Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

OpenAI lansează o variantă de ChatGPT capabilă de raționamente ce pot duce la rezolvarea unor probleme complexe de matematică sau din știință

Publicat

in

OpenAI a lansat un nou tip de model de inteligență artificială generativă care poate rezolva probleme complexe de matematică, informatică sau din știință. Aceste modele nu oferă răspunsul imediat, ci stau mai mult, „gândesc” și apoi prezintă un răspuns complex, în care detaliază fiecare etapă.

Un model excelent la matematică

Lansarea reprezintă un pas important spre obiectivul OpenAI de a lansa o AGI (Artificial general intelligence), o formă foarte avansată de AI, mult peste așa numitele sisteme „narrow AI” pe care le putem folosi în prezent.

Acest nou model va putea fi folosit în engleză de abonații plătitori ChatGPT Plus și este gândit să rezolve probleme matematice complexe, probleme de programare sau diverse probleme de știință. Poate, spre exemplu, să rezolve jocuri complexe de cuvinte sau să detecteze greșeli în probleme de matematică. Poate rezolva și probleme complexe de chimie.

Tehnologia se numește OpenAI o1, iar aceste noi modele se folosesc de o tehnică denumită „reinforcement learning” pentru a aborda problemele. Aceste modele au nevoie de mai mult timp pentru a analiza datele, însă oferă răspunsuri mult mai consistente și mai sofisticate. Folosind mai multă putere de computing, sunt și mai scump de gestionat, lansat și folosit.

„Am instruit aceste modele să petreacă mai mult timp gândindu-se la probleme înainte să vină cu un răspuns la ele, la fel cum face o persoană. Prin antrenament, ele învață să-și perfecționeze procesul de gândire, să încerce diferite strategii și să-și recunoască greșelile”, spun cei de la OpenAI.

Sam Altman, șeful OpenAI, și-a felicitat angajații pentru această „nouă paradigmă: o Inteligență Artificială capabilă să raționeze într-un mod complex și general”. El a admis, totuși, că tehnologia „este încă imperfectă, încă limitată și pare mai impresionantă prima dată când o folosești, decât după ce ai petrecut mai mult timp cu ea”.

OpenAI spune că aceste modele sunt gândite pentru cercetători și dezvoltatori, nu pentru user-ul obișnuit. Aceste modele de AI numite o1 au obținut rezultate foarte bune când li s-au dat probleme pentru olimpiada internațională de matematică.

„Aceste capacități îmbunătățite de raționament pot fi deosebit de utile dacă abordați probleme complexe din știință, programare, matematică și domenii similare. De exemplu, o1 poate fi folosit de cercetătorii din domeniul medical pentru a adnota datele de secvențiere a celulelor, de fizicieni pentru a genera formule matematice complicate necesare pentru optica cuantică și de dezvoltatorii din toate domeniile, pentru a construi și executa fluxuri de lucru în mai mulți pași.

Ce este Artificial general intelligence

Suntem la mulți ani de momentul când vom avea o „inteligență artificială generală”, dar ce este o AGI?

Artificial General Intelligence (AGI), cunoscută și sub denumirea de inteligență artificială generală, se referă la un tip de AI care ar avea capacitatea de a înțelege, învăța și aplica cunoștințe într-un mod similar cu o minte umană.

Diferența cheie între AGI și alte forme net inferioare de inteligență artificială constă în capacitatea AGI de a se adapta și de a rezolva o gamă largă de sarcini intelectuale, fără a fi programată specific pentru fiecare sarcină în parte.

În esență, AGI ar putea să îndeplinească orice sarcină cognitivă pe care o poate realiza un om. Acest nivel de inteligență artificială ar implica o conștiință de sine, capacitatea de a înțelege contextul, de a învăța din experiență și de a aplica cunoștințele într-un mod flexibil și creativ.

AGI va fi la „ani lumină” de ChatGPT și Google Bard, care sunt forme specializate, ce abordează sarcini specifice precum recunoașterea vocală, traducerea limbajului natural sau jocurile de strategie. AGI va fi mult mult mai sofisticată.

O inteligență artificială generală ar trebui să fie capabilă să se descurce cu o gamă extrem de variată de sarcini și contexte, într-un mod asemănător cu o minte umană. Este complicat să ajungi așa de departe, întrucât majoritatea sistemelor de inteligență artificială devenite în prezent „vedete” sunt specializate într-o anumită sarcină sau domeniu.

O AGI ar trebui să poată înțelege contextul în care acționează, să învețe din experiență și să se adapteze la schimbările din mediu. Cuvântul cheie aici este să ÎNȚELEAGĂ.

Loading

NATIONAL

‘Fac un apel la pedeapsa cu moartea’. Donald Trump șochează pe ultima sută de metri a campaniei

Publicat

in

Donald Trump a descris migranţii drept criminali periculoşi în timpul unui miting în Aurora, Colorado, vineri, cerând pedeapsa cu moartea pentru migranţii care ucid cetăţeni americani, în timp ce intensifică retorica anti-imigraţie care a alimentat cursa lui prezidenţială, conform Reuters, scrie news.ro.

Flancat de afişe cu presupuşi membri ai bandei venezuelene Tren de Aragua, Trump a mai spus că, dacă va fi ales, va lansa o „Operaţiune Aurora” naţională vizându-i pe membrii bandei.

Candidatul republican la preşedinţie şi-a intensificat considerabil retorica anti-imigraţie în ultimele săptămâni ale campaniei electorale pentru alegerile din 5 noiembrie, unde îşi propune să o învingă pe candidata democrată Kamala Harris. Imigraţia ilegală este cea mai mare preocupare a alegătorilor, iar Trump este văzut de majoritatea alegătorilor drept persoana cea mai capabilă să o rezolve, arată sondajele de opinie.

Apel la pedeapsa cu moartea

„Fac un apel la pedeapsa cu moartea pentru orice migrant care ucide un cetăţean american sau un om al legii”, a spus Trump în uralele puternice din partea unei mulţimi mari de susţinători.

Trump a propus deja o extindere a pedepsei cu moartea pentru alţi infractori, inclusiv pentru persoanele condamnate pentru trafic de femei şi copii în scopuri sexuale.

Aproape jumătate dintre statele americane interzic pedeapsa cu moartea. Deşi există o pedeapsă federală cu moartea, aceasta este rar folosită, potrivit Centrului de informare privind pedeapsa cu moartea, un grup non-profit. O extindere a crimelor eligibile ar necesita aprobarea Congresului SUA.

Unul dintre semnele distinctive ale celei de-a treia campanii prezidenţiale a lui Trump a fost concentrarea lui asupra a ceea ce el numeşte „infracîionalitatea în rândul migranţilor”, chiar dacă studiile academice arată că imigranţii nu comit infracîiuni într-un ritm mai mare decât americanii nativi.

Echipa de campanie a Kamalei Harris nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii legate de propunerea referitoare la pedeapsa cu moartea.

Vicepreşedintele Harris şi-a reafirmat poziţia cu privire la securitatea graniţei după ce a devenit candidatul democrat în august şi îl acuză pe Trump pentru că a contribuit la blocarea unui proiect de lege bipartizan referitor la securizarea frontierei,m în Congres, la începutul acestui an.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Un spion maghiar a apărut la o acțiune a programului „migranților ideologici” – noua idee a lui Vladimir Putin, adresată cetățenilor din Occident chemați să se mute în Rusia

Publicat

in

Președintele Rusiei a semnat recent un decret încercând să compenseze raportul inegal recunoscut și de Kremlin: milioane de ruși au plecat din țară de când a început războiul, în timp ce doar câteva mii de străini au venit să locuiască în Rusia. Câți?

„În ultimii ani, aproximativ 3,5 mii de persoane s-au mutat la noi din țări străine îndepărtate și bănuiesc că aceasta nu este o migrație economică, deoarece nu plătim nicio subvenție, ci mai degrabă spirituală și morală”, a spus joi, la Moscova, deputatul Dumei de Stat Maria Butina, la recentul eveniment intitulat  ”Vreau să trăiesc în Rusia”, a relatat ziarul Kommersant.

