Centrul Infotrafic anunță că pe DN 2A Urziceni-Slobozia, în zona localității Stejaru, județul Ialomița, traficul rutier este restricționat pe ambele sensuri de deplasare, pentru a permite intervenția de stingere a unui incendiu care afectează un autoturism aflat în deplasare, potrivit Mediafax.

Nu sunt înregistrate victime.

Valorile de trafic în zonă sunt în creștere.

Foto: arhiva.

Sărbătorile zilei din 21 ianuarie 2025 – Sf. Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. Mc. Neofit; Sf. Mc. Agnia din Roma

Ortodoxe

Sf. Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. Mc. Neofit; Sf. Mc. Agnia din Roma

Greco-catolice

Sf. cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. m. Neofit; Sf. m. Agneza

Romano-catolice

Sf. Agneza, fc. m.

Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul este pomenit în calendarul creștin ortodox la 21 ianuarie.

Născut la Constantinopol, într-o familie aristocratică, Sfântul Maxim a deținut funcția de secretar imperial al împăratului Heraclie (610-641). După un timp însă, a părăsit palatul imperial și s-a retras la Mănăstirea Chrysopolis (Scutari), aproape de Constantinopol, îmbrăcând haina monahală (630).

Demersul său a venit în urma puternicelor controverse iscate de o nouă erezie hristologică – erezia monotelită, care apare ca o prelungire a ereziei monofizite și susține că în Iisus Hristos nu a existat și o voință umană, ci numai una divină, în contradicție cu ortodoxia, care propovăduiește că Hristos are două voințe (umană și divină) corespunzătoare celor două firi.

Susținători ai ereziei erau Chir, patriarhul Alexandriei, Serghie, patriarhul Constantinopolului (610-638) și chiar împăratul Heraclie.

‘Văzând fericitul Maxim cum că și palatele împărătești s-au atins de acel eres și chiar pe împăratul l-au vătămat, apoi, temându-se ca nu cumva chiar și el însuși să se vatăme de acel eres, precum se vătămaseră mulți, și-a lăsat dregătoria sa, cum și slava lumii acesteia, și s-a dus într-o mănăstire, care era departe de cetate și se numea Hrisopol, voind să fie lepădat în casa lui Dumnezeu, decât să locuiască în locașurile păcătoșilor; și s-a făcut acolo monah’. (Viețile Sfinților)

Împăratul Heraclie era însă nemulțumit și de gravele tulburări stârnite în Imperiu de o altă erezie hristologică – monofizismul, care susținea că Iisus Hristos a avut o singură fire, cea divină. Adepții săi considerau că dogmele Bisericii cu care ei nu erau în totalitate de acord sunt susținute de stat, prin urmare ei sunt împotriva acestuia sau cel puțin îl desconsideră.

Atitudinea acestora, lipsa lor de loialitate, ar fi avut drept consecință, în opinia împăratului Heraclie, cucerirea de către perși a unor provincii, în timpul domniei regelui Chosroe II. De aceea, împăratul inaugurează o politică bisericească focalizată în găsirea unui compromis dogmatic care să-i mulțumească pe monofiziți, în vederea unei «uniri» bisericești, care să aducă pacea în Imperiu.

Ca să pună capăt disputelor care frământau Biserica Răsăritului, împăratul Heraclie a dat în anul 638 un edict de credință «Ekthesis», care impunea cu asprime să se admită numai o voință în Iisus Hristos.

Odată cu apariția monotelismului, în Imperiu tensiunea era extremă. A susține că Hristos a avut numai o singură voință înseamnă a afirma că a avut o singură fire. Prin urmare, învățătura despre o singură voință sau monotelismul nu este altceva decât un monofizism camuflat, spunea patriarhul Ierusalimului, Sofronie.

În fruntea apărătorilor dreptei credințe s-a aflat Sfântul Maxim Mărturisitorul, fost secretar al împăratului Heraclie, iar din anul 630, monah și egumen. În anul 645, în prezența guvernatorului imperial, Sfântul Maxim a avut în Africa o dispută publică cu fostul patriarh de Constantinopol (638-641; 654), Pir. Rezultatul a fost înfrângerea fostului patriarh. În decursul anului 646, mai multe sinoade africane au condamnat erezia monotelită.

Împăratul Constans al II-lea (641-668) a găsit în linii mari aceeași soluție de compromis ca și predecesorul său pentru această problemă de credință care zdruncina grav temeliile statului. Astfel, în septembrie 648 a emis un edict dogmatic, «T’ypos», care, ca și «Ekthesis»-ul împăratului Heraclie, nu a reușit în niciun fel restabilirea păcii și a bunei înțelegeri în Biserică.

