Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

PIB-ul României este în creștere – Cum arată datele furnizate de INS

Publicat

in

Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul II cu 0,3%, în termeni reali, faţă de trimestrul I, la 442,094 miliarde lei, arată datele provizorii (2) publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit news.ro.

”Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul II 2024 faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, o creştere cu 0,9% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2024, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2023, cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial pentru perioadele anterioare s-a modificat faţă de varianta provizorie (1), publicată în comunicatul de presă nr. 229 din 6 septembrie 2024, ca urmare a revizuirii datelor pentru perioada 2007-2023 şi a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2024”, arată datele INS.

Seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 442,094 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul I 2024 şi cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2024 a fost de 870,376 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de semestrul I 2023.

Serie brută

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 420,730 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2024 a fost de 770,797 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de semestrul I 2023.

Categorii de resurse

Comparativ cu varianta provizorie (1), dinamica PIB a crescut cu +0,1 puncte procentuale iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu +0,2 puncte procentuale.

Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel:

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut faţă de estimarea anterioară cu -1,2 puncte procentuale (de la 117,3% la 116,1%);

– Industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale (de la 99,6% la 99,5%);

– Construcţiile de la +0,2% la +0,1% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (103,3%);

– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante, de la 0,0% la +0,2% între cele două estimări, ca urmare a majorării volumului de activitate cu +2,1 puncte procentuale (de la 99,9% la 101,1%);

– Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 98,2% la 98,1%);

– Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%), iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 99,9% la 99,8%);

– Tranzacţiile imobiliare au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (97,4%);

– Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,8%);

– Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, nu au suferit modificări privind contribuţia la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a schimbat faţă de estimarea anterioară (100,2%);

– Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au avut aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 106,4% la 106,3%).

Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,5 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 104,5% la 104%.

Categorii de utilizări

Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferenţe semnificative ale contribuţiei la modificarea PIB între cele două estimări, au înregistrat:

– Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +4,7% la +4,5%, ca urmare a scăderii volumului său cu -0,2 puncte procentuale de la 107,6% la 107,4%;

– Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la +0,2% la -0,2%, ca urmare a diminuării volumului său cu -4,7 puncte procentuale de la 102,4% la 97,7%;

– Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,1% la +0,3%, ca urmare a creşterii volumului său cu +2,7 puncte procentuale de la 100,7% la 103,4%;

– Formarea brută de capital fix, de la +1,4% la +0,8%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,1 puncte procentuale de la 105,3% la 103,2%;

Produsul Intern Brut s-a revizuit pentru perioada 2007-2023 pentru a asigura implementarea unor puncte de acţiune, formulate de către Eurostat în urma ciclului de verificare a Venitului Naţional Brut, referitoare la următoarele aspecte: Asigurarea consistenţei cu datele sectorului „Administraţii publice”;  Îmbunătăţirea estimărilor privind SIFIM; Îmbunătăţirea estimărilor privind calculul asigurărilor; – Îmbunătăţiri parţiale ale consumului final al gospodăriilor populaţiei.

Economia României în 2023

De asemenea, INS anunţă că Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2023 – date semidefinitive – a fost de 1.604,554 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,4% faţă de anul 2022.

Comparativ cu varianta provizorie, în varianta semidefinitivă, Produsul Intern Brut – în termeni nominali – estimat pentru anul 2023, este mai mic cu 0,1%.

PIB-ul în anul 2023, Categorii de resurse

În anul 2023, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat:

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,4%), iar volumul de activitate a scăzut cu -0,6 puncte procentuale (de la 110,2% la 109,6%);

– Industria nu a înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (-0,5%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale (de la 97,7% la 97,8%);

– Construcţiile nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,8%), iar volumul de activitate a crescut cu +1 punct procentual (de la 111% la 112%);

– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante, de la +0,1% la +0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,2 puncte procentuale (de la 100,6% la 100,8%);

– Informaţiile şi comunicaţiile nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,4%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale (de la 105,1% la 105,2%);

– Intermedierile financiare şi asigurările au avut 0,0% contribuţie la creşterea PIB în ambele variante, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,3 puncte procentuale (de la 99,2% la 98,9%);

– Tranzacţiile imobiliare nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,1%), volumul de activitate rămânând neschimbat (101,6%);

– Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,3%), iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 103,7% la 103,6%);

– Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,1% la +0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,7 puncte procentuale (de la 100,9% la 101,6%);

– Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii, nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,1%), iar volumul de activitate s-a modificat cu +0,3 puncte procentuale (de la 105,1% la 105,4%).

