Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat miercuri că sunt în joc sute de milioane de euro, care pot fi pierduți de România dacă legea decarbonizării nu obține o majoritate în plen.

„În condițiile reversibilității, cererile de plată care mai sunt de depus vor fi afectate vor fi afectate în procesul lor de depunere și aprobare. […] Noi atunci am avut jalonul de circa 600 de milioane, poate să fie o sumă de niște sute de milioane. Este o interpretare care poate fi corectă în sensul că nu ți se iau banii pe care îi aveai, ci îți iau un fel de coeficient de încălcarea regulamentului, care stă cumva în zona comisiei de a-l decide.”, a declarat Pîslaru în cadrul unei scurte conferințe de presă.

Dacă până acum, partidele parlamentare aveau opinii diferite despre cum ar trebui să arate aceste legi, ministrul interimar al Investițiile și Proiectelor Europene declară acum că găsește mai mult consens între cele 3 puteri din stat.

„În sfârșit, avem o aliniere în interesul României și al românilor între prim-ministru, poziția Guvernului și poziția președintelui pe acest subiect. Este de bun augur și sper că lucrurile astea să continue.”, a declarat Pîslaru.

Potrivit lui Pîslaru, Guvernul României își pune speranțele în președintele Nicușor Dan, despre care spune că este „ultimul bastion” care poate opri promulgarea legii.

„Speranța noastră în acest moment este ca președintele țării să acționeze ca ultim bastion și, înțelegând importanța și responsabilitatea pe care o avem, această lege să nu treacă”, a declarat ministrul.

Ce ar risca România să piardă din PNRR

Totodată, Pîslaru a avertizat că, dacă legea va fi promulgată, Comisia Europeană ar declanșa procedura privind riscul de reversibilitate a reformelor asumate prin PNRR.

„Comisia Europeană ar trimite României o notificare privind riscul de reversibilitate și i-ar cere să prezinte măsurile prin care revine la angajamentele asumate anterior”, a explicat ministrul.

Pîslaru spune că Legea salarizării ar putea ajunge în parlament peste două săptămâni. ”Dacă vom avea îmbunătățiri semnificative și inclusiv o îmbunătățire a dialogului cu sindicatele”

Acesta susține că efectele nu s-ar limita la eventuale penalități financiare, ci ar afecta și derularea cererilor de plată din PNRR. Potrivit ministrului, cererea de plată nr. 5 era deja negociată și pregătită pentru depunere, însă, odată declanșată procedura de reversibilitate, România ar trebui mai întâi să demonstreze Comisiei Europene că a remediat situația. De asemenea, și cererea de plată nr. 6 ar urma să fie afectată, iar Parlamentul ar trebui să revină asupra modificărilor adoptate înainte ca procesul să poată continua.

Pîslaru a explicat că, după primirea notificării din partea Comisiei Europene, România va trebui să arate cum corectează situația, iar Bruxelles-ul va analiza răspunsul autorităților.

„Până când nu răspunde și nu dă un răspuns satisfăcător, procedura rămâne deschisă”, a spus Pîslaru, referindu-se la procedura de reversibilitate care ar urma să fie declanșată de Comisia Europeană în cazul promulgării legii.

Cererea de plată nr. 5 din PNRR include 75 de jaloane și ținte, aferente unui număr de 21 de reforme și 54 de investiții. Guvernul estima că, după evaluarea Comisiei Europene, România ar putea încasa aproximativ 2 miliarde de euro prin această cerere. Cererea de plată nr. 6, ultima din PNRR, urmează să fie depusă până la 30 septembrie și include restul jaloanelor și țintelor rămase după revizuirea planului.

Legile de care depind banii europeni au fost discutate și săptămâna trecută în Parlament, dar aleșii nu au reușit să se pună de acord pentru a le aproba pe toate. În cea de-a doua sesiune extraordinară, organizată săptămâna aceasta, sunt supuse la vot 2 legi:

• cea a biodiversității, vechea ordonanță anulată de Guvern sub presiunile PSD;
  controversata lege a integrității, care a mai intrat la vot și în ultima sesiune organizată de Parlament.

Dacă și această sesiune extraordinară a Parlamentului se încheie fără o majoritate care să susțină legile de care depinde PNRR, România riscă să piardă aproximativ 700 de milioane de euro.

Cum reduce Dragoș Pîslaru consumul de energie în plină criză energetică

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că nu a mai folosit aerul condiționat acasă după apelul Guvernului pentru reducerea voluntară a consumului de energie. Acesta a spus că ministerele pe care le conduce au aplicat măsuri privind iluminatul, reducerea consumului și munca la distanță și a precizat că presiunea asupra sistemului energetic apare în special seara.

