​Cercetătorii marini israelieni au descoperit în estul Mării Mediterane un tip de coral care se găseşte de obicei în Marea Roşie, indicând astfel migraţia unei specii invadatoare, a anunţat Universitatea din Haifa (UH) într-un comunicat publicat luni și citat de Xinhua și Agerpres.

Coral „Dendronephthya”Foto: Andrey Nekrasov / Zuma Press / Profimedia Images

Acel tip de coral moale, cunoscut sub denumirea de Dendronephthya, a fost găsit la adâncimea de 42 de metri lângă satul Sdot Yam în luna mai, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Haifa şi publicat recent în revista Biology.

Coralul menţionat trăieşte de obicei în apele tropicale din regiunea Indo-Pacifică şi este frecvent întâlnit în Marea Roşie.

Deşi calea exactă a migraţiei sale nu a putut fi încă stabilită, coralul a ajuns în Marea Mediterană migrând cel mai probabil din Marea Roşie, prin Canalul Suez, în cadrul unei migraţii ample şi bine documentate, Migraţia lessepsiană, potrivit noului studiu.

Marea Mediterană este pe cale să își piardă una dintre barierele de protecție împotriva speciilor invadatoare

Apele mai reci ale Mediteranei obişnuiau să fie o barieră în faţa coralilor tropicali, dar aceste bariere naturale sunt pe cale să dispară din cauza schimbărilor climatice, afirmă cercetătorii de la UH.

Creşterea temperaturii minime în timpul iernii la nivelul apelor costiere şi alte modificări ale temperaturii din regiunea estică a Mării Mediterane după anii 1990 ar putea oferi condiţii favorabile pentru invazia speciilor originare din apele calde, au adăugat autorii studiului.

Cercetătorii au avertizat că din cauza ataşării rapide şi a capacităţii sale de creştere, specialiştii se aşteaptă ca această specie de coral să se răspândească rapid şi să devină tot mai des întâlnită în toată Marea Mediterană.

Ei au notat că atunci când specii dintr-o regiune invadează pe cale naturală şi se stabilesc într-o altă zonă, ele pot afecta într-o manieră severă ecosistemele locale.

Parlamentul armean a început marţi dezbaterile privind ratificarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, un proiect considerat „extrem de ostil” de Moscova, aliatul său tradiţional cu care relaţiile au devenit mult mai tensionate, potrivit AFP.

Eghiche Kirakosian, un oficial armean însărcinat cu afaceri de justiţie internaţională, a declarat că aderarea la CPI „creează garanţii suplimentare pentru Armenia” împotriva Azerbaidjanului, care tocmai a obţinut o victorie militară fulgerătoare, punând capăt separatismului armenilor din Nagorno-Karabah. Ratificarea acestui statut ar asigura că o potenţială invazie a Armeniei ar „intra în jurisdicţia CPI”, ceea ce va avea un „efect de descurajare”, a declarat el în faţa parlamentarilor armeni.

Acest proiect stârneşte furia Rusiei, CPI emiţând în primăvară un mandat de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin.

Joi, Kremlinul a declarat că simpla luare în considerare a aderării este „extrem de ostilă”.

„Sperăm că aceste decizii nu vor avea un impact negativ asupra relaţiilor noastre bilaterale”, a adăugat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Relaţiile dintre Armenia şi Rusia trec prin turbulenţe, Erevanul acuzând Moscova că a abandonat-o în faţa Azerbaidjanului, mult mai bogat şi mai bine înarmat – ceea ce Kremlinul neagă.

În ultimele luni, sperând la ajutor, premierul armean Nikol Paşinian s-a apropiat de Occident, organizând chiar exerciţii militare cu Statele Unite.