Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Peter Magyar, noul opozant al lui Viktor Orban, și-a înregistrat partidul și intră oficial în lupta electorală

Publicat

in

Fostul aliat al guvernului condus de Viktor Orban, Peter Magyar, și-a înregistrat joi un partid pentru a candida la alegerile europene din iunie, trecând astfel primul test al luptei cu regimul de la Budapesta, scrie Reuters.

Peter Magyar Foto: ATTILA KISBENEDEK / AFP / Profimedia

Peter Magyar, care a preluat un partid inactiv numit Tisza (Tisztelet és Szabadság – Respect și Libertate), a declarat pentru Reuters că va începe săptămâna viitoare un turneu de campanie în toată țara, plănuind să viziteze șase până la opt orașe pe zi.

„Mai sunt încă multe de făcut. Suntem un fel de firmă de garaj”, a spus Magyar, avocat, fost diplomat și fost membru al sistemului Fidesz, partidul aflat la guvernare.

Sondajele de opinie arată că Magyar ar obține aproximativ 13%-15% din voturi, în timp ce sprijinul pentru Fidesz, partidul lui Viktor Orban, a rămas în mare parte neschimbat.

La un miting de săptămâna trecută, Magyar a spus publicului său că vrea să „ia Ungaria înapoi” și să restabilească democrația. Magyar a susținut reforma sistemelor de Sănătate și de Educație și a reiterat că dorește să coopereze cu Uniunea Europeană.

El a declarat anterior că va fi capul de listă al partidului său pentru alegerile europene, în calitate de cel mai popular membru al acestuia, dar nu va deveni membru al Parlamentului European și va rămâne în Ungaria pentru a lupta guvernul.

În cazul în care va obține mandate în Parlamentul European, partidul său se va alătura grupului Partidului Popular European, a declarat el într-un interviu acordat ATV.

Acuzații cu impact public

Magyar a intrat în forță pe scena politică din Ungaria în februarie, când a acuzat guvernul de corupție generalizată și de gestionarea unui aparat de propagandă centralizat. Guvernul a respins acuzațiile.

La sfârșitul lunii martie, el a publicat o înregistrare a unei conversații cu Judit Varga, fosta sa soție și fosta ministră a justiției din Ungaria, în care aceasta detalia o presupusă încercare a consilierilor lui Orban de a se amesteca într-un caz de corupție.

Dezvăluirea, care este investigată de procurori, a declanșat proteste de amploare în Ungaria și a pus în dificultate guvernul lui Orban.

Ancheta are loc într-un moment deja sensibil din punct de vedere politic pentru guvern, înaintea alegerilor europarlamentare din iunie, şi urmează scandalului care a dus la căderea celor două aliate-cheie ale lui Orban – fosta preşedintă Katalin Novak şi Varga – în februarie.

Cele două au demisionat după ce presa a dezvăluit că au aprobat grațierea unui condamnat implicat într-un caz de pedofilie.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Începe relansarea relaţiilor irlandezo-britanice: nou angajament între premierul britanic Keir Starmer şi omologul său irlandez, Simon Harris

Publicat

in

Noul premier britanic Keir Starmer şi omologul său irlandez, Simon Harris, s-au angajat miercuri să “relanseze parteneriatul” dintre cele două ţări, în cursul unei întâlniri bilaterale înaintea unui summit european din Regatul Unit, transmite AFP, citat de AGERPRES.

Liderii au declarat, într-o declaraţie comună, că “a sosit momentul relansării parteneriatului”, argumentând că “cele două ţări sunt unite prin geografie şi istorie”.

“Ca un prim pas către reconstrucţia acestui parteneriat unic”, cei doi lideri “s-au angajat să organizeze summituri anuale în cursul cărora vor face un bilanţ al activităţii comune menite să aprofundeze şi să consolideze cooperarea”, potrivit declaraţiei lor comune.

Această declaraţie deschide o nouă eră după tensiunile din ultimii ani dintre Dublin şi Londra. Keir Starmer urmează să meargă la Dublin pe 7 septembrie.

Înaintea dineului, Simon Harris a declarat că prima sa întâlnire cu laburistul Keir Starmer, care a câştigat alegerile din Regatul Unit în urmă cu două săptămâni, este “foarte importantă pentru Irlanda”.

Angajamentul lui Keir Starmer

Accentul pus pe “relansarea” relaţiilor irlandezo-britanice face ecoul angajamentului lui Keir Starmer de a restabili legăturile cu Europa în cursul celui de-al patrulea summit al Comunităţii Politice Europene (EPC) joi la Palatul Blenheim în apropiere de Oxford, în sudul Angliei.

După summitul NATO la Washington săptămâna trecută, Keir Starmer îşi va afişa dorinţa de a redefini relaţiile sale cu partenerii europeni, în special în ceea ce priveşte securitatea.

El îşi propune să repare relaţiile tensionate post-Brexit cu UE, liderii urmând să discute despre Ucraina, imigraţia ilegală şi securitatea energetică.

După dineul la Checkers, reşedinţa de vară a premierului britanic, Harris a declarat că omologul său doreşte “o relaţie mai strânsă cu Uniunea Europeană”.

În cursul discuţiilor lor, liderii au reafirmat Acordul din Vinerea Mare, un acord de pace istoric negociat în 1998, şi angajamentul lor pentru “reconciliere în Irlanda de Nord”.

Citeste mai mult

NATIONAL

Un proiect major al Europei se izbește de zidul realității: puține șanse ca UE să își atingă obiectivul până în 2030

Publicat

in

În Uniunea Europeană, obiectivele ambițioase pentru producția și cererea de hidrogen din surse regenerabile până în 2030 s-au dovedit a fi prea dificil de atins. Această discrepanță generează o dilemă legată de oferta și cererea, cu riscul ca industriile cheie să își piardă competitivitatea și să se creeze noi dependențe strategice, informează Curte de Conturi Europeană.

• Obiectivele fixate pentru 2030 pentru producția și cererea de hidrogen din surse regenerabile au fost mult prea ambițioase.

• Dilema „oul sau găina”: oferta depinde de cerere și cererea depinde de ofertă.

• Există un risc ca industrii importante să își piardă din competitivitate și să se creeze noi dependențe strategice.

UE a reușit și nu prea să pună bazele unei piețe emergente a hidrogenului din surse regenerabile, potrivit unui raport publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană. Comisia Europeană a luat unele măsuri care s-au dovedit de succes, dar drumul, mai precis lanțul valoric al hidrogenului, rămâne presărat cu obstacole.

Există puține șanse ca UE să își atingă până în 2030 obiectivele pentru producția și importul de hidrogen din surse regenerabile.

Testul realității

content-image

Auditorii solicită ca obiectivele Uniunii Europene să fie supuse unui „test al realității”. Alegerile strategice care ne așteaptă, mai spune Curtea, nu trebuie să fie în detrimentul competitivității marilor industrii europene sau să creeze noi dependențe.

Hidrogenul din surse regenerabile sau, mai pe scurt, hidrogenul verde, este extrem de important pentru viitorul unor industrii majore din UE. Acest gaz poate contribui la decarbonizarea unor sectoare, cum ar fi siderurgia, petrochimicele, cimentul și îngrășămintele, în care trecerea la o alimentare pe bază de energie electrică este dificilă sau costisitoare. Totodată, hidrogenul verde poate ajuta UE să își îndeplinească obiectivul climatic pentru 2050 de zero emisii de carbon.

Aai mult hidrogen verde înseamnă și o dependență mai mică de combustibilii fosili din Rusia. „Politica industrială a UE privind hidrogenul din surse regenerabile trebuie să treacă printr-un test al realității”, a declarat domnul Stefan Blok, membrul Curții responsabil de acest audit. „Atunci când va decide cu privire la calea strategică de urmat către decarbonizare, UE trebuie să aibă grijă să nu slăbească nicicum competitivitatea unor sectoare industriale esențiale din UE și să nu creeze noi dependențe strategice.”