Întrebat dacă respectă acasă recomandările transmise populației de premierul interimar Ilie Bolojan, Pîslaru a răspuns că a renunțat în această perioadă la aerul condiționat.

„Ceea ce am făcut în această perioadă a fost să nu mai folosesc aerul condiționat, ceea ce cred că mulți dintre noi am făcut în urma acestor apeluri. La minister am avut un întreg plan de măsuri. Atât Ministerul Muncii, cât și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au adoptat o serie de măsuri privind iluminatul, reducerea consumului și munca la distanță în anumite situații. Planul instituțional a inclus o serie întreagă de măsuri pentru reducerea consumului”, a declarat acesta.

Întrebat despre folosirea aerului condiționat în timpul programului de lucru, inclusiv în plenul Parlamentului, ministrul interimar a spus că acesta este necesar în anumite spații, în condițiile temperaturilor ridicate.

Pîslaru a explicat că problema nu este consumul din timpul zilei, când producția de energie regenerabilă este ridicată, ci cel din orele de seară: „În timpul zilei, când problemele nu sunt atât de grave, având în vedere temperaturile de afară și condițiile de muncă, acolo unde nu am putut să permitem munca la distanță, evident că a fost nevoie să folosim aerul condiționat. Atenție, problema nu este în timpul zilei. În timpul zilei avem acum o producție-record de energie regenerabilă. Problema apare spre seară. Am avut o politică foarte clară de măsuri: să nu mai rămână niciun bec aprins și să nu existe consum inutil de energie în ministere pe timpul serii. Evident, acest lucru nu are neapărat un impact extraordinar asupra consumului, dar este un gest simbolic. Dacă Guvernul le cere solidaritate cetățenilor, trebuie ca și noi, la nivel instituțional, să adoptăm aceste măsuri”.

Pîslaru a susținut că măsurile pot fi verificate și că acestea au fost aplicate în instituțiile pe care le conduce.

„Evident, ele pot fi verificate. Înțeleg că un reporter de la o televiziune verifică acum, în minister, dacă am pus în practică lucrurile pe care le-am spus. O să am satisfacția că va constata că măsurile au fost aplicate”, a adăugat el.

Întrebat dacă reduce și consumul de energie din locuință, Pîslaru a spus că ajunge acasă târziu și a făcut trimitere la declarația lui Ilie Bolojan, potrivit căreia premierul interimar ajunge uneori în jurul orei 23:00.

„Aici mi-a luat replica. Având în vedere și atacurile mizere din presă pe acest subiect, vreau să vă explic programul meu. Mă trezesc la ora 7:00, la 8:00 sunt în mașină și, în ultima perioadă, nu am ajuns acasă mai devreme de ora 22:30. Îi acord credit prim-ministrului. Dacă spune că ajunge la ora 23:00, m-a întrecut și la acest capitol, dar este prim-ministru, este șeful meu, deci asta este. Vreau doar să înțelegeți că nu am o problemă de consum. La televizor nu mă uit, pentru că anumite canale îmi fac sânge rău. Mă uit, eventual, din când în când, în weekend. Cred că nivelul de profesionalism din anumite zone ale presei are de suferit în această perioadă, probabil din cauza căldurii și a crizei energetice”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat luni că măsurile cerute instituțiilor publice, între care reducerea iluminatului și a utilizării aparatelor de aer condiționat, au nevoie de două-trei zile pentru a fi puse în practică.

Citește și Câciu (PSD) subliniază că PSD nu va vota Legea salarizării propusă de Bolojan. ”Sărăcește oamenii, adâncește tensiunile sociale și pune în pericol marile sisteme publice”

„Apelul a fost făcut în ședința de Guvern și, începând din această săptămână, veți vedea efectele în instituțiile care țin de Guvern. Fiind o întâlnire organizată la sfârșitul săptămânii, este nevoie de timp pentru partea de punere în practică. De exemplu, pentru a interveni într-o anumită zonă, astfel încât aparatele de aer condiționat sau sistemul de iluminat arhitectural să nu mai funcționeze decât parțial, ai nevoie de cel puțin 24 de ore pentru ca echipele să vină, să intervină și să facă aceste reglaje. Deci aceste măsuri nu se vor vedea imediat de la data apelului, ci există întotdeauna o întârziere de două-trei zile, pentru că este nevoie de organizare și de măsuri fizice care trebuie luate de oameni specializați”, a spus acesta.

Întrebat dacă aplică aceleași măsuri și acasă, premierul interimar a răspuns: „În general ajung foarte târziu, uneori pe la 22:00-23:00, și nu mai este timp să stau cu becurile aprinse, iar sistemul de aer condiționat nu funcționează la mine”.

PNRR-ul României, în risc de colaps. Ionuț Dumitru avertizează: Avem foarte multe presiuni pe buget

Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan și fost președinte al Consiliului Fiscal, a avertizat că e nevoie de foarte multă cumpătare și responsabilitate din partea politicienilor deoarece există o presiune foarte mare pe bugetul țării. Deficitul continuă să scadă, dar în continuare e mare și tot efortul de până acum riscă să fie anulat dacă se iau decizii nesăbuite.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Talk B1”, moderată de Nadia Ciurlin pe B1 TV, în contextul în care România riscă să piardă 5 miliarde de euro din PNRR pentru că nu a făcut mai multe reforme și, de asemenea, să dea înapoi câteva sute de milioane de euro deoarece PSD și AUR au ciuntit în Parlament Legea decarbonizării, validată în forma inițială de Comisia Europeană.

Întrebat ce ar însemna să fim obligați să dăm Comisiei Europene banii înapoi după ce nu ne-am ținut promisiunile privind decarbonizarea, Ionuț Dumitru a răspuns: „Păi, sigur că nu ne-ar prinde bine deloc, în condițiile în care știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă, cu deficite foarte mari. Să mai dăm și banii înapoi din banii pe care i-am încasat ar complica foarte mult lucrurile. Dar ar fi o dovadă, în primul rând, de neseriozitate din partea noastră ca țară, odată ce am îndeplinit niște obiective pe care le-am asumat și am și primit bani pentru acele obiective, acele jaloane îndeplinite în PNRR, să le reversăm ulterior. Am pune în pericol înțeleg inclusiv cererile următoare (din PNRR), adică s-ar pune la îndoială dacă România mai poate sau nu mai poate să mai aibă acces la tranșele următoare”.

Acesta a mai afirmat că investițiile în derulare cu banii respectivi din PNRR vor trebui finanțate în continuare din bugetul țării dacă banii de la UE nu vor mai veni pentru că noi nu ne-am îndeplinit obligațiile: „Deci există un risc material major și asupra deficitului bugetar, dacă nu reușim să bifăm aceste jaloane care ne-au rămas și să primim banii pe care ar trebui să-i primim”.

Ionuț Dumitru a susținut apoi că de accesarea fondurilor europene depinde și ratingul nostru de țară, stabilit de agențiile internaționale: „În măsura în care România are acces la intrări de capitaluri sub formă de fonduri europene, lucrul ăsta este un aspect pozitiv pentru rating. Sigur că avem și o grămadă de vulnerabilități, dar aceste vulnerabilități sunt echilibrate cumva sau sunt contrabalansate de accesul la aceste fonduri europene. Deci fondurile europene pentru România sunt extrem de importante. Numai dacă ne gândim la investițiile publice, mai mult de jumătate din investițiile publice sunt făcute pe fonduri europene. Adică România în momentul de față are o dependență foarte mare de fonduri europene, bani care alimentează un proces de investiție în economie, care sunt vitale”.

„Am reușit să facem o corecție cu eforturi foarte mari anul trecut, anul acesta. Deficitul este undeva în zona lui 6%, în momentul de față, probabil pentru 2026. Execuția bugetară arată bine, în sensul în care deficitul a continuat să scadă, adică măsurile luate își produc efectele, atât cele pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli, dar avem foarte multe riscuri încă la nivel economic, care au implicații și asupra bugetului.

Și vorbim, am vorbit mai devreme de PNRR, avem și această situație în sectorul de energie în general, inclusiv pe partea de combustibil, unde avem presiuni foarte mari, prețul a crescut foarte mult pe fondul reescaladării conflictului din Orientul Mijlociu și creșterii foarte puternice a prețului la pompă și vedem că statul încearcă să intervină cu resurse publice care costă până la urmă și au impact bugetar aceste intervenții. Sigur că și situația din sectorul de energie electrică poate să complice lucrurile și mai mult.

Deci avem foarte multe presiuni pe buget și cred că avem nevoie de foarte multă cumpătare în perioada următoare pentru a putea să dovedim că suntem serioși și să menținem accesul la finanțare, să ne menținem rating-ul care este esențial, rating-ul acesta de investiții, recomandat investițiilor. Adică avem o perioadă destul de dificilă în față și cred că ne trebuie foarte multă cumpătare și responsabilitate, în special din partea factorului politic”, a mai declarat Ionuț Dumitru.