Loading

NATIONAL

Avea în casă o adevărată comoară și o folosea drept opritor de ușă: Acum a aflat că valorează peste 3 milioane de dolari

Publicat

in

O sculptură cumpărată pentru doar 5 lire sterline (6 dolari) şi folosită ca opritor de uşă ar putea fi vândută pentru mai mult de 2,5 milioane de lire sterline (3,2 milioane de dolari), după ce un tribunal scoţian a permis vânzarea sa, scrie CNN, informează News.ro.

A fost nevoie de mai mulţi ani pentru a se decide soarta bustului Bouchardon, care a fost realizat de sculptorul francez Edmé Bouchardon la începutul secolului al XVIII-lea şi care îl înfăţişează pe defunctul latifundiar şi politician John Gordon.

content-image

Cu toate acestea, după ce administraţia locală care deţine bustul a solicitat aprobarea Curţii Tain Sheriff din Scottish Highlands pentru a-l vinde, nu au fost formulate obiecţii atunci când cazul a fost audiat joi, a declarat luni pentru CNN o purtătoare de cuvânt a Consiliului Highland din regiune.

Consiliul orăşenesc Invergordon a achiziţionat sculptura, care a supravieţuit unui incendiu la castel în 1930, deoarece Gordon era „considerat fondatorul oraşului Invergordon”, au declarat oficialii, iar consiliul a fost de acord să o amplaseze în primărie.

Cu toate acestea, bustul nu a fost niciodată expus şi a fost rătăcit. În 1998, bustul a fost găsit fiind folosit pentru a ţine deschisă uşa unei magazii dintr-un parc industrial, potrivit Consiliului Highland.

Un cumpărător anonim a oferit peste 2,5 milioane de lire sterline

Consiliul Highland a precizat că un cumpărător privat din străinătate a contactat casa de licitaţii Sotheby’s şi a înaintat o ofertă de peste 2,5 milioane de lire sterline. Cumpărătorul neidentificat s-a oferit, de asemenea, să plătească pentru o replică de calitate a bustului, care să fie expusă în zona locală.

Oficialii locali au declarat că nu au expus bustul din cauza valorii sale ridicate, deşi acesta a fost împrumutat la Louvre din Paris în 2016 şi la Muzeul Getty din Los Angeles în anul următor.

În urma unei consultări publice la începutul acestui an, membrii unui comitet al consiliului au recomandat ca bustul să fie vândut.

În 2018, o piatră care a fost folosită ca opritor de uşă la Universitatea Central Michigan timp de trei decenii s-a dovedit a fi un meteorit care a fost vândut ulterior pentru 75.000 de dolari.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

‘Regina Întunericului’ se ocupă de Silviu Prigoană: Lista cu dorințe a afaceristului

Publicat

in

Gabriela Lucuțar, supranumită „Regina Întunericului” – proprietara unei firme de pompe funebre – se va ocupa de funeraliile lui Silviu Prigoană.

Ea a precizat că omul de afaceri nu va fi incinerat, așa cum declarase într-un interviu, și că familia acestuia urmează să decidă unde va avea loc înmormântarea.

„Honorius pune la punct toate detaliile cu frații lui, există două variante unde vor face depunerea trupului. Știți că domnul Prigoană era un tip foarte simplist, nu îi plăcea opulența, îmi pare rău că s-a întâmplat atât de devreme, dar faptul că s-a întâmplat atât de rapid, fără suferință, să știți că înseamnă foarte mult”, a declarat proprietara firmei de pompe funebre.

Silviu Prigoană i-ar fi lăsat o listă de dorințe

Gabriela Lucuțar susține că Silviu Prigoană i-ar fi lăsat o listă de dorințe pe care să le îndeplinească înainte și după înmormântare.

„Dorește, asta mi-a comunicat, să îl duc în câteva locuri pe care știu că le prefera și vrem să îl ducem puțin să… așa trebuie! Sunt trei locuri: e vorba despre o locuință, un alt loc, o biserică. Îi vom face ziua așa cum plănuise să o facă, dar, din păcate, fără el, nu o să numim parastas. Dacă nu îi vom îndeplini una dintre dorințe, care e cea mai importantă, se va supăra foarte tare pe noi”, a mai spus Gabriela Lucuțar, potrivit stirileprotv.ro.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Baconschi, replică la atacul lui Mihail Neamțu: ‘Oportunist disperat, îşi înjură foştii mentori şi prieteni, doar ca să obţină un loc de parlamentar’

Publicat

in

Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi afirmă, într-o postare pe Facebook, că speră că instituţiile statului român nu vor mai amâna o anchetă serioasă cu privire la sponsorii nevăzuţi ai lui Simion. Postarea vine în contextul în care Mihail Neamţu, candidat AUR la parlamentare, a contrapus informaţiilor privind existenţa unor întâlniri între liderul AUR George Simion şi ofiţeri GRU imagini de la o întâlnire a lui Baconschi, din postura de ministru de Externe, cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov.

„Nu am răspuns insultelor şi denigrărilor produse de Mihail Neamţu, după ce acesta şi-a încununat cariera de oportunist disperat, prin intrarea în partidul lui Simion. Lumea intelectuală din care Neamţu a încercat fără succes să facă parte i-a condamnat pe bună dreptate deriva. În ce mă priveşte, am preferat să-l compătimesc pentru degringolada lui morală şi spirituală, fără să-l mai pomenesc public. Acest fost tânăr ”promiţător”, care n-a reuşit (până la 46 de ani) să-şi construiască un profil profesional limpede, îşi înjură foştii mentori şi prieteni, doar ca să obţină un loc de parlamentar pe listele unui partid extremist, pro-rus, anti-UE şi NATO. Acum, când a izbucnit scandalul referitor la conivenţele şefului AUR cu serviciile lui Putin, Neamţu îşi apără patronul spunând că şi eu, ca ministru de Externe, m-am întâlnit acum 14 ani cu… Serghei Lavrov!”, a replicat Baconschi.

El remarcă faptul că o întâlnire oficială, în marja Adunării Generale ONU de la New York, într-un context internaţional aflat la antipodul celui din ultimii trei ani, „e ticălos pusă pe acelaşi plan cu întâlnirea secretă a lui Simion cu agenţi GRU”.

„Când am vorbit eu cu Lavrov, Rusia nu anexase ilegal Crimeea, nu începuse războiul cu trupe paramilitare în Donbas şi nici nu invadase Ucraina. Neamţu ”uită” că am semnat cu Hillary Clinton, la Washington, acordul bilateral referitor la amplasarea scutului anti-rachetă de la Deveselu (care l-a scos din minţi pe Putin). Aşa cum omite şi faptul că am vizitat oficial toate capitalele UE şi NATO, fără să pun vreodată piciorul în Federaţia Rusă, spre deosebire de el, care se afla în 2019 la Sankt Petersburg, cu nu se ştie ce misiune dubioasă”, mai scrie fostul ministru de Externe.

El îşi încheie postarea cu o referire la „sponsorii nevăzuţi ai lui Simion”.

„Sper că instituţiile statului român nu vor mai amâna o anchetă serioasă cu privire la sponsorii nevăzuţi ai lui Simion şi că sofismele lui Neamţu vor fi stopate prin dezvăluirea acestor manevre oculte, contrare intereselor strategice ale ţării noastre”, conchide Teodor Baconschi.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Tribunalul UE a decis: Celebrul mesaj al militarului ucrainean de pe Insula Șerpilor, ‘Navă de război rusă, du-te dracului’, nu poate fi marcă înregistrată

Publicat

in

Tribunalul UE a decis că mesajul „Navă de război rusă, du-te dracului” nu poate fi marcă înregistrată.

Mesajul devenit celebru a fost lansat de un militar ucrainean de pe Insula Șerpilor în momentul în care a fost avertizat că urmează să fie atacat de ruși. Procesul a ținut doi ani.

Instanța UE a decis că Ucraina nu poate înregistra drept marcă sloganul de război „Navă de război rusă, du-te dracului”, potrivit Sky News, scrie Mediafax.

Tribunalul a respins solicitarea ucrainenilor la capătul unor proceduri care au început în 2022.

Expresia este considerată un simbol al luptei Ucrainei împotriva Rusiei. Ea a apărut la începutul războiului din Ucraina atunci când ofițerii marinei ruse au transmis prin radio militarilor ucraineni staționați pe Insula Șerpilor din Marea Neagră să se predea sau să moară.

Răspunsul unui militar ucrainean „Navă de război rusească, du-te dracului!” a devenit ulterior un punct de mândrie și un slogan național.

O cerere a fost depusă la Oficiul de Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene în 2022, dar a fost respinsă în mod repetat.

Tribunalul UE a menținut astăzi decizia, susținând că sloganul este „doar un mesaj politic”.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Băiatul lui Musk, ‘ucis’ de ‘virusul Woke’: ‘Fiul meu e mort! Nu mai e!’ / Promisiunea miliardarului: ‘O să distrug acest virus’

Publicat

in

Antreprenorul putred de bogat Elon Musk îşi vede susţinerea aprigă a lui Donald Trump – unul dintre cele mai „nebune” pariuri din istoria economică şi politică recentă – recompensată cu un post de secretar al ”eficienţei guvernamentale”, relatează AFP într-un material, conform News.ro. Puține lume știe însă și lupta pe care Elon Musk o duce cu „virusul” din cultura „woke”.

Preşedintele ales a anunţat că intenţionează să-l numească pe patronul Tesla, Space X şi X, împreună cu omul de afaceri republican Vivek Ramaswamy, în acest departament nou creat. Misiunea sa este ”să trimită unde de şoc în sistem” prin dereglementare în toate direcţiile şi prin tăieri drastice la bugetul federal.

Un ”clasament al cheltuielilor celor mai teribil de stupide” urmează să fie publicat, ceea ce ”va fi în egală măsură extrem de tragic şi extrem de amuzant”, a anunţat Musk pe X după anunţul viitoarei sale nominalizări.

Rămâne de văzut dacă două personaje notoriu de egocentrice ca Elon Musk şi Donald Trump se vor putea înţelege pe termen lung.

Profilul lui Musk

Născut la 28 iunie 1971 în Africa de Sud, fiul unui inginer şi unui manechin candian, cel mai bogat om din lume – naturalizat american – a devenit cea mai controversată figură a neocapitalismului.

El îşi împărtăşeşte ambiţiile extraterestre şi ideile tehno-libertariene cu peste 200 de milioane de abonaţi pe platforma pe care a cumpărat-o în 2022 şi căreia i-a schimbat numele din ”Twitter” în ”X”.

Elon Musk, în vârstă de 53 de ani, s-a aruncat cu capul înainte în campania lui Donald Trump în ultimele săptămâni.

Imagini cu miliardarul – a cărui avere este estimată de către Forbes la peste 300 de miliarde de dolari – ţâşnind pe scenă la un miting al republicanului în Pennsylvania au făcut înconjurul lumii.

ALTE PLANETE

Comitetul său de susţinere a organizat o loterie care a oferit zilnic un milion de dolari unor alegători înscrişi în state-cheie care acceptau să semneze o petiţie conservatoare în favoarea libertăţii de exprimare şi dreptului de a purta armă.

El a investit peste 100 de milioane de dolari în campania preşedintelui ales şi şi-a folosit reţeaua de socializare, pe care a postat neîntrerupt, ca pe cutie de rezonanţă.

Iată-l aşadar secretar, în afară de faptul că conduce Tesla, primul constructor de vehicule electrice din lume şi SpaceX, societatea sa spaţială.

Elon Musk conduce diverse alte proiecte, care ilustrează viziunea sa tehno-futuristă a unei omeniri augmentate cu ajutorul ştiinţei, chemată să prospere pe alte planete. Între proiectele sale se află Neuralink, un start-up care are ambiţia să lege în mod direct creierul uman la un computer.

Un „megaloman şi un workaholic”, antrepenorul în serie şi-a cultivat mereu o imagine de patron „rebel”, amator de provocări şi de antipolitic corect.

Milionar înainte de vârsta de 30 de ani, după ce a vândut un editor de software online pe care l-a creat împreună cu fratele său, Elon Musk a înfiinţat apoi X.com, care fuziona cu PayPal şi a cumpărat apoi eBay în 2002.

”SUPER GENIU”

Linia sa liberatiană, în mod deschis masculinistă, şi criticile sale virulente ale imigraţiei la-au făcut tot mai popular în rândul dreptei americane. Până l-a sedus pe Donald Trump, care l-a catalogat drept un ”super geniu” în discursul său al victoriei.

Lui Elon Musk îi plac şi teoriile complotului. A spus, de exemplu, anul acesta că Partidul Democrat ”importă deliberat migranţi în situaţie neregulată” pentru a-şi creşte baza electorală.

În iulie, el anunţa cu surle și trâmbițe că va muta în Texas sediile SpaceX şi X, în semn de protest faţă de adoptarea unei legi privind elevii transsexuali în California, un stat pe care republicanii îl critică neîncetat din cauza politicilor sale progresiste.

El a mutat deja sediul Tesla în Texas în 2021.

Pe X, Elon Musk a dat sfaturi în vederea încheierii războiului din Ucraina, a provocat scandal propunând să-i ”facă un copil” superstarului Taylor Swift după ce aceasta a luat poziţie împotriva lui Donald Trump, sau a catalogat drept ”interesantă” o teorie potrivit căreia doar ”masculii dominanţi” trebuie să ia decizii politice.

În mai 2021, el a dezvăluit că suferă de sindromul Asperger, o formă de autism. Mai recent a spus că ia ketamină, un anesteziant puternic, deturnat uneori în scopiri de stimulare sau eforice, în tratarea unei tendinţe de depresie.

Divorţat de trei ori, Elon Musk este taăl a zece copii, unul decedat la vârsta de zece săptămâni.

Una dintre ei, o fiică transsexuală, a depus o cerere oficială de schimbare a numelui de familie în acelaşi timp cu genul, pentru a rupe orice legătură cu tatăl său.

Musk a povestit în cadrul unui interviu cum a decurs tranziția băiatului său Xavier la fată.

„A fost cazul băiatului meu… Am fost păcălit, în cazul băiatului meu Xavier, a fost chiar înainte să-mi dau seama ce se întâmplă… cu Covid și multă confuzie… Mi-au spus că Xavier ar putea comite suicid… În esență mi-am pierdut fiul. Îi spun ‘numele mort’ cu un motiv. Motivul e că fiul tău e mort. Deci fiul meu e mort! Ucis de virusul Woke. Așa că mi-am propus să distrug virusul mintal Woke după acel moment”, a spus Musk.

Ulterior acelui moment Elon Musk a cumpărat Twitter și a intrat în politică.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

DSP Vâlcea: Numărul infecţiilor respiratorii, în creştere; cazurile de pneumonie s-au triplat într-o săptămână

Publicat

in

Numărul de pneumonii şi infecţii acute ale căilor respiratorii superioare raportate în judeţul Vâlcea a ajuns, în perioada 4-10 noiembrie, la 751 de cazuri, în creştere faţă de săptămâna anterioară, când au fost 472 de cazuri, au informat, miercuri, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP).

Directorul instituţiei, Lorena Mărgăritescu, a precizat că cea mai mare creştere s-a înregistrat în cazul pneumoniilor, furnizorii de servicii medicale din judeţ raportând pentru săptămâna trecută 135 de bolnavi, cu aproape 100 mai mulţi faţă de sfârşitul lunii octombrie, când au fost doar 39 de cazuri. Dintre aceştia 29 au fost spitalizaţi, cei mai mulţi fiind persoane cu vârste între 15 şi 49 de ani.

De asemenea, în săptămâna 4-10 noiembrie au fost diagnosticaţi 616 de pacienţi cu infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, faţă de 433 câţi au fost raportaţi în săptămâna precedentă, 11 dintre aceştia, între care şi cinci bebeluşi sub un an, necesitând internare.

Reprezentanta DSP Vâlcea a declarat că până în prezent în judeţ nu a fost înregistrat niciun caz de gripă, iar ca măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor recomandă evitarea aglomerărilor, a contactului cu persoane bolnave, folosirea batistei de unică utilizare, menţinerea copiilor bolnavi la domiciliu, precum şi vaccinarea antigripală.

Potrivit datelor DSP, de la începutul lunii septembrie şi până în prezent, în Vâlcea au fost vaccinate antigripal 20.567 de persoane, majoritatea fiind din categoria celor care beneficiază de compensarea completă a preţului de referinţă al vaccinului, respectiv persoane cu vârste de peste 65 de ani, persoane cu afecţiuni cronice, copii, gravide şi angajaţi din unităţile sanitare.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend