Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Oamenii care vor să schimbe percepția societății asupra îmbătrânirii – INTEVIU cu Alexandra Dobre, despre primul Congres Național de Îmbătrânire Activă

Publicat

in

În perioada 15-16 noiembrie 2023, la Palatul Parlamentului va avea loc prima ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă 2023, un eveniment de anvergură organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. În cadrul celor 9 panel-uri vor participa numeroși speack-eri din multe domenii de activitate. Într-un interviu pentru stiripesurse.ro, Alexandra Dobre, președintele Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, vorbește despre acest eveniment în premieră și despre efortul de a contribui la o viață mai bună pentru seniorii României.

Reporter: Cum și când ați pornit pe acest drum și ce v-a determinat să inițiați și să organizați în premieră un congres având ca temă principală Îmbătrânirea Activă?

Alexandra Dobre: Bazele acestui congres cred că au fost puse din prima zi în care am început să lucrez cu și pentru seniori. Adică acum mulți ani. Inițiativa de a organiza în premieră un congres național dedicat Îmbătrânirii Active poate fi atribuită dorinței de a aduce în prim-plan această temă vitală și de a genera o schimbare semnificativă în abordarea îmbătrânirii în România. Am observat nevoia acută de programe și politici publice care să susțină vârstnicii și să le ofere oportunități pentru a duce o viață activă și împlinită nu în ciuda, ci în beneficiul vârstei înaintate. Mai mult, am realizat că educația și conștientizarea în rândul publicului larg sunt esențiale pentru a schimba percepțiile și atitudinile față de îmbătrânire. Pornind de la aceste constatări și având în vedere necesitatea unei abordări cuprinzătoare și coordonate asupra îmbătrânirii active, am decis să inițiem acest congres național. Scopul nostru a fost să aducem împreună experți, profesioniști din domeniu, precum și persoane în vârstă, pentru a discuta și a identifica cele mai bune practici, programe de succes și politici eficiente care să încurajeze îmbătrânirea activă în societatea românească. Pentru că privim cu admirație seniorii Europei și pe cei din Occident, care odată cu pensionarea, de exemplu, își reiau pasiunile și preocupările lăsate deoparte în tinerețe, din cauza problemelor cotidiene, a serviciului și a timpului. Alegerea momentului potrivit pentru organizarea acestui congres a fost crucială. Am considerat că este esențial să creăm un cadru de discuție și colaborare într-un moment în care îmbătrânirea populației devine o preocupare majoră în România și în lume. Astfel, congresul oferă un context propice pentru schimbul de idei și abordări inovatoare în domeniul îmbătrânirii active, cu scopul de a aduce beneficii semnificative comunităților de vârstnici din țara noastră.

Reporter: Care au fost provocările pe care le-ați întâlnit de-a lungul timpului în acest domeniu atât de complex și de sensibil pentru societatea românească și cum ați puncta eforturile depuse de Asociația dumneavoastră care se ocupă de persoane vârstnice, ce înseamnă implicarea, dăruirea echipei, dar și lupta cu indiferența și prejudecățile semenilor noștri?

Alexandra Dobre: Prejudecățile la adresa persoanelor în vârstă sunt adesea rezultatul ignoranței și a lipsei de înțelegere. Este esențial să recunoaștem și să prețuim contribuțiile valoroase ale seniorilor în societate și să promovăm respectul reciproc, depășind stereotipurile legate de vârstă. Din păcate, nu de puține ori întâlnim cazuri legate de discriminare la adresa vârstnicilor, din diferite motive și pe diferite criterii. După aproximativ 6 ani în slujba seniorilor, împreună cu echipa mea, ne străduim să realizăm proiecte care să elimine aceste prejudecăți și care să ne ajute să înțelegem faptul ca toți îmbătrânim și depinde doar de noi modul în care va arată viitorul nostru atunci când vom fi, la rândul nostru, seniori.

Reporter: Cum este perceput în România segmentul vârstei a treia?

Alexandra Dobre: Depinde. Poate varia în funcție de diferitele aspecte sociale, culturale și economice ale societății. Cu toate acestea, în general, persoanele în vârstă sunt respectate și valorizate în societatea românească, iar experiența și înțelepciunea lor sunt apreciate. Există o tradiție culturală de a respecta și a îngriji vârstnicii în cadrul familiilor, iar mulți oameni încă își asumă responsabilitatea de a-și îngriji părinții și bunicii la bătrânețe. Desigur, acolo unde aceștia au familii. Pentru că sunt și cazuri în care seniorii rămân singuri.

Alexandra Dobre: Este important de menționat că există și provocări cu privire la percepția vârstnicilor în societate. Unii vârstnici pot întâmpina discriminare și stigmatizare în diverse contexte, inclusiv în mediul de muncă sau în accesul la serviciile sociale. De asemenea, există stereotipuri legate de capacitatea și utilitatea vârstnicilor în societate, care pot duce la marginalizare și excludere socială. Totuși, aceste atitudini încep să se schimbe odată cu creșterea conștientizării asupra îmbătrânirii active și cu implementarea unor programe și politici care să sprijine vârstnicii și să le ofere oportunități pentru a participa activ în comunitate. Lucrăm pentru a schimba percepțiile și pentru a promova o imagine pozitivă și respectuoasă a vârstnicilor în societatea românească.

Reporter: Ați avut ocazia să aflați și percepțiile mediului privat vis-à-vis de acest segment de vârstă… Cât de multă atenție acordă oamenii de afaceri oamenilor vârstnici?

Alexandra Dobre: Să știți că oamenii de afaceri sunt și ei oameni. Au și ei vârstnicii lor și, mai mult decât atât, și ei se îndreaptă tot către senectute. Așadar, respectul lor pentru această categorie de vârstă este unul crescut și avem mulți colaboratori și sponsori din mediul privat. Oameni care chiar au fost încântați de faptul că noi ne procupăm de îmbătrânirea activă. Mulți ne-au spus că este un domeniu în care ar vrea să investească, alții chiar au făcut-o finanțând inovația în acest domeniu, de exemplu. Dacă vreți să știți de la mine cum sunt văzuți seniorii în mediul privat în calitate de angajați sau potențiali angajați, asta puteți afla din studiile de piață, în care eu cred cu adevărat.

Reporter: Care sunt principalele obiective ale Congresului Național de Îmbătrânire Activă și cum pot acestea să aducă în viitorul cel mai apropiat beneficii persoanelor vârstnice?

Alexandra Dobre: Principalele obiective se concentrează pe promovarea conștientizării asupra îmbătrânirii active, identificarea celor mai bune practici în domeniu și dezvoltarea unor politici și programe eficiente pentru susținerea persoanelor vârstnice. De asemenea, participanții la congres au ocazia să împărtășească idei, experiențe și bune practici în domeniul îmbătrânirii active, ceea ce poate duce la dezvoltarea unor strategii inovatoare și soluții eficiente pentru problemele cu care se confruntă persoanele vârstnice. Prin discuții și dezbateri, congresul poate contribui la dezvoltarea unor politici publice și programe guvernamentale care să sprijine îmbătrânirea activă, inclusiv în domenii precum sănătatea, locuințele, angajarea și participarea socială. Totodată, congresul poate atrage atenția asupra importanței menținerii sănătății fizice și mentale la vârste înaintate, promovând stilurile de viață sănătoase și accesul la servicii medicale de calitate. Aș mai vrea să subliniez că, prin implementarea politicilor și programelor dezvoltate în urma discuțiilor congresului, persoanele vârstnice vor putea beneficia de o calitate mai bună a vieții, având acces la resurse și oportunități care să le permită să ducă o viață activă, independentă și împlinită.

content-image

Reporter: Ce teme și ce subiecte de discuție vor fi abordate la acest congres?

Alexandra Dobre: Multe. Vor fi două zile pline și vom încerca să acoperim absolut toate temele principale care țin de îmbătrânirea activă. În prima zi a congresului, tematicile abordate sunt: Digitalizarea. Între adaptare și transformare, Reconversie profesională- între trend și necesitate. Accesul la cultură şi educaţie, Includerea socială, combaterea discriminării abuzurilor , comunitate și Rolul Administratiei publice în crearea de ecosisteme urbane smart pentru seniori. În cea de-a doua zi vor fi dezbătute probleme ca Accesul la sănătate, Abordări Inovative în Îngrijirea pe termen lung, Starea de Bine și Psihologia Îmbătrânirii, Politici, Surse de finanțare și Advocacy și Gestionarea Financiară pe Termen Lung pentru Persoanele Vârstnice.

Reporter: Care sunt speakerii de renume care au confirmat prezența și implicarea la acest eveniment și cât de importantă este expertiza și experiența lor în domeniul Îmbătrânirii Active?

Alexandra Dobre: Din fericire, toți cei pe care i-am abordat pentru a participa la acest congres s-au arătat extrem de deschiși. Așadar, vor fi acolo reprezențanți ai Autorităţilor Locale şi Centrale, Reprezentanţi ai Companiilor Private şi ai Societăţii Civile. Este vorba despre Mihai Alexandru Ghigiu – Șef Cancelarie – Cancelaria Primului Ministru, Victoria Stoiciu – consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României, Bogdan Ivan Gruia – Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Simona Bucura Oprescu – Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Rareș Hopincă – Prefectul Municipiului București, Madlen Șerban – Secretar General Comisia Națională a României pentru UNESCO, Andrei Baciu – Președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Prof. univ. Dr. Luiza Spiru – Președintele Fundației Ana Aslan International, Dr. Wargha Enayati – fondator al Enayati Medical City, Măriuca Ivan – președinte al Fundației Crucea Alb-Galbenă, Dr. Bogdan Simion – Președinte al Consiliului Economic și Social, Elisabeta Lipă – președinte al Agenției Naționale pentru Sport, Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan – Medic primar Neurologie, General de Brigadă, Psihiatru, Doctor în Medicină și Doctor în Științe Medicale, reputat scriitor, editorialist și publicist, Cristian Vasilcoiu – Secretar de Stat, Ministerul Muncii si protectiei Sociale, Dr. Adina Alberts – – Medic Primar Chirurgie Plastică, Fondator E-Teledoc, Flaviana Rotaru – Președinte CLuster Sănătate și Bioeconomie RoHealth, Florin Lixandru – secretar de stat, Bogdan Furtună – managerul Spitalului Colțea, Monica Anisie – Președinte Comisia de Educație, Senatul României, Mihai Anghel – primarul orașului Snagov, Adrian Marius Dobre – Director General Uniferm, Bogdan Simcea – Secretar de Stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Emil Bîrsan – Președinte Asociația de Ajutor Mutual București, Claudia Benea – Ambasador al Resursei de Apă a României, Hazem Kansou – Director General Radiocom, Otilia Sava – Avocat, Președinte Asociația Națională a Veteranilor de Război, Prof. Dr. Contiu Soitu – Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, Prof. Dr. Daniela Soitu – Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, Dr. Ana Maria Doscan – Șef Secție Enayati Medical, Corina Iacob – Director General Adjunct, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Municipiului București, Alina Comănescu – Președinte Asociația Sănătate pentru Comunitate, Preot Vladimir Beregoi – Consilier Economic și Social Episcopia Hușilor, Preot Dr. Egidiu Condac – Director Asociația Centrul Diecezan Caritas Iași, Andreea Negru – Purtător de cuvânt Romgaz, Președinte Asociația Pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Cristina Herea – jurnalist România TV, Eniko Georgescu – Psiholog Clinician, Psihoterapeut și expert în Neuroștiințe, Psiholog pe securitate, ordine și apărare, Adrian Victor Vevera – Director General ICI București, Beatrice Culda – Președinte, Fondator Asociația Oameni, Valori, Fapte, Cristina Berteanu – Manager Clinica Medical Neolife, Cristian Bușoi – europarlamentar, Irinuca Vaduva – Director General ECDL Romania, Tudor Prisecaru – Secretar de Stat Ministerul Cercetarii.

Reporter: Care sunt avantajele și oportunitățile participării la acest congres pentru profesioniștii din domeniul sănătății și a ingrijirii socio-medicale dedicate vârstei a treia?

Alexandra Dobre: Participarea la Congresul Național de Îmbătrânire Activă oferă avantaje și oportunități valoroase. Profesioniștii din domeniul sănătății și îngrijirii socio-medicale pot să-și îmbunătățească practicile, să-și extindă rețelele profesionale și să contribuie la crearea unui mediu mai bun și mai susținător pentru persoanele în vârstă din România. Atunci când am gândit acest Congres, l-am gândit atât în beneficiul seniorilor, dar și al celor care ar putea să ajute la îmbunătățirea calității vieții lor.

Reporter: Cum pot persoanele interesate să se înscrie sau să participe la Congresul Național de Îmbătrânire Activă?

Alexandra Dobre: Persoanele interesate ne pot scrie un mesaj privat pe Facebook sau un e-mail la adresa imbatranire.activa@yahoo.com. De asemenea, dacă există cazuri în care nu este acces la internet sau pe rețelele social media, oamenii ne pot apela la numărul de telefon 0722.841.898. Îi așteptăm cu drag pe toți.

Reporter: Cum reușiți dumneavoastră în special și un eveniment precum Congresul Național de Îmbătrânire Activă în general să contribuie la promovarea unui stil de viață sănătos și activ pentru diferite generații?

Alexandra Dobre: Pentru Congresul Național de Îmbătrânire Activă și pentru mine, ca președinte al Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, promovarea unui stil de viață sănătos și activ pentru diferite generații este un obiectiv esential. Cu atât mai mult atunci când vine vorba despre seniori. Există mai multe moduri prin care reușim să contribuim la acest obiectiv. Organizăm prezentări, seminarii și ateliere care aduc în prim-plan importanța îmbătrânirii active și a unui stil de viață sănătos. Aceste activități educative sunt destinate atât profesioniștilor din domeniul îngrijirii vârstnicilor, cât și publicului larg, pentru a crește nivelul de conștientizare. De asemenea, organizăm periodic excursii în țară, presărate cu momente festive, concerte și petreceri de Crăciun, Paște și alte sărbători importante. Iar de mai bine de un an, avem Gala ”Seniori de Colecție”, acolo unde avem invitați de excepție – daud oar câteva exemple: Maia Morgenstern, Grigore Leșe, Dumitru Prunariu, Stela Enche, profesorul Dulcan – dovezi vii ale importanței menținerii unei bătrâneți active, dacă vreți. Pentru că noi suntem o echipă de oameni tinei, care vrem să ajutăm, dar care nu putem fi un exemplu pentru seniori. Iar puterea exemplului știm cu toții că mută munții. Iar ”Seniori de Colecție”, care este proiectul meu de suflet, s-a dovenit a avea un success răsunător. Sălile sunt pline până la refuz, indiferent că evenimentul are loc vara, când afară sunt 40 de grade, sau toamna, când bate vântul și plouă. Oamenii ies din casă și vin la Seniori de Colecție, zâmbesc larg, pun întrebări, ascultă cu sufletul la gură poveștile de success și aplaudă frenetic. Și asta este minunat.

Reporter: Ce acțiuni, evenimente sau povești de succes ale dumneavoastră – ne referim și la succesul Galelor SENIORI de COLECȚIE, devenite tradiție – ar putea inspira potențialii participanți să se alăture și să susțină Congresul Național de Îmbătrânire Activă?

Alexandra Dobre: Cred că absolut toate acțiunile noastre sunt inspiraționale. Noi îi provocăm pe seniori să își depășească limitele, să-și regăsească pasiunile și să le urmeze, să recupereze dorințe pierdute în greutățile vremii… Și nu este întotdeauna ușor, pentru că este nevoie de resursă umană și financiară, este nevoie de idei, de inovație, de știință. Și orice susținere este binevenită și mult-apreciată.

Reporter: Ce va urma după acest congres, care vă sunt obiectivele imediate și viitoare, cum vă veți implica împreună cu membrii echipei Asociației Institutul Național pentru Îmbătrânire Activă, colaboratorii și partenerii, specialiștii și profesioniștii în domeniu, dar și cu oamenii de bine, pentru dezvoltarea acestui proiect și mai ales pentru a vă face cunoscute, atât mesajul, cât și activitatea impresionantă

Alexandra Dobre: Misiunea noastră continuă cu și mai multă determinare după acest congres. Vom încerca ceva cu adevărat curajos: să schimbăm percepția societății asupra îmbătrânirii și încurajarea unei abordări pozitive asupra acestui subiect. Putem să contribuim la această schimbare prin crearea de oportunități pentru interacțiunea între generații, cum ar fi proiecte educaționale sau de mentorat. Totodată, îmi doresc ca la finalul congresului, fiecare dintre noi să tragem un semnal de alarmă, adică să conștientizăm cu adevărat fenomenul demografic și să luăm măsuri imediate pentru a ne pregăti de îmbătrânirea populației.

În categoria obiectivelor imediate și viitoare intră propunerea de a înființa Agenția Națională a Persoanelor Vârstnice, inițierea Programului Național de Digitalizare pentru Seniori și decretarea zilei de 1 Octombrie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice – zi liberă la nivel național, inițiativă a Asociației Oameni, Valori, Fapte. Ei sunt partenerii noștri și îi vom susține în calitate de coinițiatori. Suntem conștienți că sunt proiecte îndrăznețe, dar am încredere că vom găsi sprijin atât la autorități, cât și la societatea civilă.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

Putin și-a numit fostul bodyguard într-un funcție majoră a statului. Cine e Alexei Diumin, posibil „succesor” al liderului rus

Publicat

in

Kremlinul a anunțat miercuri că președintele Vladimir Putin l-a numit pe Alexei Diumin, un consilier și fost bodyguard, în funcția de secretar al Consiliului de Stat, un organism consultativ al șefului statului rus, scrie Reuters.

Alexei Diumin și Vladimir Putin Foto: Kremlin Pool / Alamy / Alamy / Profimedia

Fosta gardă de corp a lui Vladimir Putin urcă rapid în ierarhia conducerii de la Moscova, mulțumită deciziilor liderului de la Kremlin. Iar unele informații sugerează chiar că Alexei Diumin ar putea fi un posibil succesor al liderului rus.

Diumin a sosit la Kremlin luna aceasta, după ce a fost guvernator al regiunii Tula.

Reales pentru un nou mandat de șase ani la începutul acestui an, Putin l-a numit pe Diumin în funcția de consilier prezidențial specializat în industria de apărare. Funcția era deja importantă, dar la momentul respectiv, Kremlinul a vorbit și despre alte responsabilități pentru acesta.

Aceste responsabilități au devenit mai clare miercuri dimineață, când un decret semnat de Putin și publicat de site-ul Kremlinului a confirmat numirea lui Diumin în funcția de secretar al Consiliului de Stat.

Organismul este responsabil cu elaborarea „obiectivelor și sarcinilor strategice de politică internă și externă” și reunește oficiali de la Kremlin și din guvern cu legiuitori și lideri regionali.

Cariera lui Diumin

Diumin a devenit, cu timpul, un personaj tot mai important în Rusia.

El a intrat în Serviciul Federal de Gardă (FSO) în 1995 și i-a păzit atât pe președintele Boris Elțîn, cât și pe prim-ministrul Viktor Cernomirdin. Din august 1999, Diumin a fost garda de corp a lui Vladimir Putin pentru primul și al doilea mandat al acestuia.

„Am făcut parte dintr-un grup de ofițeri care asigurau securitatea președintelui peste tot – în Rusia și în străinătate”, a declarat Diumin.

„Fiecare dimineață începea cu o informare către președinte privind rapoartele operaționale. Trebuie să ai informații despre regiuni, despre situații de urgență. Uneori trebuia să dau instrucțiuni ministrului, să stabilesc o sarcină pentru șeful regiunii”, a explicat el, potrivit Reuters.

În 2012, el a fost numit șef adjunct al gărzii prezidențiale. În 2014, a fost numit adjunct al șefului GRU (serviciul secret militar). A fost una dintre persoanele-cheie din spatele anexării Crimeei. În 2015, a fost numit ministru adjunct al apărării.

În 2016, Diumin a fost ales guvernator al regiunii Tula. Dar președintele nu l-a uitat. El a fost prezentat într-o întâlnire televizată tete-a-tete cu Putin, în cadrul căreia președintele l-a felicitat pentru creșterea „impresionantă” a producției industriale din regiunea sa.

O relație apropiată cu Putin

Numele lui Diumin a fost de mult timp subiectul unor speculații în rândul elitei politice de la Moscova, scrie Reuters.

Serghei Markov, un fost consilier al Kremlinului, a declarat la începutul acestei luni că mulți oameni consideră că Putin îl vede pe Diumin drept un succesor.

Putin, în vârstă de 71 de ani, se află la începutul unui nou mandat de șase ani și nu există informații clare cu privire la cine l-ar putea succeda într-o bună zi.

Despre posibilitatea ca Diumin să îi succeadă lui Putin au scris mai multe publicații internaționale inclusiv cotidianul britanic Times, care a relatat printre altele o presupusă întâmplare în care garda de corp a alungat un urs care dădea târcoale vilei în care se afla președintele Putin.

Anul trecut, agenția Associated Press scria că Diumin nu avea neapărat o mare vizibilitate publică, dar că avea un atu important – relația apropiată cu președintele.

Citeste mai mult

NATIONAL

Ciolacu cedează în fața IMM-urilor și spune că susține netaxarea a 300 de lei din salariul minim: Trebuie să văd efortul bugetar

Publicat

in

​Creșterea salariului minim brut la 3700 de lei de la 1 iulie ar putea fi însoțită de netaxarea a 300 de lei, față de nivelul de 200 de lei în prezent, solicitare venită din partea IMM-urilor, sprijinită de PNL. Premierul Ciolacu a declarat miercuri că susține acest lucru, dar trebuie să discute cu ministrul PNL al Finanțelor, Marcel Boloș, pentru a vedea impactul bugetar.

BaniFoto: Inquam Photos / Octav Ganea

După contrele dintre PSD și PNL pe tema majorării salariului minim de la 1 iulie 2024, premierul Marcel Ciolacu a făcut un pas înapoi miercuri și a declarat că ar susține solicitarea firmelor mici și mijlocii (IMM-uri) privind creșterea de la 200 de lei la 300 de lei a plafonului netaxabil din salariul minim brut.

  • „Este o discutie, o solicitare a IMM-urilor, am spus din întâlnirea cu IMM-urile și cu patronatele că iau in considerare această solicitare ținând cont că ea va fi până pe data de 31 decembrie (n.a 2024)”, a declarat miercuri Ciolacu.

Întrebat dacă Guvernul va adopta proiectul de HG care prevede creșterea de la 3.300 de lei la 3.700 de lei a salariului minim brut de la 1 iulie 2024 fără măsura de a netaxa primii 300 de lei, Ciolacu a spus că trebuie să vprbească cu ministrul PNL al Finanțelor, Marcel Boloș.

  • „Lăsați-mă să ajung la Guvern să vorbesc cu ministrul (n.a Finanțelor). Dar îmi aduc aminte când am luat prima dată decizia, că acea propunere a venit de la PSD de la mine si de la echipa de lucru de la partid, cu 200 de lei, m-ați criticat foarte tare – că nu acoperă, că e un dezastru că strică sistemul că unii sunt dezavantajați..Acum dorim s-o mărim. Am înțeles mesajul”, a spus liderul PSD.

Marcel Ciolacu a admis faptul că prin majorarea salariului minim brut cu 400 de lei de la 1 iulie 2024, angajații vor câștiga net undeva la 240 de lei, în condițiile în care potrivit legislației actuale primii 200 de lei din salariul minim brut nu sunt impozabili.

O creștere a pragului netaxabil la 300 de lei ar însemna un efort bugetar mai mare, dar Ciolacu susține acum că ar susține măsura.

  • „Cu adevărat în momentul ăsta se câștigă vreo 240 de lei, dacă ar fi până la 300 de lei..dar trebuie să văd efortul bugetar pe care și-l poate permite, eu sunt unul dintre susținătorii acestui lucru și asta am discutat și cu domnul Jianu și cu domnul Șucu la întâlnire”, a mai spus miercuri premierul Marcel Ciolacu.

Salariul minim brut crește la 3.700 lei de la 1 iulie 2024. Cât vor lua oamenii „în mână”

​Salariul minim brut garantat în plată va crește la 3.700 de lei de la 1 iulie 2024, o creștere cu 12,12% față de nivelul actual de 3.300 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern (HG) publicat marți în dezbatere de Ministerul Muncii.

Luând în calcul că în prezent 200 de lei sunt netaxați, un angajat plătit cu salariul minim va lua „în mână” (adică net) de 2.321 de lei, respectiv cu 242 de lei mai mult decât în prezent.

Câți angajați sunt plătiți cu salariul minim în România

Ministerul Muncii spune că în România beneficiază în prezent de salariul minim brut garantat în plată un număr de circa 760.000 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de 13,9 % din numărul total de salariați activi.

De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 3.700 de lei vor beneficia un număr de 1.871.266 salariați.

Potrivit Ministerului Muncii, majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor și reducerii muncii la negru.

Impact bugetar pozitiv de peste 2,3 miliarde de lei în acest an

Statul estimează că va atrage la buget din taxele și impozitele pe salariile majorate la 3.700 de lei suma de peste 2,3 miliarde de lei în acest an.

Anul viitor se estimează că suma va crește la peste 5,5 miliarde de lei.

Contre între PSD și PNL pe tema majorării salariului minim de la 1 iulie

Liderii PSD și PNL s-au reunit luni, 27 mai, în ședința Coaliției, pentru a discuta despre cheltuielile bugetare și majorarea salariului minim. Întâlnirea are loc în contextul în care liberalii nu sunt de acord cu aplicarea majorării de la 1 iulie.

Potrivit surselor HotNews.ro, liberalii i-au cerut premierului Marcel Ciolacu să amâne decizia privind majorarea salariului minim după alegerile locale și europarlamentare. Liberalii susțin că există o diferență de cel puțin 10% între încasările și cheltuielile bugetare, iar după alegerile din 9 iunie trebuie luate măsuri în acest sens.

Înaintea ședinței Coaliției, prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat că PNL nu se opune creşterii salariului minim, dar dorește măsuri de compensare pentru capitalul privat.

Liderul PNL a precizat că mediul privat propune ca ”una dintre măsuri să fie o deducere, o netaxare de 300 lei din creşterea care se produce de 400 lei la salariul minim, de la 3300 la 3.700 lei, adică la 740 euro”.

Potrivit prim-vicepreşedintelui PNL, măsuri de combatere a evaziunii fiscale din zona insolvenţei trebuie sporite şi vor veni măsuri extrem de clare care vor fi anunţate de ministrul Boloş şi preşedintele PNL Nicolae Ciucă”.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis că nu acceptă ca activitatea Guvernului „să fie decisă într-o coaliție politică, pentru că ne întoarcem la ceea ce se întâmpla pe vremea PNL-USR”.

  • „E o decizie luată pe data de 15 decembrie 2023, în coaliție, de către noi toți, că se merge cu salariul minim de 3300 de la 1 ianuarie și apoi la 3700 de lei de la 1 iulie. Nu-mi aduc aminte până la discuțiile dintre Guvern și patronate, sindicate, nu-mi aduc aminte să fi fost vreo altă decizie. În ceea ce privește cei 200 de lei neimpozabili, vreau să vă anunț că este o lege cu caracter temporar care se termină pe 31 decembrie. Astăzi, la ora 15.00, îl sun pe domnul Boloș. Politica fiscală într-un stat normal o fac ministrul de Finanțe și Guvernul”, a declarat Ciolacu.

În continuare, premierul i-a replicat ministrului Finanțelor, spunând că era previzibil că vor crește cheltuielile.

  • „Nu avem nicio creștere a cheltuielilor, în ultima lună am avut cheltuieli de 70 de miliarde. Oameni buni, am mutat data de plată a pensiilor, 0,5% din PIB. Ce vreți? Să vă spun că e o catastrofă? Era ceva previzibil că vor crește cheltuielile, din moment ce noi am mutat pensiile pentru ca oamenii să-și primească pensiile înainte de Paște”, a mai spus Ciolacu.

Primele nemulțumiri în Coaliție au apărut de săptămâna trecută, când premierul Marcel Ciolacu a anunțat, după Consiliul Tripartit, că de la 1 iulie, salariul minim va creşte la 3.700 de lei brut.

Cât va fi salariul minim brut începând de anul viitor. Formula de calcul și scenariile cu care lucrează Guvernul

Guvernul a discutat cu sindicatele și patronatele o nouă formulă de calcul a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Acesta va ține cont de mai mulți indicatori prognozați și se va calcula în funcție de „un nivel orientativ de 50% din câștigul salarial mediu brut”, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern prezentat Blocului Național Sindical (BNS). Dacă salariul minim va fi majorat la 3.700 de lei de la 1 iulie 2024, salariul minim brut ar ajunge la 4.121 de lei sau 4.285 de lei, de la 1 ianuarie 2025.

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se va stabili în funcție de rata anuală prognozată a inflației, Produsul Intern Brut (PIB) prognozat, populația ocupată prognozată și câștigul salarial mediu brut lunar prognozat, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern care a fost prezentat săptămâna trecută Blocului Național Sindical (BNS).

România ar trebui să transpună în acest an Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană și acest proiect de HG ar rezolva o parte din problemă. Separat Guvernul pregătește și un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend