Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul BCE, a declarat că Banca Centrală Europeană ar putea fi nevoită să-şi asume un rol mai important în supervizarea băncilor din umbră, deoarece ele sunt mai mari acum decât creditorii tradiţionali şi s-ar putea confrunta cu riscuri ridicate.

Băncile din umbră, cum ar fi fondurile speculative, fondurile de investiţii sau firmele de asigurări, au acum active de 51.000 miliarde de euro, dar reglementarea este mult mai relaxată şi deseori îşi asumă riscuri mai mari, ceea ce reprezintă o ameninţare în creştere la adresa stabilităţii financiare în ansamblu.

În prezent, fondurile de investiţii imobiliare se confruntă cu riscuri, ţinând cont de scăderea valorii proprietăţilor imobiliare comerciale, iar volatilitatea de pe pieţe a afectat semnificativ fondurile speculative.

„Ar putea exista o expunere concentrată, lipsă de lichidităţi şi un grad excesiv de îndatorare, iar în opinia mea aceste evoluţii ar necesita extinderea supervizării„, a afirmat Andrea Enria într-un interviu comun acordat publicaţiilor Expansión, Handelsblatt, Il Sole 24 Ore şi Les Echos.

„Autorităţile de supraveghere prudenţială ar putea, desigur, prelua această responsabilitate. Sunt situaţii diferite, nu ne putem aştepta să le supervizăm în acelaşi mod în care supervizăm băncile„, a explicat oficialul BCE.

Supervizarea băncilor din umbră va necesita schimbări legislative, un proces consumator de timp, chiar şi în cele mai bune circumstanţe, şi este necesar un amplu acord politic. Dar unii oficiali au argumentat că o astfel de schimbare ar putea atenua problemele de lichiditate, în special dacă băncile din umbră obţin acces la operaţiunile de creditare ale BCE, conform agerpres.ro.

Creditorii supervizaţi pot acum să se împrumute de la BCE, atât timp cât au garanţii adecvate.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat despre programele Rabla şi Rabla Plus că şi-ar dori foarte mult să avem un program dedicat flotelor de transport de marfă, că vorbim de curieri, că vorbim de pizza, de taximetrie.

”RABLA este cel mai vechi program pe care MInisterul mediului şi Administraţia Fondului pentru Mediu îl desfăşoară în România. Este un program cu tradiţie şi spun cu mândrie că un procent semnificativ din autoturismele vândute de cei doi producători români ajung la populaţie şi prin cele două programe”, a declarat Mircea Fechet în emisiunea România Politică de la Prima News.

Ministrul Mediului a precizat că în programul Rabla Plus au deschis săptămâna trecută o nouă sesiune şi au avut 72 de milioane de lei. ”Îmi doresc să fim şi mai ambiţioşi anul viitor”, a spus Fechet, precizând că trebuie transpusă în numărul de maşini finanţate.

”Cu alte cuvine, dacă reuşim să punem în circulaţie un număr mai mare de autoturisme electrice, decât am făcut-o în anul trecut (..) eu mă declar satisfăcut”, a spus ministrul. Fechet a precizat că ”anul acesta, la Rabla Plus, au avut 780 de milioane de lei buget” şi vrea ca anul viitor bugetul să fie şi mai ambiţios.

”Nu pot să ascund faptul că mi-aş dori foarte mult să avem un program dedicat flotelor de transport de marfă, că vorbim de curieri, că vorbim de pizza”, a spus ministrul mediului, el făcând referire şi la taximetrie, conform news.ro.