Starbucks a anunțat o scădere surprinzătoare a vânzărilor în același magazin pentru ultimul trimestru, ceea ce a dus la o scădere a acțiunilor sale cu 17% miercuri. Pizza Hut și KFC au raportat, de asemenea, o scădere a vânzărilor în aceleași magazine. Și chiar și McDonald’s a declarat că a adoptat o “mentalitate de luptă de stradă” pentru a concura pentru clienții care se gândesc la valoare.

De luni de zile, economiștii au prezis că consumatorii își vor reduce cheltuielile ca răspuns la creșterea prețurilor și a ratelor dobânzilor. Dar a durat ceva timp până când lanțurile de restaurante fast-food și-au văzut vânzările scăzând efectiv, în ciuda mai multor trimestre de avertismente adresate investitorilor, potrivit cărora consumatorii cu venituri mici slăbeau, iar alți clienți renunțau la opțiuni mai scumpe.

Multe companii de restaurante au oferit și alte motive pentru rezultatele lor slabe din acest trimestru. Starbucks a declarat că vremea nefavorabilă a tras în jos vânzările din aceleași magazine. Yum Brands , compania mamă a Pizza Hut, KFC și Taco Bell, a dat vina pe furtunile de zăpadă din ianuarie și pe comparațiile dificile cu un prim trimestru puternic de anul trecut pentru performanța slabă a mărcilor sale.

Aceste scuze nu explică pe deplin rezultatele trimestriale slabe. În schimb, se pare că concurența pentru un bazin mai mic de clienți a devenit mai acerbă, pe măsură ce clienții care încă mai caută să cumpere un burger sau o bere rece devin mai pretențioși cu banii lor.

Acasă sau în oraș?

Costul de a mânca în oraș la restaurantele cu servire rapidă este mai mare decât cel de a mânca acasă. Prețurile pentru restaurantele cu servire limitată au crescut cu 5% în martie, comparativ cu perioada de anul trecut, în timp ce prețurile pentru alimente au crescut mai lent, potrivit Biroului de Statistică a Muncii.

“În mod clar, toată lumea se luptă pentru mai puțini consumatori sau pentru consumatori care cu siguranță vizitează mai rar, iar noi trebuie să ne asigurăm că avem acea mentalitate de luptă de stradă pentru a câștiga, indiferent de contextul din jurul nostru”, a declarat marți directorul financiar al McDonald’s, Ian Borden, în cadrul conferinței telefonice a companiei.

Anomaliile arată că clienții vor comanda în continuare alimentele preferate, chiar dacă acestea sunt mai scumpe decât în urmă cu un an. Wingstop , lanțul de restaurante preferat de Wall Street, a anunțat că vânzările sale în aceleași magazine din SUA au urcat cu 21,6% în primul trimestru. Chipotle Mexican Grill, a cărui bază de clienți este predominant cu venituri mai mari, a înregistrat o creștere a traficului de 5,4% în primul trimestru. Și Restaurant Brands International’s Popeyes a raportat o creștere a vânzărilor în același magazin de 5,7%.

“Ceea ce am văzut la consumatori este că, dacă se simt presați, au tendința de a se retrage de la ocazii mai frecvente [restaurante cu servire rapidă]”, a declarat directorul general al Wingstop, Michael Skipworth, pentru CNBC.

Acesta a adăugat că, în medie, clientul Wingstop vizitează doar o dată pe lună, folosind sandvișul cu pui și aripioarele lanțului ca pe o oportunitate de a se răsfăța, mai degrabă decât ca pe o rutină care poate fi tăiată cu ușurință din cauza preocupărilor bugetare. Skipworth a mai spus că, de fapt, consumatorii cu venituri mici de la Wingstop se întorc mai des în aceste zile.

Chiar și așa, multe companii din sectorul restaurantelor și din afara acestuia au avertizat că presiunile consumatorilor ar putea persista. Directorul general al McDonald’s, Chris Kempczinski, a declarat analiștilor că precauția în privința cheltuielilor se extinde la nivel mondial. “Este demn de remarcat faptul că în [primul trimestru], traficul din industrie a fost stabil sau în scădere în SUA, Australia, Canada, Germania, Japonia și Marea Britanie“, a spus el.

Două dintre lanțurile care s-au luptat în primul trimestru au citat valoarea ca factor. Directorul general al Starbucks, Laxman Narasimhan, a declarat că clienții ocazionali nu cumpărau cafeaua lanțului pentru că doreau mai multă varietate și valoare.

“În acest mediu, mulți clienți au fost mai exigenți cu privire la locul și modul în care aleg să își cheltuiască banii, în special cu economiile de stimulare cheltuite în mare parte”, a declarat Narasimhan în cadrul apelului de marți al companiei.

Directorul general al Yum, David Gibbs, a remarcat că ofertele de valoare ale rivalilor pentru meniurile de pui au afectat vânzările KFC în SUA. Dar el a spus că trecerea la valoare ar trebui să fie benefică pentru Taco Bell, care reprezintă trei sferturi din profitul operațional intern al Yum.

“Știm din datele din industrie că valoarea este mai importantă și că alții se luptă cu valoarea, iar Taco Bell este un lider în materie de valoare. Vedeți că unii consumatori cu venituri mici se încadrează în industrie. Noi nu vedem asta la Taco Bell”, a declarat el miercuri.

Cât va dura criza lanțurilor de fast-food

Nu este clar cât timp va fi nevoie ca vânzările lanțurilor de fast-food să își revină, deși directorii au oferit termene și planuri optimiste pentru a readuce vânzările pe drumul cel bun. De exemplu, Yum a declarat că primul său trimestru va fi cel mai slab al anului.

La rândul său, McDonald’s plănuiește să creeze un meniu valoric la nivel național care să atragă clienții economi. Dar gigantul burgerilor s-ar putea confrunta cu împotriviri din partea francizaților săi, care au devenit mai deschiși în ultimii ani. În timp ce afacerile stimulează vânzările, ele pun presiune asupra profiturilor operatorilor, în special pe piețele unde este deja costisitor să operezi.

Totuși, pierderea de teren în fața concurenței ar putea motiva francizații McDonald’s. Acesta este al doilea trimestru consecutiv în care Burger King a raportat o creștere mai mare a vânzărilor în aceleași magazine din SUA decât McDonald’s. Lanțul Restaurant Brands s-a aflat în mod de redresare în ultimii doi ani și a cheltuit foarte mult pe publicitate.

Starbucks mizează, de asemenea, pe oferte. Lanțul de cafenele se pregătește să lanseze o actualizare a aplicației sale care permite tuturor clienților – nu doar membrilor de fidelitate – să comande, să plătească și să obțină reduceri. De asemenea, Narasimhan a lăudat succesul noii sale linii de băuturi cu lavandă, lansată în martie, deși afacerile au fost încă slabe în aprilie.

Ucraina îşi va epuiza luna viitoarea cota de export de zahăr acordată de Uniunea Europeană pentru întregul an 2024 şi în aceste condiţii va trebui să-şi reducă suprafaţa însămânţată cu sfeclă de zahăr, cu aproape 20%, dacă nu va găsi alte pieţe de export, a declarat joi pentru Reuters un înalt oficial ucrainean, scrie Agerpres.

La începutul acestui an, Comisia Europeană a propus mai multe măsuri destinate limitării intrărilor de produse agroalimentare din Ucraina, în încercarea de a calma protestele fermierilor nemulţumiţi de afluxul de importuri ucrainene ieftine apărut după debutul invaziei ruseşti.

Propunerea executivului comunitar, care are nevoie de aprobarea guvernelor statelor membre UE şi Parlamentului European, introduce o aşa-numită frână de urgenţă pentru cele mai sensibile produse (carne de pasăre, ouă şi zahăr) permiţând aplicarea de tarife vamale dacă importurile depăşesc nivelul mediu din ultimii ani.

Ce a spus adjunctul ministrului Agriculturii, Taras Vîsoţki

Adjunctul ministrului Agriculturii, Taras Vîsoţki, a declarat pentru Reuters că ţara sa, care în 2024 intenţionează să rafineze 1,8 milioane de tone de zahăr, va putea să exporte 262.000 de tone de zahăr în blocul comunitar pe întreg parcursul anului 2024.

“Cel mai probabil, până la data de 5 iunie, încă înainte de intrarea în vigoare a acestei potenţiale decizii, cota va fi utilizată şi nu vom mai putea exporta spre UE până la 1 ianuarie 2025”, a spus Taras Vîsoţki. Acesta a adăugat că, de la începutul anului şi până în prezent, Ucraina a exportat 220.000 de tone de zahăr spre UE.

Oficialul a mai spus că marii producătorii ucraineni de zahăr încearcă să găsească noi pieţe pentru producţia lor, iar Orientul Mijlociu şi Africa de Vest sunt posibile destinaţii atractive.

Vîsoţki a precizat că 30% din exporturile de zahăr ale Ucrainei în luna aprilie au mers spre ţări non-UE precum Camerun, Turcia, Israel şi Guineea.

“Sunt analizate de asemenea ţările asiatice. Dar în acest caz un factor important este Canalul Suez”, a precizat Vîsoţki. Atacurile lansate de rebelii Houthi asupra navelor din Marea Roşie au dus la încetinirea schimburilor comerciale dintre Asia şi Europa via Canalul Suez.

Vîsoţki a informat că în 2024 fermierii ucraineni au menţinut nemodificată suprafaţa însămânţată cu sfeclă de zahăr, la aproximativ 240.000 de hectare, însă este posibil ca în 2025 această suprafaţă să fie redusă cu 20% dacă producătorii de zahăr nu vor găsi cumpărători pentru marfa lor.