Noul edict dogmatic interzicea, sub cele mai aspre sancțiuni, orice fel de discuții cu privire la una sau două energii, precum și referitor la una sau două voințe în persoana Mântuitorului.

Respectând un fel de cutumă, înalții ierarhi ai Bisericii au iscălit «T’ypos»-ul. Cel care s-a împotrivit a fost Sfântul Maxim.

Sfântul Maxim, supranumit Mărturisitorul, a fost dus în exil dintr-o localitate în alta, având de suferit chinuri grele. I-au fost tăiate limba și mâna dreaptă, ca să nu mai vorbească și să nu mai scrie împotriva compromisului teologic. A murit în fortăreața Semalion, la vârsta de 80 de ani, la 13 august 662.

Împreună cu Sfântul Maxim a fost chinuit și ucenicul său, Anastasie, ‘care a răbdat cu dânsul tăierea limbii și a mâinii’. Cuviosul Anastasie a murit pe drum, de multe osteneli și dureri; iar sfântul lui suflet a trecut la Dumnezeu, în viața cea fără de moarte.

Pacea a fost restabilită în Biserică după cel de-al Vl-lea Sinod ecumenic, care a avut loc între 7 noiembrie 680 și 16 septembrie 681 la Constantinopol.

În ședința a 18-a din 16 septembrie 681, în prezența împăratului, s-a publicat în mod solemn mărturisirea de credință, care învăța că «în Iisus Hristos sunt două voințe și două lucrări sau energii, corespunzătoare celor două firi, neamestecate și neschimbate, neîmpărțite și nedespărțite, precum și neopuse una alteia, cea omenească urmând întru totul voinței și lucrării celei divine».

La cererea Sinodului, mărturisirea de credință a fost lucrată în cinci exemplare și trimisă celor cinci scaune patriarhale.

Monotelismul, care mai bine de o jumătate de secol agitase spiritele, a fost înfrânt, iar pacea a fost restabilită. (surse: Istoria Bisericească Universală, pr. prof. dr. Ioan Rămureanu, pr. prof. dr. Milan Șesan, pr. prof. dr. Teodor Bodogae, vol. I, 1987; vol. ‘Viețile Sfinților’)

Bursele din Asia au înregistrat fluctuații semnificative marți, după ce Donald Trump a revenit la Casa Albă cu un avertisment dur: ar putea impune tarife vamale substanțiale pentru Canada și Mexic începând cu luna viitoare. Pare însă să amâne deocamdată orice acțiune împotriva Chinei, informează Mediafax.

Noul președinte american a zguduit piețele financiare anunțând că vecinii cei mai apropiați ai Statelor Unite ar putea fi loviți de taxe de 25% începând cu 1 februarie. Această declarație a provocat un șoc pe piețele valutare, peso-ul mexican și dolarul canadian înregistrând scăderi importante, conform AFP.

Declarațiile lui Trump au venit în contextul semnării mai multor ordine executive care sugerează revenirea la o abordare dură în diplomația și comerțul global. Printre acestea se numără retragerea din Acordul de la Paris privind clima și din Organizația Mondială a Sănătății. De asemenea, a dat aplicației TikTok un ultimatum de 75 de zile pentru a-și găsi un cumpărător pentru operațiunile din SUA, după ce compania-mamă ByteDance a ratat termenul limită de sâmbătă pentru vânzarea filialei americane către cumpărători non-chinezi.

Trump vrea să crească taxele de la 1 februarie

În Biroul Oval, Trump a explicat decizia privind taxele: „Ne gândim la 25% pentru Mexic și Canada, pentru că permit unui număr foarte mare de persoane să intre în țară, iar Canada este de asemenea un abuzator grav, permițând intrarea fentanilului”.

Piețele din Asia au reacționat negativ la aceste știri. Shanghai, Singapore, Seul, Wellington și Taipei au înregistrat scăderi, în timp ce Tokyo a crescut ușor, dar sub maximele anterioare. Hong Kong a înregistrat o creștere modestă, la fel ca Sydney și Manila.

Dolarul american, care se depreciase luni, și-a revenit în fața principalelor valute, dar cele mai mari câștiguri le-a înregistrat în fața peso-ului mexican și a dolarului canadian, acesta din urmă atingând cel mai slab nivel de la începutul pandemiei din 2020.

Comisarii Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) – Comisariatul Judeţean (CJ) Buzău au aplicat în anul 2024 sancţiuni în valoare de peste 3 milioane lei şi au depus la organele abilitate 13 sesizări penale.

Potrivit Gărzii de Mediu, sancţiunile au fost aplicate pe parcursul celor peste 1.000 de controale pe care comisarii le-au desfăşurat în domeniul deşeurilor şi colectării separate şi epurării apelor uzate.

„În cursul anului 2024, GNM-CJ Buzău a efectuat un număr total de 1.010 controale în domeniul controlului poluării şi controlului biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor naturale protejate, din care 508 controale planificate şi 502 controale neplanificate. Urmare a acţiunilor de control efectuate, s-au aplicat în total 298 sancţiuni contravenţionale principale, astfel: 213 amenzi în cuantum total de 3.018.700 lei; 75 avertismente. De asemenea, au fost înaintate 13 sesizări organelor de cercetare penală, pentru faptele de natură infracţională”, informează GNM-CJ Buzău.

În cadrul acţiunilor de inspecţie desfăşurate, s-au efectuat controale pentru verificarea stadiului de realizare a măsurilor prioritare privind gestionarea deşeurilor şi gradul de atingere a obiectivelor de reciclare. Totodată, comisarii de mediu au efectuat printre altele controale la toate cele 87 de primării din judeţ şi la operatorii de salubritate, principalele aspecte urmărind verificarea implementării sistemelor de colectare separată, transportul separat al deşeurilor colectate sau atingerea unui nivel stabilit de pregătire pentru reutilizare şi reciclare. „Toate Unităţile Administrativ Teritoriale au implementat sistemul de colectare separată a deşeurilor în conformitate cu prevederile legislaţiei privind gestionarea deşeurilor, însă este necesar a se lua măsuri susţinute pentru atingerea unui nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată (cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau asimilabile)”, a transmis GNM-CJ Buzău.

Comisarii Gărzii de Mediu au soluţionat pe parcursul anului precedent 152 de petiţii şi au efectuat verificări privind respectarea obligaţiilor prevăzute de H.G. nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile.

Aproape 1.660 de afgani cărora guvernul american le-a aprobat relocarea în Statele Unite – inclusiv membri ai familiilor personalului militar american în serviciu activ – se confruntă cu anularea zborurilor, ca urmare a deciziei președintelui Donald Trump de a suspenda programele SUA pentru refugiați, au declarat luni un oficial american și un avocat pentru relocare, susține BBC citat de Rador Radio România.

În acest grup se află și minori neînsoțiți, care așteptau reunirea cu familiile lor din SUA, precum și afgani în pericol de a fi ținta răzbunării talibanilor, din cauză că au luptat pentru guvernul anterior, susținut de SUA, au declarat Shawn VanDiver, președintele coaliției pentru veterani americani și grupuri de suport #AfghanEvac și un oficial american care a făcut declarațiile sub anonimat.

De asemenea, decizia Statelor Unite lasă în aer şi soarta altor mii de afgani cărora li s-a aprobat relocarea în SUA ca refugiaţi, însă nu au fost încă înregistraţi la zboruri din Pakistan sau din ţara vecină, Afganistan, au declarat aceleaşi surse.

Conflictul din Ucraina „nu se va încheia mâine şi nici poimâine”, a atenţionat luni preşedintele francez Emmanuel Macron, într-un avertisment abia voalat la adresa lui Donald Trump, care tocmai depunea jurământul în calitate de preşedinte al SUA şi care a promis un sfârşit rapid al războiului, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Nu poate exista pace şi securitate în Europa fără europeni şi fără ca ele să fie negociate de europeni”, a declarat şeful statului francez în timpul unor urări adresate forţelor armate ale Franţei, lângă Rennes.

„Miza de azi este de a da Ucrainei mijloacele pentru a rezista şi de a intra în orice viitoare negociere în poziţie de forţă. Miza de mâine, când ostilităţile se vor opri, va fi de a da Ucrainei garanţii împotriva oricărei reveniri a războiului pe teritoriului său şi (de a da) asigurări pentru propria noastră securitate”, a continuat Macron.

Ucraina pierde teren în fața Rusiei

Deşi armata ucraineană se află în defensivă şi pierde teren în faţa celei ruse, liderii europeni caută să nu-i lase preşedintelui rus Vladimir Putin impresia că ei consideră că a sosit momentul unor negocieri de pace şi că el poate păstra teritoriul ucrainean cucerit. Astfel, liderii europeni insistă că prioritatea lor rămâne continuarea şi intensificarea ajutorului militar şi economic pentru Ucraina şi spun că nu văd vreun semn că liderul de la Kremlin ar fi dispus să negocieze.

Cât despre Donald Trump, acesta a declarat înainte de a-şi prelua noul mandat de preşedinte al SUA că a văzut imagini cumplite cu câmpuri de luptă pline cu cadavre şi distrugeri de pe frontul din Ucraina şi că va discuta cu preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, pentru a pune capăt acestui „măcel”.