Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

ONU adoptă Pactul pentru un „viitor mai bun pentru umanitate”. Rusia, Belarus, Iran și Coreea de Nord au respins documentul

Publicat

in

Statele membre ale ONU s-au angajat duminică în favoarea „unui viitor mai bun” pentru umanitatea încercată de războaie, sărăcie şi încălzirea climatică, în pofida opoziţiei câtorva ţări, între care Rusia, adoptând „Pactul pentru viitor”, scrie AFP.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, lansase în 2021 ideea acestui „Summit pentru viitor” prezentat drept o „ocazie unică” de a schimba cursul istoriei umanităţii, relatează Agerpres.

În prefaţa reuniunii anuale a Adunării Generale a ONU, care începe marţi, zeci de şefi de stat şi de guvern, sunt aşteptaţi duminică şi luni pentru acest summit.

După negocieri dure până în ultimul moment, Rusia şi-a afişat duminică opoziţia faţă de text, fără să împiedice totuşi adoptarea sa prin consens.

„Asta nu poate fi considerat drept multilateralism”, „nimeni nu este încântat de acest text”, a afirmat ministrul adjunct de externe rus Serghei Verşinin.

Amendamentul adus de Rusia, Belarus, Iran, Coreea de Nord, Nicaragua şi Siria

Rusia, susţinută de Belarus, Iran, Coreea de Nord, Nicaragua şi Siria, a dorit să prezinte un amendament care afirmă că ONU „nu poate interveni” în afacerile „interne” ale statelor, dar marea majoritate a ţărilor participante a refuzat să ţină cont de această propunere.

Înaintea summitului, Antonio Guterres lăsase să transpară o anume frustrare faţă de conţinutul textului, invitând statele să dea dovadă de „viziune” şi „curaj” sau chiar de o „ambiţie maximă” pentru a consolida instituţiile internaţionale „depăşite”, care nu mai sunt capabile să răspundă eficient ameninţărilor din prezent.

În Pact, liderii se angajează să consolideze sistemul multilateral „pentru a urma ritmul unei lumi în schimbare”, pentru a „proteja necesităţile şi interesele generaţiilor actuale şi viitoare” ameninţate de „crize continue”. „Noi credem că există o cale spre un viitor mai bun pentru întreaga umanitate”, se afirmă în document.

Ce „acţiuni” propune acest Pact pentru viitor

Pactul prezintă în peste 20 de pagini 56 de „acţiuni” în domenii mergând de la importanţa multilateralismului la respectarea Cartei ONU şi menţinerea păcii, de la reforma instituţiilor financiare internaţionale la cea a Consiliului de Securitate al ONU şi la lupta împotriva schimbării climatice, dezarmare şi dezvoltarea inteligenţei artificiale.

Chiar dacă există câteva „idei bune”, „acesta nu este tipul de document revoluţionar care să reformeze total multilateralismul pe care Antonio Guterres pe care îl dorise”, a declarat pentru AFP înaintea adoptării Richard Gowan, de la International Crisis Group.

Lupta împotriva încălzirii globale a fost unul dintre punctele delicate ale negocierilor, referirea la „tranziţie” pentru abandonarea utilizării energiilor fosile dispărând din proiectul textului timp de mai multe săptămâni.

Ţările emergente au cerut în special angajamente concrete pentru o reformă a instituţiilor financiare internaţionale, facilitarea accesului unora dintre ele la finanţări preferenţiale pentru a face faţă în special impactului schimbării climatice.

Proiectul conţine de altfel unele „angajamente importante” în domeniu, a comentat Human Rights Watch, salutând de asemenea elemente privind focalizarea atenţiei asupra drepturilor omului.

Dar „liderii mondiali trebuie să demonstreze că sunt pregătiţi să acţioneze pentru a face să fie respectate drepturile omului”, a insistat Louis Charbonneau, expert ONU în cadrul acestei organizaţii neguvernamentale.

Oricare ar fi conţinutul lor, „Pactul” şi anexele sale (Pactul digital mondial şi Declaraţia pentru generaţiile viitoare) sunt de fapt neconstrângătoare, ridicând problema aplicării lor, în timp ce unele dintre principiile enunţate anterior, ca de pildă „protecţia civililor în conflicte”, sunt încălcate în fiecare zi.

