Eurodeputata Diana Iovanovivi-Şoşoacă s-a plâns luni seară în Parlamentul European, la procedura discursurilor de un minut, după ce Curtea Constituţională a României i-a respins candidatura la alegerile prezidenţiale, că decizia este abuzivă şi că nu a fost luată pe motive de constituţionalitate, scrie AGERPRES.

“Vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz extrem de grav care se întâmplă de trei zile în România. Sunt preşedinta partidului SOS România şi conform sondajelor reale deţineam primul loc pentru preşedinţia României care va avea loc pe 24 noiembrie”, le-a spus Diana Şoşoacă eurodeputaţilor care erau încă prezenţi în plenul PE în jurul orei locale 23.00 (24.00 ora României).

“Curtea Constituţională, pentru prima dată în istorie, mi-a anulat candidatura la preşedinţia României, nu pe motive de constituţionalitate, pentru că erau îndeplinite toate formele, ci pentru faptul că am luptat împotriva vaccinării obligatorii, pentru că am luptat împotriva botniţei din pandemie, pentru că am fost amendată de un poliţist că am depăşit viteza, deşi sunt în proces cu acel poliţist, pentru că am făcut declaraţii politice în Parlamentul României ca senator, încălcându-se articolul 72 din Constituţia României şi articolele 9 şi 10 CEDO prin care declaraţiile politice ale unui parlamentar au imunitate. Nu putem să fim condamnaţi pentru aşa ceva”, a spus eurodeputata.

“Nu am fost judecată, nu am fost citată, nu am avut dreptul la apărare şi am fost judecată pe articole din ziar”, a mai spus ea.

Diana Şoşoacă tocmai le cerea colegilor săi eurodeputaţi să ia act că în România statul de drept este încălcat, când microfonul i-a fost întrerupt de preşedinţa de şedinţă pentru depăşirea timpului de vorbire.

Te agiți și te întorci dar nu găsești somnul? Încercați un truc militar care le permite soldaților să adoarmă în două minute, chiar și în cele mai dificile circumstanțe.

@justin_agustin Technique to falling asleep in 2 minutes! Insp. AsapSCIENCE on YT #sleep #fallasleep #insomnia #insomniac #learnontiktok #howto ♬ You – Petit Biscuit

Soldații sunt forțați să se odihnească în cele mai dificile circumstanțe – cum ar fi în apropierea unui câmp de luptă activ. Există un truc utilizat pe scară largă care se presupune că îi ajută să adoarmă în doar câteva minute. Desigur, acesta funcționează și acasă și poate fi practicat rapid.

Adormiți imediat cu acest truc militar

Trucul militar pentru a adormi a generat o mare atenție, în special datorită unui videoclip viral TikTok. În clip,  Justin Agustin, fiul unui militar, explică de ce este atât de important: „Această tehnică a fost dezvoltată în armată pentru a permite soldaților să adoarmă oricând, oriunde, chiar și pe câmpul de luptă, când mediul este extrem de inconfortabil și zgomotos – somnul este crucial pentru un soldat”, explică Agustin în videoclipul TikTok.

Această tehnică a apărut pentru prima dată într-o carte de antrenament pentru comandanți în 1981, explică revista britanică Independent. Ea este folosită pentru a împiedica soldații să facă greșeli care le pun viața în pericol, în ciuda stresului enorm de pe câmpul de luptă.

Adormiți mai repede: cum funcționează trucul celor 2 minute

Dacă vrei să adormi în două minute, trebuie să faci următoarele:

* Relaxați-vă conștient și puțin câte puțin. Începeți cu fața și aduceți-vă ușor ochii, fruntea și maxilarul în repaus. Inspirați și expirați profund.

* Acordați atenție umerilor: încercați să îi scoateți din tensiune și să îi „coborâți” cât de mult puteți. Așezați-vă brațele și mâinile lejer lângă corp.