Acțiunea a venit după ce în urmă cu două luni Vladimir Putin a semnat un decret prin care se simplifică procesul de imigrație pentru străinii care doresc să se mute în Rusia pentru a scăpa de „ideologia neoliberală” din țările lor de origine, a explicat publicația de opoziție Medusa

Ea scrie că oficialitățile de la Moscova susțin că există „cerere” pentru program, care a început oficial la 1 septembrie, “dar nu este clar câți străini au profitat de el până acum”. Se pare că majoritatea viitorilor migranți intenționează să vină cu întreaga familie, iar numărul lor ar putea ajunge în curând la “câteva mii”, au declarat oficialii la eveniment.

Publicul l-a ascultat, de asemenea, pe Béla Kovács, un fost membru al Parlamentului European din Ungaria care s-a mutat în Rusia după ce a fost acuzat de spionaj pentru Moscova în țara sa natală. 

Béla Kovács le-a cerut rușilor să nu se simtă jigniți de opiniile compatrioților săi cu privire la țara lor, afirmând că aceștia sunt în mare parte amăgiți de mass-media occidentale. “Europenii fără politică sunt oameni la fel de minunați ca rușii”, a spus spionul rus fugit din Ungaria la Moscova. 

Cine este Béla Kovács, supranumit „KGBela”

Fostul europarlamentar ungar de extremă-dreapta, Béla Kovács, a fost condamnat în 2022 de Curtea Supremă pentru spionaj, potrivit AFP. El a fost acuzat că a lucrat „pentru interesele Rusiei și (pentru) a slăbi politica UE” între 2012 și 2014. De asemenea, el a lucrat pentru serviciul de informaţii al armatei ruse (GRU).

El a fost supranumit de presa locală „KGBela” în referire la presupusele sale legături cu serviciile secrete ruse.

Béla a fost acuzat și că ar fi semnat contracte de stagiu „fictive” în detrimentul financiar al Parlamentului European, iar împotriva lui a fost pronunțată o pedeapsă totală de cinci ani de închisoare.

Fostul membru al partidului naționalist Jobbik care a fugit în Rusia după procesul în primă instanță din 2020 a negat acuzațiile și susținut că este „victima unor atacuri politice” orchestrate de Viktor Orban.

Câți ruși s-au mutat definitiv în străinătate 

Cel puțin 650 000 de ruși s-au mutat definitiv în străinătate de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, potrivit datelor dezvăluite în 2024 de site-ul rus de ştiri independent The Bell, care a adunat date din întreaga lume, contactând serviciile de migrație și agențiile de statistică din aproape 70 de țări.

Cele mai mari două valuri de migrație au avut loc la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie 2022 – imediat după debutul războiului – și, din nou, la sfârșitul lunii septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a anunțat o mobilizare parțială, chemând 300.000 de oameni să lupte în Ucraina.

Majoritatea celor care au plecat din Rusia s-au îndreptat către țări vecine foste sovietice, unde rutele de transport au fost mai accesibile și cetățenii ruși pot călători fără vize, se pot stabili fie fără a fi nevoie să solicite azil.

Printre cei care s-au mutat din Rusia se numără și persoane care fac afaceri și doresc să scape de sancțiunile impuse Moscovei de către Occident, scrie aceeași sursă, citată de relatează Schengen.News.

Cele mai populare destinații au fost Armenia (110.000 de emigranți ruși), Kazakhstan (80.000) și Georgia (74.000). În plus, peste 80.000 de ruși s-au repatriat în Israel. Luând în considerare pe toți cei care au primit vize pe termen lung și cereri de azil, Statele Unite au primit 48.000 de ruși. Germania a fost principala destinație din UE, cu 36 000 de migranți ruși stabiliți acolo. Alți 30 000 s-au îndreptat către Serbia.

Țări precum Emiratele Arabe Unite, Thailanda, Indonezia, Azerbaidjan și Grecia, destinații de altfel preferate de ruși, nu au publicat cifrele referitoare la migranți. 

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, mai aproape de restaurare: Ministerul Culturii finalizează pașii pentru salvarea comorii de carte rară

Publicat

in

Ministerul Culturii a anunțat finalizarea procedurii de achiziție publică pentru pregătirea documentației necesare consolidării, restaurării și valorificării Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, care adăpostește un tezaur de carte rară.

Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, a anunţat vineri că a finalizat procedura de achiziţie publică pentru elaborarea documentaţiei necesare consolidării, restaurării şi punerii în valoare a Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia.

„Acesta este un pas esenţial pentru a ne asigura că biblioteca menţionată, care deţine un tezaur extraordinar de carte rară, va începe rapid procesul de refacere şi va ajunge la strălucirea de altădată”, transmit reprezentanţii Ministerului Culturii, conform Mediafax.

Fondată în 1798 de episcopul romano-catolic Batthyány Ignác, Biblioteca Batthyaneum, aflată într-o fostă mănăstire, are mai multe cărţi vechi şi colecţii valoroase de carte, inclusiv celebrul Codex Aureus, un manuscris medieval în limba latină, scris cu litere de aur, cu vechimea de peste 1.000 de ani, care conţine două dintre cele patru evanghelii ale Noului Testament.

Proiectul de restaurare a Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naţionale a României, face parte din Programul de Investiţii „Temelii culturale”, aprobat în acest an de Guvernul României şi care va fi finanţat cu ajutorul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, precum şi din fonduri naţionale.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Larisa Iordache a anunțat că va avea o fetiţă

Publicat

in

Multipla campioană la gimnastică Larisa Iordache, retrasă din activitate în decembrie 2021, care la 2 a anunţat că va deveni mamă pentru prima oară, va avea o fetiţă.

“Esteeee fetiţăăăăă. Ne-am privit şi am ştiut că iubirea noastră va prinde acum forma celei mai preţioase minuni. Te aşteptăm cu inima plină de bucurie, micuţa noastră!“, a scris Larisa pe Facebook, într-o postare în care apare alături de soţul ei Cristian Chiriţă.

Fosta gimnastă, în vârstă de 27 de ani, s-a căsătorit cu Cristian Chiriţă la 8 iunie.

Ea fost cerută de soţie în prima zi a anului. Larisa Iordache şi Cristian Chiriţă, campion naţional la tenis de masă, şi-au făcut publică relaţia în aprilie 2023.

Multiplă campioană europeană şi mondială, precum şi medaliată cu bronz la JO din 2012, Larisa Iordache şi-a încheiat cariera la finalul lui 2021.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Facebook se implică în alegerile din Moldova: Decizie în premieră la scrutinul prezidențial

Publicat

in

Meta a anunțat că a eliminat o rețea de conturi care viza vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova înainte de alegerile din 20 octombrie, pentru încălcarea politicii companiei privind conturile false, transmite Reuters.

Conturile Meta false au postat critici la adresa președintelui Maia Sandu, a politicienilor proeuropeni și a legăturilor strânse dintre Moldova și România și au susținut partidele pro-ruse din Moldova, a declarat compania.

Meta a declarat că a eliminat șapte conturi de Facebook, 23 de pagini, un grup și 20 de conturi de pe Instagram pentru încălcarea politicii sale privind conturile false, scrie mediafax.ro.

În Chișinău, autoritățile au anunțat că au blocat 15 canale ale aplicației de mesagerie Telegram pentru că încălcau legile privind finanțarea partidelor politice.

Poliția moldovenească a declarat joi că a percheziționat locuințele liderilor legați de omul de afaceri Ilan Șor, ca parte a unei anchete penale privind fraudarea alegerilor. Poliția a spus că zeci de mii de alegători au fost plătiți prin intermediul conturilor dintr-o bancă rusească pentru a vota „nu” în cadrul unui referendum privind aderarea la UE organizat în paralel cu alegerile prezidențiale.

Președinta proeuropeană Maia Sandu își dorește un al doilea mandat în alegeri și a numit referendumul privind aderarea la blocul celor 27 de membri drept piatra de temelie a politicilor sale.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

7 lucruri din comunicatul agenției S&P pe care Ministerul Finanțelor NU le-a spus: de la motivele inflației ridicate, la scăderea populației care afectează competitivitatea

Publicat

in

Agenția de rating S&P a păstrat ratingul aferent datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută. Suntem cu o treaptă deasupra junk.

Ministerul Finanțelor a trimis un comunicat de presă, dar a ignorat o serie de lucruri pe care agenția de rating le-a spus.

7 lucruri spuse de S&P care nu se află în comunicatul Ministerului de Finanțe

1. S&P crede că cheltuielile preelectorale vor împinge deficitul bugetar la 7,3% din PIB în 2024.

„Politica fiscală din 2025 rămâne incertă și presupunem că deficitele se vor reduce treptat în anii următori, spre 5% din PIB până în 2025, în conformitate cu corecțiile cerute de UE în procedura de deficit excesiv”, spune Agenția.

În consecință, anticipează că datoria publică va crește constant depășind 54% din PIB până în 2027.

„Creșterea cheltuielilor se va apropia de 20% an la an. Depășirea cheltuielilor se datorează în mare parte creșterii salariilor din sectorul public cu 20%, constând în 14 miliarde lei (aproape 1% din PIB), majorarea pensiilor din septembrie care costă 0,6% din PIB, cheltuielilor militare care cresc la aproape 2,5% din PIB și investiții publice de aproximativ 7% din PIB, acoperite doar parțial de fonduri europene”, informează S&P.

Ținta actuală a de deficit a Guvernului include un pachet recent de consolidare de 10 miliarde lei, „din care considerăm că nu reprezintă o certitudine, cheltuielile preelectorale discreționare fiind posibile”.

„Deși Guvernul României își propune să crească eficiența administrației fiscale, credem că eforturile de consilidare se vor realiza doar pe termen mediu”, arată S&P.

Conform sursei citate, procedura de deficit excesiv și PNRR solicită României să facă progrese suplimentare în ceea ce privește reformele fiscale structurale, printre altele în aceea ce privește consolidarea administrației fiscale, modificări specifice ale regimului fiscal și modificări legislative ale procesului bugetar și de revizuirie a cheltuielilor.

2. „În timp ce politica fiscală a menținut cererea internă pe linia de plutire, o mare parte din aceasta este canalizată în importuri. Prin urmare, deficitul de cont curent va depăși 8% din PIB în acest an, cu puține semne de corecție”, spune S&P.

Conform agenției de rating, politica fiscală expansionistă va contribui la dezechilibre extermen mari și ne așteptăm la o medie a deficitului de cont curent de 7,6% din PIB între 2025 – 2027.

„Ne așteptăm ca deficitul comercial cu bunuri să rămână aproape la 10% din PIB în următorii câțiva ani, reflectând cererea internă ridicată și problemele de competitivitate. (…) Ne așteptăm ca din cauza creșterii mari a importurilor, PIB-ul real să crească cu doar 1,6% în acest an, în ciuda majorării consumului privat ca urmare a creșterii salariilor reale și a investițiilor în curs (parțial) finanțate de UE”, spune S&P.

3. „Inflația din România este acum cea mai mare din Europa Centrală și de Est (ECE), cu peste 5%, datorită cererii interne ridicate pe fondul expansiunii fiscale. Estimăm că va rămâne ridicată și va continua să reprezinte o provocare pentru BNR”, arată S&P.

Unul dintre motivele invocate de S&P este legat de politica fiscală pro-ciclică și creșterea ridicată salariilor.

4. Salariile bugetarilor și pensiile au mărit venitul disponibil

„Creșterea economică reală din prima jumătate a anului a fost mai lentă decât am anticipat și ne-am redus substanțial prognoza de creștere reală la 1,6% în acest ant, de la aproximativ 3% anterior”, arată agenția.

Conform sursei citate, consumul continuă să se extindă puternic deoarece România a cunoscut una dintre cele mai mari dinamici ale venitului net disponibil la nivel global în ultimele 12 luni, inclusiv o creștere a salariului cu 20% în sectorul public în ultimul an, câteva creșteri ale salariului minim și o creștere substanțială a pensiilor.

În ciuda acestui lucru, piața muncii a fost robustă, cu niveluri stabile de ocupare a forței de muncă, iar șomajul a rămas aproape de minimele istorice.

Totuși, diferența dintre abilitățile angajaților și cererea economiei inhibă extinderea bazei de angajare.

5. Exporturile rămân slabe din cauza Germaniei

„Proiectele cofinanțate de UE continuă să stimuleze investițiile în sectorul public, inclusiv în sectorul transporturilor. Cu toate acestea, creșterea exporturilor rămâne slabă, în principal din cauza încetinirii economice a Germaniei, principalul partener comercial al României”, arată S&P.

Potrivit agenției, criza economică actuală din Germania a împiedicat sectorul de producție din România și a contribuit la scăderea productivității în prima jumătate a anului. În plus, România raportează de ceva vreme cea mai mare creștere a salariilor din Europa și acest lucru evidențiază probleme de competitivitate.

6. Economia României se confruntă cu mai multe provocări structurale care vor persista după 2027, inclusiv din cauza trendului demografic.

S&P mai arată că scăderea populației aptă de muncă ar putea trage în jos creșterea.

În plus, menționează că lipsesc eforurile de reformă pentru a oferi pieței competențele profesionale necesare, precum și în ceea ce privește încetinirea emigrației.

În ultimul deceniu, populația în vârstă de muncă a scăzut cu circa 1,1%/an și se așteaptă ca acest declin să se reducă doar marginal în următorii ani.

7. România are unii dintre cei mai scăzuți indicatori de guvernanță din UE.

Puncte slabe, în opinia S&P, sunt corupția și eficiența guvernamentală.

„România se află sub procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene din 2020. Considerăm că percepția lipsei de împunătățire a poziției fiscale ar putea întârzia unele fonduri din PNRR”, mai spune S&P.

Ce spune Ministerul Finanțelor în comunicatul transmis

Redăm integral comunicatul Ministerului de Finanțe:

„Agenția de rating S&P a reconfirmat vineri, 11 octombrie 2024, ratingul aferent datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută.

În opinia agenției, decizia reconfirmării ratingului suveran și a menținerii perspectivei stabile este susținută de stocul moderat de datorie externă și guvernamentală și de perspectivele solide de creștere ale țării noastre, începând cu anul 2025. Totodată, S&P anticipează că angajamentele României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) al UE, precum și cele din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) vor continua să ancoreze reformele politice ale autorităților române.

„Este un mesaj pozitiv pentru investitori, fiind o nouă confirmare a faptului că am luat măsurile necesare și corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente și pentru asigurarea unor finanțe publice sustenabile. Subliniez totuși că trebuie să rămânem temperați și concentrați pe reformele structurale, pe implementarea angajamentelor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar și pe investițiile în infrastructură și digitalizare, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă a României pe termen mediu. Este imperativ să continuăm reformele, să eficientizăm cheltuielile publice și să implementăm soluții durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

În evaluarea realizată, S&P evidențiază atât reziliența de care a dat dovadă piața muncii din țara noastră, cât și faptul că șomajul rămâne aproape de minimele istorice înregistrate.

Agenția consideră că economia României va înregistra o creștere de 1,6% în anul 2024, respectiv de puțin sub 3% în medie în perioada 2025-2027, în condițiile în care țara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât și din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Principalii factori care ar putea conduce la îmbunătățirea ratingului de țară sau a perspectivei sunt reducerea substanțială a deficitului fiscal și înregistrarea unui trend descendent al datoriei publice ca pondere din PIB. Totodată, scăderea costurilor serviciului datoriei publice guvernamentale prin îmbunătățirea structurii datoriei și reducerea puternică a deficitelor externe pot reprezenta alți factori pozitivi pentru ratingul de credit al României.

Principalul factor care ar putea conduce la înrăutățirea ratingului de țară sau a perspectivei este reprezentat de creșterea deficitelor guvernamentale peste proiecțiile actuale ale agenției pe termen mediu, ceea ce ar conduce și la creșterea nivelului datoriei publice ca procent din PIB. Totodată, S&P ar putea retrograda creditul de rating al României dacă ar persista alte dezechilibre existente, cum ar fi inflația ridicată sau deficitele substanțiale de cont curent, care ar putea duce la o corecție macroeconomică, respectiv o creștere economică mai scăzută.”

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend