Miniştrii mediului din Uniunea Europeană, reuniţi luni la Luxemburg, au aprobat oficial obiective mai stricte privind poluarea aerului aplicabile din 2030, informează DPA, preluată de Agerpres.

Circa 300.000 de decese anual în Uniunea Europeană pot fi puse pe seama poluării aerului, care reprezintă „cel mai mare risc de mediu pentru sănătate”, consemnează un comunicat al Consiliului UE.

Noile limite se referă la particulele PM10 şi PM2.5 (cu diametre sub 10, respectiv 2,5 microni – n. red.), la dioxidul de azot şi dioxidul de sulf, despre care se ştie că provoacă probleme respiratorii.

Cetăţenii europeni vor avea dreptul la compensaţii în caz că se îmbolnăvesc din cauza nerespectării limitelor, arată comunicatul citat de DPA.

Statele europene pot însă solicita amânarea în anumite condiţii a termenului-limită din 2030. Legislaţiile naţionale pentru implementarea limitelor mai stricte trebuie adoptate în termen de doi ani, iar ţările care nu respectă obiectivele pot fi amendate.

Noile valori maxime admise pentru poluarea aerului au la bază acordul la care au ajuns în februarie anul acesta reprezentanţii Parlamentului European şi ai statelor membre.

Reglementările urmează să ghideze planul de acţiune al Comisiei Europene pentru eliminarea completă a poluanţilor din aer, apă şi sol până în 2050.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni măsuri restrictive împotriva a cinci persoane şi unei entităţi responsabile pentru acţiuni de destabilizare a Republicii Moldova, indică un comunicat al Consiliului.

„Moldova se confruntă cu tentative masive directe din Rusia de a destabiliza ţara şi cu provocări rezultate din războiul de agresiune dus de Rusia contra Ucrainei. Aceasta este o ameninţare directă faţă de o ţară suverană, faţă de viaţa sa democratică, faţă de calea sa către Uniunea Europeană. UE va continua să furnizeze tot sprijinul pentru aspiraţiile justificate ale poporului moldovean”, a declarat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, conform Agerpres.

Printre persoanele sancţionate se află Evghenia Guţul, başcană a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, care este responsabilă pentru promovarea separatismului în acea regiune, încercând astfel să răstoarne ordinea constituţională şi ameninţând suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova.

Pe lista celor sancţionaţi se află, de asemenea, Mihail Vlah, adjunct al başcanei Evghenia Guţul şi consilier pentru relaţia cu presa, Iurii Cuzneţov, adjunct al şefului Departamentului pentru afaceri externe al regiunii Găgăuzia, şi Ilia Uzun, vicepreşedinte al comitetului executiv şi membru al Adunării Naţionale găgăuze.

De asemenea, sunt sancţionaţi Evrazia, o asociaţie neguvernamentală cu sediul în Rusia al cărei obiectiv este de a promova interesele Moscovei în străinătate, şi directoarea şi fondatoarea sa, Nelli Parutenco.

Cei vizaţi de sancţiuni vor face obiectul unei îngheţări a activelor lor din UE şi al unei interdicţii de a primi fonduri sau resurse economice, direct sau indirect.

Numărul celor vizaţi de regimul de măsuri restrictive a ajuns acum la 18 (16 persoane şi două entităţi).

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, la Iaşi, că în Consiliul Politic Naţional al partidului de marți le va cere colegilor săi să sprijine eliminarea de pe liste a candidaților social-democrați trimiși în judecată. Adrian Chesnoiu s-a retras de pe lista de la Olt, la patru zile după ce Florian Bodog a renunțat și el la candidatură.

„Mâine am un Consiliu Politic Naţional. Şi vă anunţ oficial că o să cer colegilor mei ca niciun candidat pe listele Partidului Social-Democrat să nu fie, dacă este, trimis în judecată. Nu dacă are o sentinţă în prima instanţă”, a spus preşedintele PSD, potrivit News.ro.

„Veţi vedea că niciun candidat pe listele Partidului Social-Democrat nu va fi, dacă este trimis în judecată într-o cauză penală. Aia vă spun cu certitudine”, a mai spus Ciolacu.

Chesnoiu: „Nu vreau să fiu o posibilă frână”

Printre cei vizați de decizia preconizată de Ciolacu s-ar fi aflat și fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, trimis în judecată de către DNA în decembrie 2022. Însă Chesnoiu a anunțat în cursul zilei că se retrage de pe lista pentru Camera Deputaților din Olt a PSD, unde ocupa poziția a treia.

„Nu voi lăsa ca o problemă personală care trenează de mai bine de doi ani de zile și care îmi doresc să se încheie cât mai repede pentru ca adevărul să iasă la iveală, să fie o armă de manipulare în mâna Opoziției. Nu vreau să fiu o posibilă frână pentru Echipa din care fac parte, pentru că interesul general primează celui individual!”, a scris Adrian Chesnoiu într-o postare pe Facebook.

Chesnoiu susține că, în perioada electorală, „nu mai contează principiile și valorile umane”, existând riscul ca succesul PSD să fie afectat de „atacuri nejustificate la persoană”. „Vreau să le smulg adversarilor ”arma redutabilă” (așa cum își imaginează ei) de discreditare a echipei PSD și aștept să văd oferta lor de proiecte pentru dezvoltarea României”, a mai scris fostul ministru al Agriculturii.

Pe 7 decembrie 2022, fostul ministru PSD al Agriculturii Adrian Chesnoiu – actual deputat – a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu și instigare la permiterea accesului unei persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, fiind acuzat de trucarea unui concurs de angajare în minister. Alți patru angajați ai Ministerului Agriculturii și un consilier județean au fost trimiși în judecată de procurori.

În perioada 9 februarie – 11 aprilie 2022, Adrian Chesnoiu, în calitate de ministru, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă, membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze lui Andrei Răducan (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene, susținea DNA la acea vreme.

Florian Bodog nu s-a referit la procesul de corupție

În urmă cu patru zile, și fostul ministru al Sănătății Florian Bodog a anunțat retragerea de pe lista pentru Senat a PSD Bihor, tot printr-o postare pe Facebook, însă acesta nu invoca procesul în care este judecat ca motiv al retragerii.

„Consider că proiectul de modernizare a Facultății de Medicină și Farmacie din Oradea – amplu, complex și de durată – este unul extrem de important pentru Universitatea din Oradea, dar și pentru întreg județul Bihor. Tocmai de aceea, de acum înainte, ca decan al facultății, mă voi dedica realizării acestui proiect. De asemenea, îmi voi continua munca de profesor universitar, precum și activitatea de chirurg la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor”, a afirmat Bodog.

Pe 30 august 2021, fostul ministru al Sănătăţii Florian Bodog, actual senator PSD, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu şi fals intelectual. El este acuzat de către procurori că în perioada în care a fost ministru ar fi permis ca o persoană angajată în funcţia de consilier personal să îşi încaseze salariul pentru un an, fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contract. Mai mult, el ar fi semnat o serie de documente în locul consilierului.

Florian Bodog a fost trimis în judecată pentru: fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni); abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale) și fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale).

Un bărbat a fost arestat preventiv după ce a luat la bătaie și a înjunghiat cu un briceag un alt șofer, din cauza unor neînțelegeri privind un loc de parcare. Incidentul a avut loc pe o stradă din sectorul 2 al Capitalei.

Tribunalul București a anunțat, luni, arestarea preventivă a unui bărbat în vârstă de 42 de ani, pentru infracțiunea de tentativă de omor.

Conform procurorilor, în 9 octombrie, în jurul orei 21:45, în timp ce se afla pe trotuarul din fața unui imobil din sectorul 2, pe fondul unui conflict spontan generat de o neînțelegere cu privire la un loc de parcare, inculpatul a agresat un alt șofer în vârstă de 57 de ani.

Bărbatul este acuzat că și-a înjunghiat repetat victima cu un briceag, în zona capului și a antebrațului stâng, și a lovit-o cu pumnii şi picioarele în zona pieptului și a feței, provocându-i multiple leziuni și un traumatism cranio-cerebral.

Agresorul a fost reținut pentru 24 de ore, iar Tribunalul București a dispus apoi arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 30 de zile.

Instalarea de butoane de panică la fiecare pat de spital și de camere video în toate secțiile de Terapie Intensivă și Unitățile de Primiri Urgențe au fost respinse, luni, de Comisia de Sănătate din Senat. Propunerile au fost inițiate într-un proiect de lege depus de USR după cazul Spitalului Pantelimon. Senatul este prima cameră sesizată.

Proiectul de lege depus în luna august prevede obligația spitalelor de a instala butoane de panică la toate paturile din saloane „într-un loc accesibil pacientului” și camere de luat vederi în secțiile de terapie intensivă (ATI) și de primiri urgențe (UPU și CPU).

Proiectul USR prevede amplasarea de camere video astfel încât să asigure „monitorizarea continuă a activităților medicale, fără a compromite intimitatea pacienților”. Înregistrările video ar urma să fie stocate, conform proiectului, minimum 30 de zile, exclusiv pentru monitorizarea calității actului medical, investigarea unor eventuale incidente sau asigurarea securității pacienților și a personalului medical, potrivit proiectului de lege.

Inițiativa mai prevede ca toate spitalele de stat și private să fie obligate să instaleze „și să mențină în stare de funcționare” butoane de panică în fiecare salon în care sunt internați pacienți. Acestea vor trebui montate „într-un loc accesibil pacienților”, având rolul de a permite „semnalarea rapidă a unei urgențe medicale sau a unei situații de pericol iminent către personalul medical și de securitate al spitalului”.

Proiectul prevede și sancțiuni pentru spitalele care nu vor respecta legea, în cazul în care aceste modificări ar trece de Parlament: amenzi între 50.000 și 200.000 lei.

„Coaliția PSD-PNL funcționează perfect când ignoră siguranța pacienților. Inițiativa USR de dotare a saloanelor de spital cu butoane de panică a fost respinsă în Comisia de Sănătate din Senat. Senatorii PSD și PNL din Comisia de Sănătate din Senatul României au votat împreună pentru a respinge inițiativa USR privind instalarea camerelor de supraveghere și a butoanelor de panică în spitale, ignorând siguranța pacienților și a personalului medico-sanitar”, anunță USR, într-un comunicat de presă.

USR consideră că măsurile pe care le-a propus „sunt esențiale pentru creșterea siguranței și transparenței în sistemul medical românesc, având drept scop protejarea pacienților și asigurarea unor condiții optime de lucru pentru personalul medical. Implementarea unor astfel de măsuri ar contribui la o mai mare transparență și ar proteja și personalul medical de acuzații nefondate”.

„Camerele de supraveghere în secțiile sensibile precum ATI, UPU și sălile de operații ar fi permis monitorizarea continuă a evenimentelor din zonele respective, ceea ce ar fi descurajat practicile neetice și ar fi oferit dovezi în cazul unor situații litigioase. Am fi evitat situațiile penibile în care pacienții filmează asistentele, asistentele filmează pe ascuns medicii, iar procurorii, în loc să aibă acces la mijloace de probă obiective, au folosit mijloace de bălăcăreală publică, imagini date televiziunilor”, a declarat Emanuel Ungureanu, deputat USR, unul dintre inițiatorii proiectului de lege.

Emanuel Ungureanu susține că montarea butoanelor de panică în saloanele de spital ar oferi pacienților un mecanism rapid de alertare în caz de urgență: „Spitalele trebuie să aibă butoane de alarmare, numai că unele au, altele nu au. La etajul la care a murit Alexandra, la Maternitatea din Botoșani, acel buton nu exista. Obligativitatea este una, cerința din condițiile de acreditare este cu totul altceva. Siguranța și viața pacienților nu ar trebui să fie niciodată puse pe locul doi, iar acreditarea spitalelor nu ar trebui să fie făcută doar de formă, fiecare clădire, fiecare etaj, fiecare dotare ar trebui verificate ca ele să fie exact așa cum scrie în lege și în fișa de acreditare.”

USR consideră că respingerea acestei inițiative „demonstrează că PSD și PNL ignoră nevoile reale ale sistemului medical. Într-o perioadă în care criza din sănătate este resimțită profund, iar încrederea pacienților în instituțiile medicale este tot mai scăzută, astfel de măsuri ar fi reprezentat un pas în direcția corectă.”

Israelul şi-a extins luni ţintele din Liban în războiul său cu Hezbollah, efectuând pentru prima dată un raid în oraşul majoritar creştin Aitou, din nordul ţării, care s-a soldat cu cel puţin 18 morţi şi patru răniţi, a declarat Crucea Roşie libaneză, relatează Reuters, preluată de News.ro.

Până în prezent, principalele operaţiuni militare ale Israelului în Liban s-au concentrat în sud, în estul Văii Bekaa şi în suburbiile Beirutului.

Atacul din regiunea de nord a vizat o casă care fusese închiriată familiilor strămutate, a declarat pentru Reuters primarul din Aitou, Joseph Trad.

Israelul a ordonat luni locuitorilor din 25 de sate să plece către zonele de la nord de râul Awali, care curge prin sudul Libanului, în timp ce îşi intensifică atacurile în regiune. Un atac israelian l-a ucis pe Muhammad Kamel Naim, comandantul unităţii de rachete antitanc a forţei de elită Radwan a Hezbollah, în zona Nabatieh din sudul Libanului, a anunţat armata israeliană. Hezbollah nu a comentat imediat.

Tensiuni între armata israeliană și forțele ONU

Operaţiunile au loc pe fondul tensiunilor ridicate dintre Israel şi forţa ONU de menţinere a păcii din sudul Libanului (FINUL), ministrul israelian al energiei, Eli Cohen, reiterând luni un apel al premierului Benjamin Netanyahu ca trupele ONU să plece.

Israelul continuă să-şi împingă forţele în zonă în încercarea de a elimina Hezbollah, mişcarea susţinută de Iran, şi infrastructura militară a acesteia, în timp ce în paralel luptă şi împotriva Hamas în Gaza.

ONU a declarat că tancurile israeliene au pătruns duminică în baza sa, acestea fiind cele mai recente acuzaţii de încălcări israeliene la adresa forţelor de menţinere a păcii, care au fost condamnate de Hezbollah şi de aliaţii Israelului. Israelul a contestat declaraţia ONU, iar premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut retragerea forţelor de menţinere a păcii, afirmând că acestea oferă „scuturi umane” pentru Hezbollah în timpul unei intensificări a ostilităţilor.

Între timp, Orientul Mijlociu rămâne în alertă maximă fiind de aşteptat ca Israelul să se răzbune pe Iran pentru barajul de rachete cu rază lungă de acţiune lansat la 1 octombrie ca răspuns la atacurile Israelului asupra Libanului. Pentagonul a declarat că va trimite trupe americane în Israel împreună cu un sistem antirachetă american avansat.

Pe de altă parte, armata israeliană a dus duminică jurnalişti străini în sudul Libanului şi le-a arătat un tunel al Hezbollah care se afla la mai puţin de 200 de metri de o poziţie FINUL, precum şi depozitele de arme găsite de trupe. Generalul de brigadă Yiftach Norkin a declarat că tunelurile au fost construite în urmă cu câţiva ani.

„De fapt, ne aflăm într-o bază militară a Hezbollah foarte aproape de ONU”, a declarat Norkin, arătând spre trapa tunelului într-o zonă acoperită de vegetaţie şi supravegheată de un post de observare al ONU.

Rețea de tuneluri ale Hezbollah

De când şi-a anunţat operaţiunea terestră din apropierea frontierei, armata israeliană afirmă că a distrus zeci de puţuri de tunel, lansatoare de rachete şi posturi de comandă ale Hezbollah. „Am găsit în urmă cu câteva zile o cantitate uriaşă de arme provenind iniţial din Iran şi Rusia. Nou-nouţe”, a declarat colonelul Olivier Rafowicz. „Erau pregătiţi să ne atace şi (să lanseze) o mare invazie în nordul Israelului”, a spus Rafowicz, arătându-le jurnaliştilor lăzi cu arme.

Hezbollah deţine o reţea extinsă de tuneluri în sudul Libanului, susţin atât gruparea, cât şi Israelul. Israelul estimează că acestea se întind pe sute de kilometri. Un comandant de teren al Hezbollah a declarat pentru Reuters săptămâna trecută că tunelurile „sunt fundamentul bătăliei”.

FINUL a declarat că atacurile israeliene anterioare asupra unui turn de supraveghere, camerelor de luat vederi, echipamentelor de comunicaţii şi iluminatului au limitat capacităţile sale de monitorizare. Surse ONU au declarat că se tem că orice încălcare a dreptului internaţional în cadrul conflictului va fi imposibil de monitorizat.

Statelor membre ale Uniunii Europene le-a luat prea mult timp să condamne atacurile Israelului asupra soldaţilor FINUL din Liban, a declarat luni şeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, calificând atacurile drept „complet inacceptabile”.

Ţările UE, în frunte cu Italia, Franţa şi Spania, au mii de soldaţi în misiunea de menţinere a păcii de 10 000 de oameni din sudul Libanului, care a declarat că a fost atacată în mod repetat de forţele israeliene în ultimele zile

Luni, premierul spaniol Pedro Sanchez a îndemnat membrii Uniunii Europene să răspundă solicitării Madridului şi Irlandei de a suspenda acordul de liber schimb al blocului cu Israelul din cauza atacurilor acestuia în Liban şi Gaza.

Israelul afirmă că operaţiunile sale din Liban au ca scop asigurarea întoarcerii a zeci de mii de locuitori strămutaţi din casele lor din nordul Israelului din cauza atacurilor transfrontaliere ale Hezbollah.