Când vine vorba de protejarea mediului, orice gest contează, pentru că multiplicat la nivel de grup sau de comunitate își amplifică efectul. Chiar și simpla oprire a robinetului atunci când te speli pe dinți sau utilizarea unui recipient pentru spălarea fructelor și a legumelor în locul ținerii acestora sub jetul de apă. 

Schimbările climatice sunt însă atât de galopante, iar efectele atât de agresive, încât este nevoie ca, pe de o parte, gesturile individuale să se multiplice și să devină comportamente, iar pe de altă parte să existe strategii și politici la nivel de societate care să creeze un impact real în ceea ce priveste utilizarea unor resurse tot mai critice.

Specialiștii în domeniu vorbesc deja despre faptul că reducerea riscurilor generate de schimbările climatice nu mai este suficientă, așa cum se evidențiază în cel mai recent raport al Alliance for Global Water Adaptation (AGWA), și că este nevoie de adoptarea unor noi modele economice care să integreze riscurile climatice și variabilitatea resurselor naturale în planificarea strategică și, mai ales, în activitățile concrete.

Ce putem face însă acum pentru multiplicarea efectului acțiunilor de protejare a mediului? În ceea ce privește apa, primul pas ar fi conștientizarea faptului că nu este o resursă inepuizabilă, deși am putea crede contrariul.

România nu pare predispusă la o crizei a apei care afecteză deja multe țări, inclusiv din Europa, dar lucrurile nu stau tocmai așa. Prognozele pe termen lung arată că estul și sudul ţării se vor confrunta cu o scădere cu 20% a resurselor de apă. Sudul și estul Europei sunt deja afectate de temperaturile ridicate și precipitațiile scăzute, cu impact direct asupra agriculturii și a alimentării cu apă. Unele declarații recente ale Ministrului Mediului chiar ne dau, mai voalat, semnale că problema disponibilității apei în România devine treptat una de actualitate.

În UE, aproximativ 30% din populație este afectată de stresul hidric. Problema este deosebit de acută în sudul și sud-vestul Europei, unde se preconizează că debitul râurilor în timpul verii ar putea scădea cu până la 40% în scenariul unei creșteri a temperaturii medii cu 3°C, potrivit Agenției Europene de Mediu.

Așadar, apa este o resursă epuizabilă și trebuie tratată ca atare. Adică trebuie identificate soluții pentru a o economisi și a o recicla, pentru a-i menține calitatea și pentru a-i asigura disponibilitatea pe termen cât mai lung.

Conservarea. Peste 40% din apa produsă în România se pierde

Reducerea consumului de apă se poate realiza prin practici de economisire și tehnologii inovatoare.

Printre măsurile care se pot lua la nivel rezidențial se numără instalarea de robineți și dușuri cu debit redus, utilizarea mașinilor de spălat rufe și vase care consumă mai puțină apă, precum și detectarea fisurilor și repararea rapidă a instalației pentru a preveni scurgerile de apă.

Cele mai mari pierderi au loc însă pe rețeaua de distribuție. Astfel, în România, 41% din apa produsă este apă non-revenue, adică nu ajunge la consumatorul final și nu este facturată. Iar asta se întâmplă, în bună măsură, din cauza infrastructurii învechite.

„Apa traversează kilometri de conducte vechi, în care pot apărea fisuri și scurgeri care nu pot fi detectate. În ciuda diverselor tehnologii pentru a găsi aceste scurgeri, infrastructura subterană rămâne dificil de monitorizat. Dificultățile rămân, de obicei, neobservate până când apare o problemă majoră, care este vizibilă și costisitoare de reparat”, spune Kenny Khoo, Country Manager România Xylem Corporation.

Aceasta vorbește de necesitatea unei abordări proactive prin care fisurile să fie identificate și reparate înainte de a deveni o problemă.

„În Târgu Mureș am folosit roboți inteligenți într-o conductă de 7 km fără a opri alimentarea cu apă. Într-o zi, am identificat toate scurgerile care, apoi, au fost reparate rapid. Această metodă economisește bani prin prevenirea risipei de apă și evitarea problemelor majore care sunt costisitoare”, a subliniat Khoo.

Compania sa implementează în prezent pentru operatorul regional ApaVital din Iași, o soluție digitală pentru a identifica scurgerile de apă. Este vorba despre o platformă numită Silent View, care conectează datele de la toate contoarele de apă pentru a identifica scurgerile din oraș.

În industrie, schimbarea tehnologiilor de producție poate avea un impact major. De exemplu, industria textilă ar putea adopta procese de vopsire și spălare care să necesite mai puțină apă. În agricultură, utilizarea sistemelor de irigație prin picurare poate reduce semnificativ pierderile de apă și, în același timp, crește eficiența irigării.

Un alt mijloc de economisire a apei este colectarea și utilizarea apei de ploaie, care contribuie semnificativ la protejarea resurselor de apă.

„La construcțiile noi, utilizatorii, nu doar dezvoltatorii, au început să se gândească la ce putem face cu această resursă care devine tot mai prețioasă. Și implementează tot felul de soluții, de bazine de retenție, de infiltrare graduală în sol. Asta permite, pe de o parte, descărcarea rețelei de canalizare de această apă convențional curată, iar pe de altă parte, i se dă o utilizare rațională. Și, teoretic, ce se poate face la o casă se poate face și la un bloc, dacă există acordul tuturor celor implicați. Apa de ploaie poate fi utilizată pentru a uda grădinile sau a spăla mașinile dacă nu și rufele”, spune Florian Burnar, Director Executiv Asociația Parteneriat Pentru Proiecte și Fonduri Europene.

Acesta a precizat că există numeroase companii în România, unele chiar românești, care produc astfel de instalații de colectare sau infiltrare, și chiar dacă nu există foarte multă experiență în domeniu, este o nevoie care devine tot mai pregnantă.

În Australia, din cauza condițiilor climatice aride și a secetelor frecvente, colectarea apei de ploaie a devenit o practică comună și, în anumite zone, chiar impusă de autoritățile locale pentru construcțiile noi și renovările majore.

Calitatea apei și sursele de poluare

La fel de importantă ca economisirea este și păstrarea calității apei, aspect fundamental pentru sănătatea noastră și a ecosistemelor. Principalele surse de poluare sunt industria, agricultura și utilizarea apei în regim rezidențial.

Astfel, tratatea apei uzate prin stații moderne de epurare prin care se elimină compușii periculoși din apele reziduale industriale și rezidențiale, este esențială. În agricultură, utilizarea fertilizanților naturali și a pesticidelor prietenoase cu mediul reduce riscul contaminării apelor subterane și de suprafață.

Ce poate face fiecare dintre noi pentru a contribui la menținerea calității apei? Putem opta, de exemplu, pentru folosirea unor produse de curățenie și îngrijire personală ecologice, biodegradabile în locul celor care conțin substanțe chimice ce pot ajunge în apă prin sistemele de canalizare.

În multe țări europene, ca Germania, Franța sau Suedia, există deja reglementări stricte privind folosirea detergenților eco-friendly pentru a proteja râurile și lacurile.

„Pe zona de legislație suntem aliniați pentru că suntem în UE, dar trebuie lucrat mai mult la zona de implementare. Trebuie întărite Direcțiile de Sănătate Publică, Garda Națională de Mediu, comisariatele regionale trebuie ajutate. Este foarte greu să controlezi atât de multe industrii și situații care apar zi de zi cu câțiva oameni și resurse limitate. Sunt bani prevăzuți în PNRR pentru întărirea capacității instituționale, dar mai trebuie făcuți pași. Oamenii ar trebui să se educe tot mai mult, să se intereseze și să semnaleze de fiecare când apare ceva”, spune Burnar.

Managementul resurselor de apă

Lipsa apei devine o problemă tot mai acută la nivel global pe fondul schimbărilor climatice, creșterii populației și urbanizării rapide, iar în unele zone se vorbește chiar de o criză a apei care a impus politici de alocare echitabilă și de protecție a bazinelor hidrografice. 

În California, de exemplu, acest tip de management a fost implementat prin „California Water Action Plan”, care a inclus măsuri precum conservarea apei, captarea apei pluviale și reciclarea apei, precum și gestionarea durabilă a apelor subterane.

Un alt aspect crucial al managementului resurselor de apă este protecția bazinelor hidrografice, care include activități precum refacerea ecologică a pădurilor și implementarea soluțiilor bazate pe natură.

În California, s-au făcut investiții masive pentru restaurarea pădurilor și crearea de spații verzi multifuncționale, care contribuie la stabilitatea resurselor de apă și la protejarea împotriva inundațiilor. De asemenea, în China, proiectul de reîmpădurire a bazinului râului Yangtze a avut un impact semnificativ asupra calității apei și biodiversității.

Reciclarea apei

O altă modalitate prin care apa poate fi utilizatată în mod sustenabil este reciclarea, iar tehnologiile moderne permit în prezent acest lucru. În Israel, de exemplu, aproape 90% din apa uzata este reciclată și folosită în agricultură, iar în Singapore, programul NEWater furnizează apa reciclată în special în fabricile de microprocesoare și clădiri comerciale.

„Privind spre viitor, reutilizarea apei uzate este crucială. Industriile explorează această opțiune din cauza riscurilor schimbărilor climatice care afectează extracția apei. Companiile se concentrează pe reducerea și reutilizarea apei pentru a-și proteja operațiunile. De exemplu, fabrica noastră din Suedia reutilizează apa și căldura, și am transformat apa uzată chiar și în bere, demonstrând aplicații inovatoare de reutilizare.

Cred că România va trebui să înceapă să se gândească la cum să folosească această apă, probabil mai întâi în sectorul industrial, deoarece schimbările climatice afectează resursele de apă și reprezintă un risc pentru majoritatea industriilor”, spune Kenny Khoo.

Educația și conștientizarea

O componentă esențială în schimbarea comportamentului și adoptarea unor practici sustenabile în ceea ce privește apa este educația. Una dintre abordările prin care oamenii ar putea conștientiza necesitatea conservării și protejării apei este măsurarea și comunicarea publică a parametrilor de volum și calitate a apei, într-o manieră adecvată pentru ca publicul să poată înțelege impactul pe care îl au diverse metode de utilizare sau contexte conjuncturale, cum sunt, de exemplu furtunile, inundațiile sau poluările accidentale.

Astfel, simplul gest de a opri apa atunci când te speli pe dinți ar putea fi urmat de altele: renunțarea la detergenți de rufe și vase care conțin fosfați, colectarea controlată a uleiului folosit la gătit în locul aruncării în chiuvetă sau toaletă, renunțarea la aruncarea medicamentelor sau a deșeurilor solide în toaletă, renunțarea la spălatul mașinii în stradă prin care detergenți, uleiuri și alte substanțe chimice ajung direct în sistemul de drenaj pluvial, unde apa nu este tratată.

„Problemele de mediu, cum este și cea a apei, nu se pot rezolva doar din biroul legiuitorului sau din amenzi. Este absolut crucial ca toți cei care au legătură cu fenomenul – fie că vorbim de protejarea resurselor de apă, de combaterea poluării apei, solului sau aerului – să își înțeleagă și asume propriul rol. Nu vom putea pune câte un polițist lângă fiecare instalație industrială sau gospodărie. Mai putem, însă, regla unele fenomene prin tarife și prin monitorizarea datelor provenite din teren, astfel încât instituțiile statului să poată interveni precis și eficace, doar acolo unde este nevoie”, subliniează Raul Pop, Director de programe la ECOTECA, ONG de mediu.

Investiții

Conservarea și păstrarea calității apei are nevoie, pe lângă comportamente la nivel individual și politici publice, de investiții și implicarea sectorului privat.   

Ioana Voinescu, Head of Sustainability BCR, spune că soluțiile privind optimizarea consumului de apă sunt diverse și, în funcție de sectorul economic și profilul utilizatorului, pot fi luate mai multe măsuri.   

1. Optimizarea proceselor industriale: Pentru o utilizare eficientă a apei, companiile pot evalua și îmbunătăți procesele existente și pot investi în tehnologii performante pentru reducerea consumului de apă și recircularea apei uzate.

2.Implementarea sistemelor de reciclare a apei gri: Acestea permit reutilizarea apei care nu este sever contaminată, pentru scopuri non-potabile, prin stații de tratare și epurare a apelor uzate.

3. Promovarea conștientizării angajaților: Educația privind economisirea apei poate contribui la reducerea consumului.

4. Tehnici de irigare eficiente: În agricultură sau sere, utilizarea picurării sau irigării prin jeturi țintite poate minimiza pierderile de apă. Investiții în eficiența energetică, utilizarea energiei regenerabile în procesele de irigații.

5.Rețele de apă potabilă: Extinderea acestora la nivel național, cu investiții în reducerea pierderilor de apă.

„Sursele de finanțare pentru aceste investiții pot fi o combinație de fonduri nerambursabile, programe de granturi guvernamentale și credite bancare verzi. Noi susținem aceste investiții, pe care le considerăm esențiale în contextul accesului din ce în ce mai dificil la surse de apă potabilă. Acest fenomen a fost accentuat în ultimii ani pe fondul secetei și al impactului factorilor climatici.

De asemenea, proiectele de adaptare la factorii climatici devin tot  mai importante, atât pentru combaterea secetei și a inundațiilor din zonele afectate din România, cât și pentru creșterea rezilienței companiilor românești afectate de lanțurile logistice internaționale. Finanțăm companiile de apă în vederea extinderii rețelelor naționale, proiecte de transport fluvial și maritim, inclusiv pentru dezvoltarea de tehnologii care susțin reducerea emisiilor legate de transportul pe apă (motoare eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil, reducerea apei uzate și a deșeurilor). Ne implicăm în susținerea proiectelor care duc la dezvoltarea infrastructurii portuare și a rețelelor de irigații, având în vedere rolul lor esențial în dezvoltarea economică și gestionarea resurselor”, a subliniat Ioana Voinescu.

Articol susținut de BCR și Asociația ECOTECA