În primul și în primul rând, Comisia a stabilit obiective mult prea ambițioase pentru producția și importul de hidrogen din surse regenerabile. Se doreau nu mai puțin de 10 milioane de tone până în 2030. La baza acestui deziderat nu se afla o analiză temeinică, ci simpla voință politică. În plus, începutul s-a dovedit anevoios.

O problemă a fost că statele membre au ambiții diferite, care nu corespundeau întotdeauna cu obiectivele. Comisiei îi putem reproșa că, în încercările sale de coordonare cu statele membre și cu industria, nu s-a asigurat că toată lumea trage în aceeași direcție.

Pe de altă parte, auditorii laudă Comisia pentru rapiditatea cu care a prezentat majoritatea propunerilor legislative. Cadrul legal este aproape complet și a adus

o certitudine indispensabilă pentru crearea unei noi piețe. Nu trebuie înțeles însă de aici că lucrurile au mers șnur: adoptarea regulilor care definesc hidrogenul din surse regenerabile a durat mult și numeroase decizii de investiție au fost amânate.

Dezvoltatorii de proiecte și-au amânat deciziile de investiție și pentru că oferta depinde de cerere și viceversa.

Construirea unei industrii europene a hidrogenului necesită investiții publice și private masive. Comisia nu știe însă cu precizie care sunt nevoile sau ce finanțare publică există. În același timp, banii de la UE, pe care auditorii îi estimează la 18,8 miliarde de euro în perioada 2021-2027, sunt împrăștiați in diferite programe.

Pentru întreprinderi este deci dificil să își dea seama ce tip de finanțare este cel mai potrivit pentru un anumit proiect. Unde se duce cea mai mare parte a banilor puși la bătaie de UE? La Germania, Spania, Franța și Țările de Jos, adică țările cu o pondere semnificativă a industriei greu de decarbonizat și care sunt și cele mai avansate ca număr de proiecte planificate.

Nu există însă nicio garanție că potențialul european de producție de hidrogen poate fi cu adevărat scos la lumină. Sub semnul întrebării rămâne și dacă banii publici vor fi suficienți pentru a facilita transportul de hidrogen verde din țări cu potențial bun de producție către cele cu cerere industrială mare.

Ce ar trebui să facă Comisia?

content-image

Auditorii recomandă o actualizare a strategiei privind hidrogenul, care să aducă răspunsuri la următoarele trei întrebări importante. Care este formula optimă a stimulentelor de piață pentru a încuraja producția și utilizarea hidrogenului din surse regenerabile? Pe ce trebuie să pună accentul mai întâi fondurile limitate de la UE și ce părți ale lanțului valoric ar trebui să aibă prioritate?

Ce industrii vrea UE să păstreze, și la ce preț, având în vedere ce înseamnă din punct de vedere geopolitic să producem în UE sau să importăm din țări terțe?

Informații generale

content-image

Hidrogenul poate fi produs prin diferite metode, de exemplu pe bază de apă (electroliză) sau pe bază de gaze naturale (prin reformare). Hidrogenul din surse regenerabile – produs utilizând fie energie electrică din surse regenerabile, fie biomasă – este o soluție pentru industriile grele din UE care doresc să devină mai eco-prietenoase. Hidrogenul verde vine însă cu propriul set de probleme, printre care costul de producție și nevoia de energie electrică din surse regenerabile și de apă.

În 2022, hidrogenul a reprezentat mai puțin de 2 % din consumul de energie din Europa, iar cea mai mare parte a cererii a venit de la rafinării.

Potrivit raportului, cererea care va fi stimulată prin diferitele măsuri nu va atinge nici măcar 10 milioane de tone până în 2030, darămite cele 20 de milioane de tone preconizate inițial de Comisie. Auditorii reamintesc și că, în momentul de față, nu există o strategie globală a UE privind importul de hidrogen. Raportul special nr. 11/2024, intitulat „Politica industrială a UE privind hidrogenul curat – Cu un cadru legislativ în mare parte adoptat, a sosit timpul pentru a vedea care este realitatea de pe teren”, este disponibil pe site-ul Curții.

Curtea de Conturi a publicat mai multe rapoarte legate de politica industrială a UE, pe subiecte precum tehnologiile de stocare a energiei și bateriile.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend