Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

„O explozie nucleară demonstrativă” – Un think tank apreciat de Putin sfătuiește Kremlinul cum să intimideze Occidentul: „Norul ciupercă va fi transmis în direct”

Publicat

in

Un membru al unui think tank rus ale cărui idei devin uneori politică guvernamentală a sugerat Kremlinului să ia în considerare o explozie nucleară „demonstrativă” pentru a intimida Occidentul și a-l împiedica să dea Ucrainei undă verde pentru a folosi armele pe care i le livrează să lovească ținte din interiorul Rusiei, relatează Reuters.

o explozie nucleara urmata de nordul ciuperca – imagine ilustrativa 3DFoto: Benny Marty / Alamy / Alamy / Profimedia

Propunerea aparține lui Dmitri Suslov, un membru al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare cu sediul la Moscova, și vine la o zi după ce președintele Vladimir Putin a avertizat Occidentul că membrii NATO din Europa, în special „țările mici”, se joacă cu focul propunând să lase Kievul să folosească armele occidentale pentru a lovi interiorul Rusiei.

Ucraina spune că trebuie să poată lovi țintele militare rusești în interiorul Rusiei cu rachete occidentale cu rază lungă de acțiune pentru a se putea apăra și a preveni atacurile aeriene, cu rachete și drone, iar acest lucru este susținut de unele țări occidentale, dar încă nu are acordul Washingtonul.

Rusia, care deține cel mai mare arsenal nuclear din lume, a avertizat că va vedea un astfel de pas ca pe o escaladare gravă care ar trage NATO și țările în cauză într-un conflict direct cu Moscova, crescând riscul unui război nuclear.

Reuters notează că think tankul Consiliul pentru Politică Externă și de Apărare este unul lăudat de Putin, spunând că autoritățile preiau uneori ideile politice ale grupului de experți.

„Explozie nucleară demonstrativă” pentru ca Occidentul să nu dea undă verde Ucrainei să folosească arme occidentale pentru a ataca Rusia

Suslov a spus că Rusia trebuie să acționeze pentru a descuraja Occidentul să treacă pe linia roșie.

„Pentru a confirma seriozitatea intențiilor Rusiei și pentru a-i convinge pe oponenții noștri de disponibilitatea Moscovei de a escalada, merită să luăm în considerare o explozie nucleară demonstrativă”, a scris Suslov în revista de afaceri Profil.

„Efectul politic și psihologic al unui nor ciupercă nuclear, care va fi transmis în direct pe toate canalele de televiziune din întreaga lume, le va aminti politicienilor occidentali de singurul lucru care a împiedicat războaiele dintre marile puteri din 1945 încoace și pe care l-au pierdut acum în mare măsură – frica de războiul nuclear”.

Suslov este cel mai recent expert și parlamentar rus în securitate care a susținut că Moscova ar trebui să testeze o bombă nucleară pentru a intimida Occidentul în mijlocul războiului din Ucraina, alimentând temerile experților în securitate că Rusia ar putea face un astfel de test.

O astfel de mișcare, dacă s-ar întâmpla, ar putea introduce o nouă eră a testelor nucleare de mare putere.

Nu a existat niciun comentariu imediat cu privire la propunerea lui Suslov din partea Kremlinului, care a spus că politica nucleară a Rusiei rămâne neschimbată, în timp ce și-a semnalat nemulțumirea față de ceea ce a considerat retorica occidentală din ce în ce mai agresivă privind înarmarea Kievului la începutul prin anunțarea unor exerciții de arme nucleare tactice.

Când a avut loc ultimul test care a presupus o explozie nucleară

Suslov a sugerat de asemenea ca Rusia să inițieze și exerciții nucleare strategice, să avertizeze orice țară ale cărei arme sunt folosite de Kiev pentru a ataca Rusia că Moscova își rezervă dreptul de a lovi țintele acelei țări oriunde în lume și a avertizat că ar putea folosi arme nucleare dacă țara respectivă ripostează în mod convențional.

Putin a semnat în noiembrie o lege prin care retrage ratificarea de către Rusia a tratatului global de interzicere a testelor de arme nucleare, o mișcare despre care a spus că a fost concepută pentru a aduce Rusia în conformitate cu Statele Unite, care au semnat, dar nu au ratificat niciodată tratatul.

Diplomații ruși au declarat la acea vreme că Rusia, care nu a efectuat un test nuclear post-sovietic, nu va relua testele nucleare decât dacă Washingtonul o va face.

Uniunea Sovietică a testat ultima dată în 1990, iar Statele Unite ale Americii în 1992. Numai Coreea de Nord a efectuat un test care implică o explozie nucleară în acest secol.

Rusia a avertizat Marea Britanie luna aceasta că ar putea lovi instalațiile și echipamentele militare britanice atât în ​​interiorul Ucrainei, cât și în alte părți dacă armele britanice ar fi folosite de către Ucraina – cu permisiunea Londrei – pentru a lovi teritoriul rus.

Avertismentul a fost făcut după ce ministrul britanic de externe David Cameron a declarat că Kievul are dreptul de a folosi arme furnizate de Regatul Unit pentru a lovi ținte în interiorul Rusiei.

Apelul șefului NATO ca țările membre să autorizeze atacurile Ucrainei în Rusia

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează ca ajutor militar. La rândul său, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a apreciat că statele UE trebuie să găsească un echilibru între riscul de escaladare şi necesitatea ca Ucraina să se apere, apreciind totuşi că armata ucraineană ar trebuie să poată lovi teritoriul rus cu arme occidentale.

Cu toate acestea, Statele Unite, principalul furnizor de ajutor militar al Ucrainei, au transmis prin purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, că Washingtonul nu recomandă Kievului să lanseze atacuri asupra teritoriului rus cu arme americane.

Cele mai reticente țări în acest sens până în prezent, mai ales Roma şi Berlinul, avertizează asupra riscului escaladării conflictului din Ucraina, până la o ipotetică folosire a armei nucleare de către preşedintele rus Vladimir Putin.

Polonia, însă, a confirmat miercuri că îi permite Ucrainei să folosească armele pe care i le oferă pentru a lovi interiorul Rusiei.

„Ucraina are dreptul să lupte şi să se apere cum consideră de cuviinţă”, a declarat oficialul polonez, în cadrul unei emisiuni radio, în plină controversă asupra posibilităţii folosirii de către Ucraina a armelor occidentale pentru a efectua atacuri în interiorul Rusiei.

„Nu există restricţii asupra folosirii armelor poloneze pe care le-am trimis” Ucrainei, a insistat viceministrul Tomczyk, potrivit Agerpres.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NATIONAL

CCR a motivat în doar trei zile decizia prin care a respins argumentele lui Iohannis: Noile prevederi privind Consiliul Legislativ trebuie promulgate

Publicat

in

Curtea Constituțională (CCR) a publicat Decizia nr.335 din 9 iulie 2024 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii privind modificarea și completarea Legii nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ.

Sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Iohannis se referă la Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ. Aceasta a fost adoptată de Senat pe 4 martie 2024, în urma cererii de reexaminare formulate de președintele României.

După adoptarea inițială a legii de către Parlament, președintele României a cerut reexaminarea legii. Parlamentul a reexaminat și modificat legea conform cererii președintelui, dar a eliminat și un articol (art. I pct. 18) fără legătură directă cu cererea de reexaminare, ceea ce a condus la sesizarea Curții Constituționale pentru a doua oară.

Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate

Curtea a verificat îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a obiecției de neconstituționalitate, conform art. 146 lit. a) din Constituție și art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, privind titularul dreptului de sesizare, termenul legal și obiectul controlului de constituționalitate. Obiecția a fost depusă în termenul de 10 zile prevăzut pentru promulgare, deci a fost admisibilă sub aspectul respectării termenului.

Curtea a constatat că este competentă să soluționeze obiecția de neconstituționalitate, având în vedere că legea criticată nu fusese promulgată și se afla încă în procedura de control a constituționalității.

Analiza fondului obiecției de neconstituționalitate

Principalul punct al obiecției de neconstituționalitate a fost eliminarea art. I pct. 18, care modifica art. 25 din Legea nr. 73/1993. Acesta prevedea aplicarea dispozițiilor Legii nr. 7/2006 personalului Consiliului Legislativ și membrilor acestuia. Eliminarea acestui articol a fost contestată pentru că ar fi depășit limitele cererii de reexaminare.

Autorul sesizării a susținut că Parlamentul a încălcat limitele cererii de reexaminare și considerentele Deciziei nr. 725 din 13 decembrie 2023, unde Curtea a statuat că dispozițiile art. I pct. 18 nu generau un paralelism legislativ neconstituțional.

Curtea a reiterat că reexaminarea legii de către Parlament trebuie să se limiteze la obiecțiile specificate în cererea Președintelui. În același timp, trebuie asigurate corelările necesare cu textele vizate de cerere.

Curtea a concluzionat că eliminarea articolului nu contravine Constituției, deoarece nu generează incoerențe legislative și nu depășește limitele cererii de reexaminare. Mai mult, existența normei în vigoare în alte acte legislative (de exemplu, Legea nr. 7/2006) oferă un cadru legislativ suficient pentru reglementarea statutului funcționarilor publici din Consiliul Legislativ.

Curtea a respins argumentul că Președintele trebuie să folosească instrumentele constituționale (cererea de reexaminare și obiecția de neconstituționalitate) într-o anumită ordine. Constituția permite Președintelui să utilizeze aceste instrumente în orice ordine, înainte de promulgarea legi.

Curtea a invocat mai multe decizii anterioare (Decizia nr. 562/2018, Decizia nr. 334/2018) pentru a susține că obiecțiile de neconstituționalitate pot fi analizate pe fond chiar dacă Președintele a cerut mai întâi reexaminarea legii și apoi a sesizat Curtea.

Deciziile Curții sunt obligatorii și pentru Președintele României. În cazul de față, Președintele a respectat procedura constituțională prin sesizarea Curții înainte de reexaminare, deci obiecția de neconstituționalitate este admisibilă.

Curtea a decis să respingă obiecția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, concluzionând că legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 este constituțională în raport cu criticile formulate.

Ce prevede legea

Legea, transmisă în data de 16 martie 2024 de Parlament preşedintelui în vederea promulgării, are ca obiect de reglementare stabilirea duratei mandatelor preşedintelui Consiliului Legislativ şi preşedinţilor de secţie, care pot fi reînnoite o singură dată, mandatele aflate în curs urmând să înceteze la 5 ani de la intrarea în vigoare a legii.

Actul normativ mai prevede introducerea unor dispoziţii referitoare la dezvoltarea carierei personalului de altă specialitate decât cea juridică, modificarea unor proceduri şi atribuţii ale Consiliului Legislativ, restructurarea departamentelor din cadrul Consiliului, precum şi armonizarea unor norme juridice cu legislaţia – cadru aplicabilă.

Citeste mai mult

NATIONAL

Vânătoare de comori prin Muzeul Naţional de Istorie a României

Publicat

in

Muzeul Naţional de Istorie a României găzduieşte timp de o lună proiectul CultMuse, prin care 14 voluntari din ţări ale Uniunii Europene, desfăşoară diverse activităţi atractive, pentru a ajuta publicul să descopere lumea muzeelor, informează Rador Radio România.

Voluntarii vin din România, Franţa, Suedia, Estonia, Finlanda şi Letonia. Astăzi a debutat proiectul european CultMuse, cu o vânătoare de comori prin Muzeul de Istorie – experienţă care se va repeta şi mâine, de la ora 14:30. Intrarea este gratuită. Reporterul RRA Ancuţa Cocoroveanu a stat de vorbă cu doi dintre participanţi.

Richard: „Numele meu este Richard, sunt din Letonia. În cadrul acestui proiect, scopul nostru este să creăm activităţi prin care oamenii să afle mai multe despre muzeu şi expoziţiile sale. Am pregătit un joc în care participanţii trebuie să descopere misterul din spatele unei aşa-zise crime. Noi le spunem că directorul muzeului a fost omorât de una dintre personalităţile istorice ale României, iar în urma indiciilor primite, vizitatorii vor ghici despre cine este vorba.”

Alex: „Numele meu este Alex, am 18 ani. Eu vreau să fac medicină, dar mereu am fost pasionat de istorie şi de aceea am decis să vin să particip în acest proiect. Mi s-a părut o oportunitate foarte grozavă pentru dezvoltarea mea personală şi am decis să mă alătur.”

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend