Marile evenimente din viața noastră- nașterea, căsătoria și înmormântarea – au suferit schimbări radicale față de cum erau celebrate de generațiile anterioare. Mai mult, diferențele dintre cum se organizau aceste evenimente la sat și la oraș tind să dispară, arată o cercetare publicată acum câteva zile în Revista de Sociologie.

O altă concluzie la care au ajuns autorii cercetării, Codruța Predatu și Cristina Leovaridis, este că diferențele dintre evenimentele din mediul rural și cele din urban devin din ce în ce mai mici.

Obiceiurile vechi din cadrul evenimentelor se mai păstrează încă cu preponderență în mediul rural, însă puțini mai știu ceea ce semnifică ele cu adevărat sau de ce le practică. „Încă se observă o înclinație pentru păstrarea mai multor obiceiuri în mediul rural, decât în cel urban”, spun autorii: Codruța Predatu și Cristina Leovaridis

Diferențele apar când vine vorba de alegere a meniurilor sau a locului în care are loc evenimentul. Dar, „chiar și persoanele din mediul rural aleg să își organizeze evenimentele la restaurante din mediul urban, chiar dacă în trecut aceste evenimente erau considerate nefirești dacă nu aveau loc acasă sau în comunitate”, se arată în lucrarea citată.

Organizarea acestor evenimente nu mai este gestionată de către familie, ca în trecut. Acum persoanele care aleg să își organizeze un eveniment optează des pentru un organizator de evenimente care să preia total acest efort în locul lor, însă să gestioneze lucrurile așa cum își doresc ei.

De asemenea, spre deosebire față de trecut, acum influența familiei în organizarea evenimentelor este mică, cei mai mulți optând pentru planificarea evenimentelor sau fără a ține cont de solicitările familiei.

Nunta modernă înseamnă candy bar / gelato bar / salty bar, cigar bar, live cake

„Conceptul evenimentului, DJ, cvartet, saxofon, videograf, ateliere florale, candy bar / gelato bar / salty bar, cocktail bar, cigar bar, live cake, make-up, cazare invitați, ateliere de rochii de mireasă sau costume pentru miri. Toate acestea sunt aspecte pe care le recomand clienților mei, pentru a-și da seama ce își doresc cu adevărat să aibă la evenimentul lor” (E.B. – organizator de evenimente).

„Accentul pus pe aspectele exterioare, de formă, cât și dispariția presiunii din partea familiei și a comunității, arată modificarea acestor evenimente, din rituri de trecere, în pe-trecere”, conchid autorii cercetării.

În timpul nașterii, bărbatul trebuia să intre măcar o dată în camera unde se află femeia, iar în funcție de zonă, lăsa anumite obiecte care căpătau atribute simbolice

Pentru locuitorii unui sat, botezul, nunta și înmormântarea erau trei momente cu o însemnătate deosebită, cu un impact uriaș asupra bunului mers al vieții. De asta era necesar să fie tratate cu foarte mult respect, dedicându-li-se o complexitate de ritualuri.

În cazul nașterii, ritualurile, prescripțiile și interdicțiile apăreau încă de când copilul se afla în pântecul mamei. În ceea ce privește nașterea unui copil, un obicei întâlnit în toate zonele era acela ca femeile însărcinate să se ducă, aproape de momentul nașterii, la biserică pentru a se spovedi și împărtăși.

În timpul nașterii, bărbatul trebuia să intre măcar o dată în camera unde se află femeia, iar în funcție de zonă, lăsa anumite obiecte care căpătau atribute simbolice în contextul nașterii. Un exemplu în acest sens ar fi furca de tors și toporul, care se puneau lângă femeia care urma să nască. Explicația obiectelor era legată de sexul pruncului, dacă se năștea fată, acesteia îi era ursit să învețe să toarcă, iar dacă era băiat trebuia să învețe a mânui toporul.

Din momentul nașterii, începeau să se facă diferite urări pentru nou-născut, iar prima persoană cu care se începea acest obicei era moașa. Rolul urărilor făcute de moașă era să-l ajute pe nou-născut să devină un om important, recunoscut la nivel social.

De asemenea, nou-născutului trebuia să i se pună în mână un bănuț de argint, pentru a nu fi deocheat de persoanele care aveau să-l viziteze, iar dacă totuși avea să se întâmple acest lucru, deochiul să se ducă către bănuț, nu către copil.

Următorul eveniment din viața unui copil, dar și a familiei lui, poate cel mai important, era botezul.Obiceiurile legate de nașterea unui copil se terminau cu ruperea turtei sau tăierea moțului, după caz, acesta fiind și el un eveniment de sărbătoare, urări și daruri.

A nu fi căsătorit reprezenta în lumea satului decădere socială

A nu fi căsătorit reprezenta în lumea satului decădere socială, întrucât prin căsătorie se îndeplinea legea firii. Scopul căsătoriei, în viziunea tradiționalistă, era acela de a avea pe cineva cu care să îți împarți bucuriile și suferințele de-a lungul vieții, pe cineva cu care să ai urmași legitimi, care să îți ducă mai departe numele și să îți moștenească averile, pământurile, pentru a nu rămâne pe mâini străine. Copiii aveau și rolul de a avea grijă de părinți la bătrânețe, iar după moartea lor de a-i regreta și înmormânta creștinește.

În mentalitatea tradițională, interesul căsătoriei era unul de natură socială, anume acela de avea urmași în cadrul familiei, pentru a perpetua neamul. Căsătoria presupunea trei etape, logodna, nunta și obiceiurile de după nuntă. Fiecare etapă presupunea, la rândul ei, o multitudine de ritualuri și obiceiuri, în funcție de specificul zonei și de tradițiile dobândite de la generațiile din trecut.

Principalii actori ai evenimentului nupțial erau mirele, mireasa, nașii, socrii mari și socrii mici. Pe lângă aceștia, mai erau o mulțime de alte personaje care contribuiau la diferitele obiceiuri ce urmau a fi realizate, cum ar fi chemătorii, adică cei care chemau oamenii la nuntă sau brădarul, cel care ducea bradul la casa miresei; în funcție de zonă, se numesc diferit; de asemenea, alte roluri pot să apară de la o zonă la alta (cum ar fi druștele sau stegarul).

Nunta la oraș a devenit mai mult o întrecere între familii; cine va uimi mai mult lumea

În societățile urbane, familia nu-i mai oferă individului un statut social așa cum se întâmpla în societățile rurale, lucru care conduce la o modificare a funcțiilor în cadrul familiei și la răsturnarea ierarhiilor, spun cercetătorii.

Față de societățile rurale, în care se aștepta ca familiile tradiționale să aibă cel puțin un copil, în cele urbane, căsătoria nu mai este privită ca un act cu finalitate așteptată, ca o presiune socială cu așteptări precise. În orașele din România, după căsătoria la biserică, cei doi tineri erau celebrați cu mult alai, erau felicitați de rude, de prieteni și petrecuți cu lăutari, mâncare și băutură.

După ce fericitul eveniment lua sfârșit și invitații plecau, pentru tinerii căsătoriți, care fuseseră fericiți pe tot parcursul evenimentului, începea o viață plină de încercări sufletești din cauza fricii de a avea un copil: „Dintr-o mie de fete care se mărită, cu greu s-ar găsi una care să dorească a avea un copil. Ivirea ființelor acestora pe lume este un prilej de supărări, de nopți nedormite, de blăstămuri și adeseori de încărcarea sufletului cu crime, din care unele rămân pe veci necunoscute”, arată cercetarea citată..

Nunta la oraș a devenit total desprinsă de practicile din trecut, devenind mai mult o întrecere între familii, cine va uimi mai mult lumea și cine va câștiga mai mult vizibilitate la nivel social.

Chemările fizice la nuntă prin cântecele din sat au fost înlocuite și ele, la oraș, de invitațiile prin poștă. O parte componentă a nunții este cununia religioasă, care în mediul urban nu mai lasă o amprentă atât de puternică în memoria tinerilor căsătoriți, chiar dacă acest ritual este plin de elemente și semnificații sugestive.

În societatea urbană, vestimentația are și ea un rol important, prin cele două funcții pe care le deține, de a diferenția și de a identifica. Vestimentația dintr-o societate tradițională cuprindea, codificate, însemne cu valoare simbolică. Nerespectarea codurilor vestimentare specifice vârstei, statutului social sau a costumului tradițional atrăgeau consecințe grave la nivel social. În schimb, în societatea urbană, această componentă sacră a vestimentației nu mai are aceleași semnificații.

Ritualurile efectuate de nași în timpul momentului religios al cununiei și botezului, precum și binecunoscuta petrecere și ospățul oferite participanților și-au pierdut semnificația sacră și rituală. Recunoștința pentru protecția unei existențe fericite în mijlocul unei familii și al unei comunități mulțumite nu mai este asociată cu comuniunea membrilor comunității, cu ofranda alimentară simbolizată prin colacul împărțit în biserică și, respectiv, cu mâncarea oferită musafirilor.

Interviurile: ce spun cei implicați

Întrebarea „Care sunt aspectele pe care doriți să le aflați înainte de a accepta un eveniment?” . Cel mai întâlnit răspuns a fost legat de numărul de persoane care vor participa la eveniment, urmat de locația evenimentului și de data și bugetul evenimentului: „Printre cele mai importante aspecte se numără: data în care are loc evenimentul, locația unde are loc evenimentul, ora la care are loc evenimentul, bugetul disponibil și, desigur, cerințele speciale ale fiecărui client” (C.M. – DJ); „Numărul de persoane și tema evenimentului” (A.V. – artist aranjamente); „În primul rând locația, pentru a-mi face o idee despre ce aș putea face pentru ei, numărul de persoane și apoi trecem la lista de dorințe pentru a putea crea împreună un eveniment de neuitat” (A.G. – fotograf).

În urma răspunsurilor primite la întrebările „Care sunt momentele pe care le considerați de nelipsit în cadrul unei cununii și unei nunți?”; „Dar în cadrul unui botez, moț / turtă?”; „Care sunt, totuși, elementele comune identificate în cadrul acestor evenimente familiale care să nu țină cont de specificul lor?”, am constatat că în cadrul evenimentelor de tip nuntă / cununie, cel mai întâlnit răspuns care a apărut la două treimi din respondenți a fost acela că ședințele foto ar trebui să fie nelipsite în cadrul unor astfel de evenimente, fiind urmate de primul dans sau dansul mirilor.

În cazul nunților, cele mai importante aspecte din răspunsurile „moderniștilor” arată că accentul se pune pe aranjamente futuriste, pe tot felul de inovații precum platforme 360, cabine foto, fresh bar, ice-cream bar, dar și pe crearea cât mai multor amintiri prin fotografii și videoclipuri.

Ideea pe scurt: comportamentul de organizare a acestor evenimente la momentul actual presupune trecerea de la organizarea prescriptivă spre organizarea dictată de regulile pieței (A.G. – fotograf); „Aranjamente futuriste, fresh-bar, candy-bar, ice-cream-bar” (H.M. – proprietar restaurant).

Interesant de observat a fost că o parte din respondenți și-au ales data evenimentului în funcție de disponibilitatea subcontractorilor: „În primul rând am căutat localul, formația și fotograful, iar în funcție de disponibilitatea lor, am stabilit data evenimentului” (C.S. / nuntă).