* În timp ce continuați să respirați adânc, concentrați-vă pe partea superioară a corpului. Respirația ar trebui să vă ajute, de asemenea, să eliberați tensiunea din stomac sau piept.

* Odată ce aceste părți ale corpului sunt vizibil relaxate, îndreptați-vă atenția către șolduri și picioare.

* Acum, luați în mod conștient 10 secunde și lăsați să plece toate impresiile zilei. „Eliberați-vă mintea” înainte de a adormi prin vizualizarea cât mai vie a unuia dintre aceste două scenarii:

* Sunteți întins într-o canoe în mijlocul unui lac liniștit. Deasupra ta este doar cerul albastru.

* Corpul tău se odihnește pe un hamac negru într-o cameră adânc întunecată.

* Dacă observați că continuați să vă scufundați în gânduri, ar trebui să vă gândiți conștient timp de câte 10 secunde „Nu gândi, nu gândi” înainte de a reveni la visul cu ochii deschiși din capul dumneavoastră.

Analizele privind refuzul donării de organe realizate la nivelul Agenţiei Naţionale de Transplant arată că, de cele mai multe ori, aparţinătorii care refuză donarea organelor rudelor lor invocă motive religioase, informează news.ro.

Oficialii Agenţiei spun că deşi oficial Biserica Ortodoxă Română nu s-a poziţionat împotriva donării de organe în teritoriu sunt preoţi care îi îndeamnă pe enoriaşi să nu accepte acest lucru.

Directorul executiv interimar al Agenţiei Naţionale de Transplant, Guenadiy Vatachki, a declarat, luni seară, la Medika Tv, întrebat care sunt motivele pentru care aparţinătorii refuză donarea de organe, că de cele mai multe ori sunt invocate motivele religioase, el amintind, în acest context, că în România Biserica Ortodoxă nu s-a împotrivit oficial donării de organe.

”Din ce în ce mai des aud, din păcate, motive religioase şi aici e o situaţie foarte delicată pentru că, teoretic, Biserica Ortodoxă Română nu se împotriveşte transplantului sau donării de organe, cel puţin nu oficial, însă sunt preoţi în teritoriu care îşi sfătuiesc enoriaşii să nu doneze, ceea mi se pare foarte regretabil, mi se pare că donarea fie a organelor, a ţesuturilor sau celulelor unui om către semenii lui este cel mai creştinesc gest pe care îl poate face cineva”, a afirmat Guenadiy Vatachki.

Pe măsură ce sezonul rece se apropie, șoferii din România trebuie să își schimbe anvelopele de vară cu cele de iarnă. Această schimbare nu este doar crucială pentru siguranța pe drum, ci și o obligație legală în condiții de zăpadă, gheață sau polei.

În 2024, pe fondul creșterii prețurilor și al schimbărilor economice, costurile pentru cauciucurile de iarnă și montarea acestora au suferit modificări. În acest articol, vom analiza cât te va costa să-ți echipezi mașina corespunzător și cum poți evita aglomerația de la service-uri.

Contrar opiniei generale, legislația din România nu stabilește o dată precisă pentru schimbarea anvelopelor. Conform Ordonanței de Guvern nr. 5/2011, actualizată în 2022, mașinile trebuie echipate cu cauciucuri de iarnă când condițiile meteorologice devin nefavorabile, adică în momentul în care drumurile sunt acoperite cu zăpadă, gheață sau polei. Așadar, schimbarea anvelopelor depinde de vreme, nu de un calendar fix.

Specialiștii din domeniu recomandă totuși să efectuezi schimbarea din timp, pentru a evita riscurile legate de temperaturile scăzute. În general, când temperaturile medii scad sub 7 grade Celsius, cauciucurile de vară își pierd eficiența, iar anvelopele de iarnă devin esențiale pentru o aderență optimă.

Pentru a evita aglomerația, este sugerat să schimbi cauciucurile în intervalul 15-20 octombrie, în special în zonele de câmpie și orașe mari, cum ar fi București. În regiunile montane, unde vremea se schimbă rapid, începutul lunii octombrie poate fi momentul potrivit pentru această operațiune.

Costurile cauciucurilor de iarnă în 2024

Prețul anvelopelor de iarnă variază în funcție de dimensiuni, tipul vehiculului și brandul ales. În 2024, din cauza inflației și a creșterii prețurilor la materii prime, costul anvelopelor a crescut ușor comparativ cu anii anteriori. De exemplu:

Pentru o mașină mică, cu anvelope de dimensiune 185/65/R15, prețul începe de la aproximativ 180 lei per bucată.

Pentru SUV-uri sau mașini mai mari, cu dimensiuni 215/55/R16, prețurile pot varia între 220 și 500 lei per anvelopă, în funcție de marcă și calitate.

Pentru vehicule de teren sau mașini mari, prețurile pot depăși 500 lei pe bucată, în funcție de specificațiile tehnice.

Se recomandă achiziționarea unor anvelope de calitate, chiar dacă prețul este mai ridicat, deoarece acestea oferă o aderență mai bună pe drumurile alunecoase și rezistă mai bine la uzură.

Costurile manoperei pentru schimbarea anvelopelor

În plus față de achiziția anvelopelor, trebuie să iei în considerare și costul montării acestora la un service autorizat. În 2024, prețul manoperei pentru un pachet complet, care include montarea, echilibrarea roților și alte ajustări, variază între 120 și 550 lei, în funcție de complexitatea serviciilor și tipul de autoturism.

Este important să planifici din timp vizita la service. Mulți șoferi așteaptă până în ultimele zile ale lunii noiembrie pentru a face această schimbare, ceea ce provoacă aglomerație și timpi de așteptare mari. Programându-te din timp, poți evita cozile și eventualele costuri suplimentare generate de urgențe.

Durata de viață a cauciucurilor de iarnă

Cauciucurile de iarnă au o durată de viață care depinde de utilizare și de condițiile de drum. O anvelopă nouă are o adâncime a profilului de aproximativ 8-9 mm. Pe măsură ce se uzează, adâncimea profilului scade, iar când ajunge la 3-4 mm, anvelopele își pierd eficiența, necesitând înlocuire pentru a evita riscurile pe drumurile alunecoase.

Dacă mașina nu este utilizată intens și șoferul parcurge în jur de 30.000 de km pe an, anvelopele de calitate pot rezista până la cinci ani. Totuși, dacă observi semne de îmbătrânire, cum ar fi crăpături sau deformări, acestea trebuie înlocuite mai devreme. În cazul în care parcurgi distanțe mari, de peste 50.000 de km pe an, anvelopele se vor uza mai repede, necesitând înlocuire după un singur sezon.

Sfaturi pentru a evita problemele în sezonul de iarnă

Pentru a te bucura de o experiență lipsită de stres în sezonul rece, este esențial să îți planifici din timp schimbarea cauciucurilor și să optezi pentru anvelope de calitate. Verifică anual starea cauciucurilor, inclusiv adâncimea profilului, și asigură-te că mașina ta este pregătită pentru iarnă. Dacă plănuiești drumuri lungi, mai ales în zone montane, este indicat să faci schimbarea mai devreme pentru a evita surprizele neplăcute.

Fiind bine informat și pregătit, vei evita problemele legate de siguranță și vei putea circula în condiții optime pe drumurile acoperite de zăpadă și gheață din România.

În sistemul politic românesc, funcția de președinte reprezintă una dintre cele mai dorite și respectate poziții, fiind adesea privită ca vârful carierei politice și simbolul autorității supreme în stat. Cu toate acestea, realitatea din spatele acestei funcții este mult mai complexă și adesea mult mai nuanțată decât lasă impresia imaginea publică. Pe lângă prestigiul și responsabilitatea pe care le implică, președintele României trebuie să navigheze prin provocările constante ale scenei politice interne și internaționale, jonglând cu echilibre fragile între forțele politice, deciziile economice critice și interesele geopolitice.

Chiar dacă președintele este considerat garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării, puterile sale sunt, de fapt, limitate și bine definite de Constituție. Mandatul prezidențial se întinde pe o perioadă de cinci ani, începând din momentul depunerii jurământului.

Această perioadă poate fi prelungită doar în circumstanțe excepționale, precum război sau catastrofe naturale, printr-o lege organică adoptată de Parlament. În mod normal, președintele își exercită atribuțiile până la învestirea succesorului său.

Una dintre prerogativele esențiale ale președintelui este desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru și numirea Guvernului, în urma obținerii votului de încredere din partea Parlamentului.

Nu are autoritatea de a demite primul-ministru

În cazul remanierii guvernamentale, președintele poate revoca și numi miniștri la propunerea premierului, dar nu are autoritatea de a demite primul-ministru. În situații de criză, președintele poate numi un prim-ministru interimar până la formarea unui nou Guvern.

Procesul legislativ implică, de asemenea, președintele în mod semnificativ. Acesta are responsabilitatea de a promulga legile adoptate de Parlament, având la dispoziție un termen de 20 de zile pentru a face acest lucru.

Președintele poate solicita o singură dată reexaminarea unei legi înainte de promulgare, exercitând astfel un rol de control și echilibru în procesul legislativ. În situații extreme, președintele deține puterea de a dizolva Parlamentul, dar numai în condiții strict reglementate.

Această măsură poate fi luată doar dacă Parlamentul nu a reușit să acorde votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Există, de asemenea, restricții temporale pentru exercitarea acestei prerogative.

Poate declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate

În calitate de comandant al forțelor armate și președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, șeful statului are autoritatea de a declara mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului.

Acest aspect subliniază importanța rolului prezidențial în asigurarea securității naționale. Pe plan internațional, președintele României are un rol crucial în reprezentarea țării.

Acesta are autoritatea de a încheia tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și de a le supune ratificării Parlamentului. Această prerogativă plasează președintele în centrul diplomației române și al relațiilor externe ale țării, scrie incredibilia.ro.

Așadar, deși funcția de președinte al României este învestită cu o autoritate și un prestigiu considerabile, puterile efective ale acestui rol sunt atent echilibrate și limitate de cadrul constituțional.

Președintele acționează ca un garant al stabilității și integrității naționale, având un rol esențial în menținerea echilibrului între diferitele ramuri ale puterii de stat și în reprezentarea României pe scena internațională.

Schimbarea orei, o practică care afectează aproape 400 de milioane de persoane din America de Nord, este din nou în centrul atenţiei, în timp ce dezbaterile privind necesitatea sa continuă, relatează Reuters, conform news.ro.

Această practică, ce are loc de două ori pe an, de a da ceasurile înainte primăvara şi înapoi toamna este înrădăcinată în viaţa americanilor, canadienilor şi cubanezilor de mai bine de un secol. Cu toate acestea, propuneri legislative recente şi schimbarea opiniei publice determină o reevaluare a relevanţei sale în societatea de astăzi.

Spre deosebire de Europa, care trece la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie (în noaptea de 26 spre 27 octombrie), ora de vară în SUA şi în alte câteva ţări se încheie la 3 noiembrie la ora locală 2 a.m., ceea ce înseamnă că oamenii vor câştiga o oră în plus de somn. Dimineţile vor fi mai luminoase, dar seara se va întuneca mai devreme.

Zicala „primăvara înainte, toamna înapoi” serveşte ca un memento util pentru ajustarea ceasurilor.

În Regatul Unit şi în alte ţări europene, schimbarea ore de vară are loc la 27 octombrie.

În Statele Unite, ora de vară începe întotdeauna în a doua duminică din martie şi se încheie în prima duminică din noiembrie. Acest lucru contrastează cu Marea Britanie şi Uniunea Europeană, unde ora de vară începe în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie.

Cea mai scurtă zi din 2024 – în termeni de ore cu lumină – va fi la 21 decembrie, când se marchează solstiţiul de iarnă. Orele de zi variază semnificativ în funcţie de latitudinile din emisfera nordică. Zonele din apropierea Polului Nord vor fi cufundate în întuneric complet, în timp ce regiunile sudice vor avea încă peste 10 ore de lumină naturală.

Anul viitor, ora de vară în SUA va începe pe 9 martie şi se va încheia pe 2 noiembrie.

În Europa, începe la 30 martie şi se încheie la 26 octombrie.

De ce a fost creată ora de vară în SUA?

Ideea modernă de a schimba ceasurile în funcţie de anotimpuri poate fi urmărită cel puţin până spre sfârşitul secolului al XIX-lea, când entomologul neozeelandez George Hudson a propus această idee pentru a economisi energie şi pentru a prelungi orele de lumină pe timpul verii, ceea ce ar fi fost benefic pentru hobby-ul său de a aduna insecte după serviciu.

Ideea s-a impus lent până la Primul Război Mondial, când statele europene au căutat orice strategie pentru a economisi combustibil. Germania a fost prima ţară care a adoptat ora de vară în 1916. Statele Unite au urmat-o în 1918.

Practica a trecut prin multe variaţii înainte ca Statele Unite să o standardizeze în 1966 prin Uniform Time Act, care permite statelor să renunţe la ea, dar nu să rămână permanent la ora de vară.

Controverse

Un mit comun este acela că Statele Unite au adoptat ora de vară în beneficiul fermierilor, dar, în realitate, mulţi fermieri se opun acestei practici pentru că le perturbă programul.

Motivaţia iniţială de a economisi combustibil face, de asemenea, obiectul unei dezbateri, deoarece studiile au constatat puţine sau chiar deloc economii de energie în urma acestei schimbări, conform Serviciului de cercetare al Congresului SUA.

Cei care se opun fac referire la alte studii care au constatat efecte negative asupra sănătăţii legate de ora de vară, cum ar fi o creştere a numărului de accidente rutiere mortale, atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale şi lipsa somnului în zilele care urmează modificării ceasurilor cu o oră înainte în fiecare lună martie.

Un sondaj YouGov din martie 2023 a arătat că 62% dintre americani doresc să pună capăt practicii de schimbare a ceasurilor, deşi doar 50% preferă să păstreze permanent ora de vară.

Nu. Hawaii şi Arizona, cu excepţia populaţiei Navajo, nu respectă ora de vară. De asemenea, teritoriile americane Samoa Americană, Guam, Insulele Mariane de Nord, Puerto Rico şi Insulele Virgine Americane respectă ora standard permanentă.

În timp ce ora de vară este larg răspândită în Statele Unite, 19 state au adoptat legi pentru a utiliza permanent ora de vară, dacă Congresul va permite acest lucru, potrivit Conferinţei Naţionale a Congreselor de Stat.

Statele Unite ale Americii nu vor pune capăt orei de vară prea curând, deşi există o propunere legislativă federală numită Sunshine Protection Act care ar face ca ora de vară să devină permanentă.

Legislaţia, introdusă de un grup bipartizan de senatori, a fost adoptată de Senat în 2022, dar s-a blocat în Camera Reprezentanţilor a SUA deoarece legislatorii nu au putut cădea de acord dacă să păstreze ora standard sau ora de vară permanentă.

Grupul de senatori a reintrodus proiectul de lege anul trecut şi acesta a fost trimis spre examinare Comisiei pentru comerţ, ştiinţă şi transport.

Proiectul de lege ar trebui să treacă de Senat şi Cameră înainte ca preşedintele Joe Biden să îl poată promulga.