Originea discuțiilor: Directiva europeană 2024

Dezbaterea a luat amploare după ce autoritățile române au început să transpună parțial în legislația națională o Directivă europeană adoptată în vara anului 2024, cu întârziere față de termenul recomandat. Informațiile vehiculate în spațiul public au fost diverse, însă multe dintre ele nu reflectă exact prevederile legale.

Se pot monta centrale pe gaz în clădirile noi?

Până la 1 ianuarie 2030, legislația română nu prevede niciun articol care să interzică montarea centralelor individuale pe gaz în locuințele rezidențiale nou construite. Practic, instalarea și utilizarea acestora rămâne permisă până la această dată.

Care este nivelul optim de umiditate în dormitor iarna. Sfaturile experților

Subvenții suspendate de la 1 ianuarie 2025

Cu toate acestea, Directiva Europeană adoptată în 2024 stipulează că, începând cu 1 ianuarie 2025, statele membre nu mai pot acorda subvenții publice pentru instalarea cazanelor autonome pe combustibili fosili, inclusiv centralele pe gaz. Aceasta nu înseamnă interdicție la montaj, ci doar eliminarea sprijinului financiar, cu excepția proiectelor deja aprobate pentru finanțare prin PNRR înainte de 2025.

Viitorul centralelor: standarde ZEB

Modificarea semnificativă vine odată cu cerința ca noile clădiri să fie clădiri cu emisii zero (ZEB). Această regulă se aplică începând cu 1 ianuarie 2028 pentru clădirile noi deținute de autorități publice și, mai târziu, de la 1 ianuarie 2030, pentru toate clădirile rezidențiale noi. Respectarea standardelor ZEB presupune eliminarea emisiilor de carbon la fața locului din combustibili fosili, ceea ce implică și renunțarea la centralele pe gaz. Prin urmare, conform legislației europene, de la 1 ianuarie 2030 centralele de apartament pe bază de gaz ar trebui să intre în ilegalitate. 

Cât mai pot fi folosite centralele pe gaz

Conform Ministerului Dezvoltării, centralele pe gaz vor putea fi utilizate cel puțin până la 1 ianuarie 2030 în clădirile noi. Până la intrarea în vigoare a articolului 7 alineatul (1) litera b) din Directiva (UE) 2024/1275, nu există un temei legal care să restricționeze montarea sau folosirea centralelor individuale pe gaz în locuințele rezidențiale recent construite.

Temperatura ideală în casă care protejează instalațiile și bugetul. Cum previi înghețarea țevilor

Sesizarea a fost făcută în jurul orei 14:00, prin apel la 112, de către un bărbat care a anunțat că a găsit trupul neînsuflețit al colegului de muncă în zona respectivă.

”La data de 12 ianuarie, în jurul orei 14:00, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea au fost sesizați prin apel 112 de către un bărbat, cu privire la faptul că a identificat trupul neînsuflețit al unei persoane într-o zonă împădurită din localitatea Movilița, unde se desfășoară activități de exploatare a materialului lemnos. La fața locului s-au deplasat polițiștii, care au constatat că cele sesizate se confirmă. Trupul neînsuflețit aparține unui bărbat în vârstă de 58 de ani, angajat al unei societăți comerciale”, a precizat IPJ Vrancea, citat de Agerpres.

Din primele verificări a reieșit că bărbatul își desfășura activitatea împreună cu un alt muncitor, care, la un moment dat, s-ar fi deplasat la o distanță mică pentru desfășurarea unor activități specifice, iar la revenire l-ar fi găsit pe colegul său decedat.

Conform poliției, nu au fost identificate urme vizibile de violență pe corpul persoanei decedate. Trupul neînsuflețit a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală, pentru efectuarea necropsiei și stabilirea cauzei decesului.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs decesul, urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun. 

Cum își pun românii viața în pericol. Momentul în care un tren trece milimetric pe lângă un bătrân imprudent. Comunicatul CFR. VIDEO

Liderul UDMR a declarat pentru o publicație că o astfel de decizie ar fi trebuit analizată politic înainte de a fi susținută de România.

„În coaliție noi nu am discutat. Inacceptabil. Inacceptabil să nu discuți așa ceva politic”, a spus Kelemen Hunor, subliniind lipsa de transparență în procesul decizional.

„Acordul este o chestiune nuanțată”

Întrebat care este poziția UDMR față de acordul UE-Mercosur, Kelemen Hunor a afirmat că subiectul este „extrem de nuanțat”. Acesta a explicat că România ar fi trebuit să amâne aprobarea documentului până cel puțin în februarie sau martie, pentru a permite o analiză completă a implicațiilor asupra agriculturii.

„Sunt pentru un astfel de acord, dar în acest moment România ar fi trebuit să fie împotrivă, cel puțin până când nu ne lămurim”, a spus liderul UDMR, menționând că țări precum Franța, Polonia sau Ungaria și-au exprimat rezervele din cauza efectelor asupra agricultorilor europeni.

Kelemen Hunor a acuzat „lipsa de dezbatere publică” și lipsa de coordonare între Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Externe. 

Liderul UDMR consideră că Executivul ar fi trebuit să amâne luarea unei poziții oficiale până în februarie sau martie, astfel încât să existe o analiză mai amplă. „Ministerul Agriculturii spune un lucru, Ministerul de Externe nu ține cont de ce spune Ministerul Agriculturii. Inacceptabil”, a spus el, adăugând că România ar fi putut solicita un răgaz suplimentar în cadrul COREPER: „Măcar să stai 2-3 săptămâni, nu era o chestiune de viață și de moarte.”

Kelemen Hunor a criticat și lipsa de transparență în procesul decizional, dar și lipsa de coordonare între Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Externe. „La noi nu a existat o dezbatere publică. Iarăși lipsă de transparență totală. Ministerul Agriculturii spune un lucru, Externele nu țin cont. Inacceptabil”, a adăugat acesta.

„Ministrul de Externe nu a participat în ultimele șase luni la nicio discuție”

Președintele UDMR a mai afirmat că ministrul de Externe, Oana Țoiu, nu a participat în ultimele șase luni la nicio discuție în cadrul coaliției pe această temă.

„Există o frustrare și o nemulțumire în coaliție. Din păcate, noi nu discutăm dosarele mari politice, de obicei stingem focul dacă reușim”, a spus Kelemen.

În ceea ce privește criticile aduse de PSD ministrului de Externe, acuzând-o de „trădare”, Hunor a spus că „atacurile nu sunt în regulă”, dar a admis că social-democrații „au dreptate pe fond”.

„Nu s-a discutat acest lucru și nu s-a ținut cont de punctul de vedere al Agriculturii, dar nu e vorba de trădare”, a precizat liderul UDMR.

Kelemen Hunor a conchis că diplomații au rolul lor, însă deciziile politice trebuie luate de cei aleși.

„Cei de la Externe au expertiză în diplomație, dar politica o fac cei care au fost aleși”, a declarat acesta, exprimându-și totodată convingerea că actuala coaliție de guvernare va continua să funcționeze.

Oficialul a anunțat că analizează posibilitatea formulării unei plângeri în instanță, considerând materialul publicat ca fiind defăimător și depășind cadrul unei investigații jurnalistice obișnuite.

Ministrul respinge ferm acuzațiile și afirmă că lucrarea sa doctorală a fost realizată cu respectarea legislației și a normelor academice aplicabile la momentul susținerii. Potrivit lui Radu Marinescu, teza a fost coordonată de un academician și a parcurs toate etapele instituționale necesare, fiind evaluată de mai multe comisii.

Discuția directă cu jurnalista

Radu Marinescu a relatat că a existat o conversație telefonică între el și Emilia Șercan, purtată cu o zi înainte de publicarea articolului. „M-a sunat ieri, am vorbit spre seară. A fost o discuție foarte scurtă, mi-a zis că vrea să mă acuze de plagiat și ce părere am despre această chestiune. Vă dați seama că m-a surprins foarte mult o asemenea declarație abruptă. I-am zis că am făcut teza respectând standardele timpului coordonat de un academician, trecând prin numeroase comisii, iar dumneai m-a întrebat dacă, dumneaei considerând că aș fi încălcat standarde de integritate, asta aș fi conform cu poziția de la Ministerul Justiției”, a spus Radu Marinescu în cadrul unui interviu tv.

Ministrul a subliniat că tonul și conținutul discuției l-au surprins, mai ales prin raportarea directă la acuzații grave, fără a ține cont de contextul normativ existent la data redactării și susținerii tezei.

Anca Alexandrescu demască ipocrizia reziștilor: „Până acum unde ați fost? Nu știați? Sau doamna Șercan primește atunci când trebuie?”

Nemulțumiri legate de conținutul articolului

În reacția sa, Radu Marinescu a atras atenția și asupra unor elemente din articol care, în viziunea lui, nu au legătură directă cu subiectul tezei de doctorat. Acesta a indicat trimiteri la procedura de selecție a procurorilor, precum și afirmații pe care le consideră neadevărate, referitoare la presupuse cercuri de interese care ar fi stat la baza numirii sale în guvern.

„Ce nu înțeleg eu e ce caută în articolul doamnei Șercan referirea la procedura cu privire la selecția procurorilor, ce caută alegațiile false, de altfel, cu privire la presupusa mea numire în guvern de cercuri de interese, că aș fi apărat anumite persoane, faptul că m-aș fi poziționat de partea magistraților în contextul reformei. Lucrurile acestea sunt aspecte personale și, deci, articolul are miză personală. Pot să mă întreb dacă nu ținta e să fiu înlăturat de la Ministerul Justiției, e o întrebare legitimă pe care mi-o pun.”

Ministrul a explicat că includerea acestor teme în materialul publicat transformă demersul jurnalistic într-unul cu caracter personal, care depășește analiza strictă a unei lucrări academice.

Posibila reacție în instanță

Radu Marinescu a declarat că respectă presa și rolul investigației jurnalistice, însă face o distincție clară între o analiză obiectivă și un material cu potențial denigrator. În acest context, el a precizat că ia în calcul și variante juridice de răspuns.

„Eu am un mare respect pentru jurnaliști, investigația jurnalistică, care se face obiectiv, într-un mod imparțial și cu validare din partea celor care pot stabili adevărul. Dar când astfel de investigații capătă aspect personal defăimător, denigrator, în mod ciudat asociat unor demersuri instituționale pe care eu le-am realizat, sigur că analizez și eventualitatea unor reacții juridice.”

Ministrul Justiției a arătat că evaluarea situației este în desfășurare și că va decide în funcție de evoluția cazului și de implicațiile pe care le consideră relevante.

Senatorul PSD Daniel Zamfir intervine în scandalul legat de teza de doctorat a ministrului Justiției: „Vor să pună un USR-ist. Nu ni se vor slăbi genunchii!”

Evenimentul marchează oficial debutul pregătirilor pentru cea de-a 70-a ediție a competiției muzicale.

Prima semifinală se va desfășura pe 12 mai și va aduce pe scenă artiști din Israel, Muntenegru, Estonia, Georgia, Portugalia, San Marino, Croația, Suedia, Polonia, Belgia, Lituania, Serbia, Finlanda, Moldova și Grecia.

România, repartizată în a doua semifinală, programată pe 14 mai

Cea de-a doua semifinală, programată pe 14 mai, îi va avea în concurs pe reprezentanții din Albania, Danemarca, Armenia, România, Cipru, Elveția, Norvegia, Azerbaidjan, Luxemburg, Malta, Bulgaria, Australia, Ucraina, Republica Cehă și Letonia.

[embedded content]

Punctajele oferite de juriul de profesioniști se vor combina cu voturile telespectatorilor pentru a desemna cele zece țări calificate din fiecare semifinală. Cele 20 de piese adăugate astfel listei finalistelor vor concura alături de Austria – câștigătoarea ediției precedente – în finala din 16 mai.

Franța, Germania, Italia și Regatul Unit sunt calificate direct în finală datorită statutului lor de principali finanțatori ai concursului, confrom AFP.

Ediția din 2026 vine pe fondul celui mai amplu boicot din istoria Eurovision, legat de participarea Israelului, acuzat de manipularea voturilor la ediția din 2025 și de restricții asupra presei în contextul războiului din Gaza. Posturile publice din Spania, Irlanda, Islanda, Țările de Jos și Slovenia au anunțat că se retrag din competiție.

După o absență de patru ani, juriul de profesioniști revine în semifinale, într-o formulă reînnoită, formată în principal din tineri cu vârste între 18 și 25 de ani.

Concursul Eurovision 2026 este găzduit de Austria, la Viena, ca urmare a victoriei obținute anul trecut de artistul austriac JJ la ediția desfășurată la Basel, în Elveția.

Potrivit municipalității, proiectul s-a desfășurat în perioada decembrie 2016 – decembrie 2025 și a urmărit modernizarea infrastructurii de colectare și epurare a apelor uzate din Capitală, pentru a asigura conformarea cu directivele europene privind tratarea apelor reziduale urbane.

„Municipiul București anunță finalizarea proiectului ‘Finalizarea Stației de Epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta) în Municipiul București – Etapa I, Faza II’ cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune, prin Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007-2013 și Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, prin contractul de finanțare nr. 12/21.12.2016”

Valoarea totală a investiției a depășit 814 milioane de lei, din care peste 444 milioane au fost fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, iar aproximativ 67 milioane de lei au provenit din bugetul național. Contribuția directă a beneficiarului a fost estimată la circa 10 milioane de lei.

În cadrul proiectului au fost efectuate lucrări de extindere și modernizare a Stației de Epurare Glina, reabilitarea a peste 11 kilometri de rețea de canalizare și construirea unui incinerator de nămol.

Prin această investiție, peste 1,5 milioane de locuitori ai Capitalei beneficiază de servicii îmbunătățite de tratare a apelor uzate.

„Indicatorii fizici ai proiectului au fost îndepliniți, realizându-se modernizarea infrastructurii de colectare și epurare a apelor uzate”, a transmis Primăria Capitalei, care subliniază că investiția contribuie la respectarea angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene privind protecția mediului și gestionarea durabilă a resurselor de apă.