Loading

ACTUAL

Black Friday 2024 – Fashion Days anunță vânzări record după primele trei zile ale campaniei

Publicat

in

Retailerul Fashion Days anunță că vânzările au crescut cu 10% în primele trei zile ale campaniei de Black Friday, în comparație cu perioada similară de anul trecut. S-au vândut peste 70.000 de perechi de ghete și mai mult de 30.000 de jachete.

Campania ține până pe 10 noiembrie, iar cele mai mari reduceri promise sunt de 80%.

Au fost plasate în trei zile peste 200.000 de comenzi, media fiind de două produse pe comandă.Compania spune că aproape 60% dintre comenzile plasate în București și Ilfov au fost livrate.

Clienții au optat în special pentru articolele de sezon, cum ar fi ghete (peste 72.000 bucăți comandate), sneakers (peste 37.000 bucăți comandate), jachete (peste 30.000 bucăți comandate) și genți (peste 14.000 bucăți comandate), iar brandurile cele mai populare au fost UGG, Nike, Karl Lagerfeld, Tommy Hilfiger, spun cei de la Fashion Days.

Estimările pentru întreaga săptămână de Black Friday indică vânzări de 157 milioane lei, cu 15% mai mult decât în 2023. Cele mai multe produse din campanie vor avea reduceri cuprinse între 25% și 40%.

Se estimează că vor fi plasate 319.000 de comenzi care vor conține în total 700.000 de produse. Valoarea coșului mediu de cumpărături va fi de aproape 500 de lei.

Sursa foto Dreamstime.com

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Trei notari, urmăriţi penal după ce au eliberat ilegal certificate de moștenitor în București și Ilfov / 9 apartamente au fost vândute cu peste 560.000 de euro

Publicat

in

Trei notari publici au fost puşi sub urmărire penală de procurorii DNA, într-un dosar care vizează eliberarea ilegală a unor certificate de moştenitor asupra unor imobile din Bucureşti şi judeţul Ilfov. Procurorii au stabilit că 9 apartamente au fost vândute în baza acestor certificate, iar patru persoane fizice au fost reținute, anunță joi, 7 noiembrie, DNA, într-un comunicat.

Notarii publici puși sub urmărire penală de DNA sunt:

  • Lidia Simona Seceleanu, acuzată de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată şi fals intelectual în formă continuată,
  • Mariana Dumitru şi Doru Crin Trifoi, acuzați de comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi fals intelectual.

Totodată, DNA anunță că a reținut pentru 24 de ore patru persoane fizice fără calitate specială, pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, mărturie mincinoasă, fals în declaraţii şi spălarea banilor.

Cele patru persoane urmează să fie prezentate astăzi Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

9 apartamente obţinute ilegal, vândute cu peste 560.000 de euro

Potrivit DNA, prezenta cauză vizează eliberarea nelegală în perioada 2021-2022, a unor certificate de moştenitor, precum şi a altor acte care atestau în fals dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate în Bucureşti şi Ilfov, care nu a fost nerevendicate ori care au aparţinut unor persoane fără moştenitori.

După obţinerea documentelor respective, imobilele erau vândute la preţul pieţei. Procurorii au stabilit că au fost emise 9 certificate de moştenitor, în baza cărora 9 apartamente din Bucureşti au fost vândute cu peste 560.000 de euro.

„În concret, în contextul menţionat, notarii publici Seceleanu Lidia Simona, Dumitru Mariana şi Trifoi Doru Crin, la instigarea şi cu complicitatea celorlalţi 4 inculpaţi, dar şi a altor persoane, ar fi eliberat în mod nelegal nouă certificate de moştenitor în care ar fi fost atestat în fals faptul că beneficiarii acestora ar fi fost singurii moştenitori ai unor apartamente situate în municipiul Bucureşti. Apartamentele respective obţinute în această modalitate ar fi fost tranzacţionate pe piaţa imobiliară, inculpaţii obţinând astfel în mod nelegal peste 560.000 de euro”, se arată în comunicatul DNA.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Australia va interzice tinerilor sub 16 ani să intre pe rețelele de socializare: „Responsabilitatea nu va aparține părinților”

Publicat

in

Australia va stabili la 16 ani vârsta la care minorii pot accesa reţelele de socializare, a declarat joi prim-ministrul Anthony Albanese, promiţând să ia măsuri drastice împotriva firmelor de tehnologie care nu reuşesc să protejeze tinerii utilizatori, relatează agenția AFP, citată de News.ro.

„Aceasta este (o măsură) pentru mame şi taţi. Reţelele de socializare fac mult rău copiilor şi am decis să pun capăt acestui lucru”, a declarat el reporterilor, potrivit AFP. 

Albanese a anunţat viitoarea legislaţie în septembrie, dar nu era clar la acel moment dacă aceasta se va aplica copiilor cu vârsta de 14 sau 16 ani.

Giganţii tehnologici şi platformele de reţele de socializare vor fi responsabili pentru a se asigura că utilizatorii au vârsta potrivită, a subliniat Albanese, mai degrabă decât părinţii care sunt „îngrijoraţi la culme de siguranţa online a copiilor lor”.

„Responsabilitatea nu va aparţine părinţilor sau tinerilor. Nu vor exista sancţiuni pentru utilizatori”, a adăugat el.

Propunerile anterioare de a introduce o limită de vârstă pentru reţelele de socializare s-au bucurat de un sprijin bipartizan larg în Australia.

Albanese de la Partidul Laburist a declarat că noile legi vor fi prezentate liderilor statelor şi teritoriilor australiene în această săptămână, înainte de a fi prezentate Parlamentului la sfârşitul lunii noiembrie.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Contestațiile fiului lui Sever Mureșan împotriva mandatului european de arestare, respinse de o instanță din Franța

Publicat

in

Adrien Stephane Mureșan, fiul omului de afaceri Sever Mureșan, a contestat mandatul european de arestare emis la solicitarea statului român și a acuzat că nu a avut parte de un proces corect. Miercuri, Curtea de Apel Paris i-a respins solicitările, transmite Ministerul Justiției într-un comunicat de presă. Decizia nu e definitivă și poate fi atacată cu recurs la Curtea de Casație.

Adrien Mureșan a fost condamnat definitiv, în august 2023, la trei ani de închisoare cu executare după ce cu doi ani înainte a condus fără permis și a produs un accident în Brașov în care a avariat 12 mașini. El a fugit din țară înainte de sentința finală, dar s-a predat în aprilie 2024 în Paris.

Ministerul Justiției, în comunicatul de joi, menționează că Mureșan a fost condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul rutier (a condus fără permis și consumând substanțe psihoactive). În decizia de pe portalul justiției, Mureșan a fost condamnat pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art.335 NCP). De altfel, un articol Adevărul de după accident preciza că analizele nu au scos în evidenţă prezenţa vreunei substanţe interzise în sângele lui Mureşan, dar că acesta avea o alcoolemie de 2,2 la mie.

După decizia de miercuri a Curții de Apel din Paris, „instanței române i s-a cerut certificatul necesar recunoașterii condamnării și preluării executării pedepsei pe teritoriul Franței, lucru solicitat de dl Mureșan, care e cetățean francez și are rezidența la Dijon”, precizează

Potrivit Adevărul, în aprilie, supărat că iubita l-a părăsit, Adrian Mureşan a urcat la volan după ce a consumat alcool şi a lovit 12 maşini. El a fost arestat preventiv, dar eliberat ulterior și a părăsit țara.

Stephane Mureşan nu a plătit niciuna din maşinile avariate, întrucât dosarul său pentru distrugere din culpă a fost clasat, pe motiv că Mureşan ar fi vrut să se sinucidă şi nu a avut nicio intenţie să distrugă maşinile aflate în parcare. 

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Primăriile vor primi peste 3,2 miliarde de lei din Fondul de Rezervă. Banii se vor aloca „indiferent de culoarea politică”, susține Ciolacu – VIDEO

Publicat

in

Guvernul va aproba joi alocarea de fonduri necesare ca toate primăriile care au solicitat susținere, indiferent de culoarea lor politică, să primească fondurile necesare pentru a continua investițiile în aceste comunități, a anunțat joi premierul Marcel Ciolacu. Este vorba de peste 3,2 miliarde de lei pentru aproximativ 3.200 de UAT-uri a precizat pentru HotNews.ro purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Premierul a făcut acest anunț la începutul ședinței de Guvern, deși actul privind fondurile alocate către primării nu se regăsește încă pe agenda ședinței.

Primăria București va primi 50 de milioane de lei, a mai spus Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Loading

Citeste mai mult

ACTUAL

Marcel Ciolacu, un nou termen pentru intrarea României în Schengen cu frontierele terestre. Nu este anul acesta: „Sunt niște softuri de implementat”

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, înainte de ședința de Guvern, că decizia privind aderarea României la Schengen și cu frontierele terestre este așteptată la Consiliul JAI din 13 decembrie, dar că ridicarea efectivă a controlului la frontiere va fi câteva luni mai târziu, în primăvara anului 2025.

„Sunt niște softuri de implementat. Cred că de sărbatorile pascale România va fi mai mult ca sigur în Schengen”, a explicat premierul, înaintea ședinței de Guvern.

La începutul lunii trecute, premierul Marcel Ciolacu a declarat că România va adera anul acesta la Schengen terestru. Premierul a indicat Consiliul JAI din decembrie ca dată la care s-ar putea lua decizia.

El a răspuns atunci când a fost întrebat de ce la Consiliul JAI din octombrie nu era pe agendă şi subiectul aderării României la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre.

„Ba da, se află pe agendă, nu este un vot, pentru că, între timp, ştiţi la fel de bine ca şi mine că de abia s-au terminat alegerile din Austria. Şi era foarte puţin probabil că Austria îşi va schimba părerea, după numai câteva zile de la alegeri. Sunt într-un contact cu cancelarul Nehammer, să vedem ce majoritate se creează în Austria, şi mai este un JAI, parcă pe 11-13 decembrie. Eu sper, ca până atunci, să se lămurească foarte mult lucrurile”, a spus atunci Marcel Ciolacu.

Premierul s-a arătat optimist cu privire la data la care România va intra deplin în Spaţiul Schengen. „România va adera anul acesta la Schengen terestru”, a adăugat Ciolacu.

Preşedinţia ungară a Consiliului UE cere ca până la sfârşitul anului, Bulgaria şi România să fie membre depline ale zonei Schengen, a declarat premierul ungar Viktor Orban în plenul Parlamentului UE, la Strasbourg, în cadrul dezbaterii priorităţilor preşedinţiei ungare.

Chestiunea aderării României și Bulgariei la Schengen va fi discutată la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de joi din Luxemburg.

Vicepreşedintele Parlamentului European Victor Negrescu se declarase marți încrezător că România poate adera cu frontierele terestre la spaţiul Schengen de la începutul anului viitor, deşi a admis că la Consiliului JAI de joi nu se va întâmpla nimic concret.

Eurodeputatul PSD a solicitat în Parlamentul European luni, în cadrul unei dezbateri privind reintroducerea controalelor la frontierele Schengen de către anumite state membre, ca României să i se ofere o perspectivă concretă privind aderarea cu frontierele terestre până la sfârşitul anului în cadrul Consiliului JAI de săptămâna aceasta.

În schimb, celălalt vicepreşedinte român al Parlamentului European, Nicu Ştefănuţă, susţine că dezbaterea privind aderarea României la Schengen s-a inflamat artificial, electoral, şi că nu sunt „paşi clari” care să arate că va exista o decizie favorabilă în acest an.

„Eu cred că există o fereastră de oportunitate toamna aceasta şi în prima jumătate a anului viitor. De ce? Pentru că avem două preşedinţii prietene. Atât maghiarii, cât şi polonezii îşi doresc ca România să intre în Schengen, şi unii, şi ceilalţi vor pune pe ordinea de zi subiectul. Deci consider că momentul este în următorul an”, a spus Ştefănuţă în cadrul unui briefing pentru jurnalişti români.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend