Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Noile legi ale Educației intră în vigoare începând de mâine- Elevii vor avea parte de schimbări majore

Publicat

in

Din septembrie 2022, elevii nu mai puteau fi exmatriculați din învățământul obligatoriu. La acea vreme, Ministerul Educației spunea că exmatricularea nu se poate realiza, pentru că „dreptul la educație este un drept constituțional”, după cum scria, la acea vreme, Edupedu.ro.

Elevi mai puțini în clasele de liceu

Conform noilor dispoziții din legea educației, se menționează că „învățământul liceal, inclusiv cel dual, trebuie să aibă, în medie, 22 de elevi într-o clasă, cu un minim de 15 și un maxim de 26 de elevi.”

Deci, în baza noilor prevederi din legea educației, numărul maxim de elevi admitși într-o clasă de liceu a scăzut cu patru în comparație cu reglementările anterioare, care stipulau că o clasă putea avea „în medie 24 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 30”.

De asemenea, au fost făcute modificări în învățământul postliceal, unde numărul maxim de elevi admis într-o clasă a fost redus de la 30 la 28, conform noilor reguli.

În cazul învățământului sportiv și artistic, numărul maxim de elevi acceptați într-o clasă a fost redus de la 25 (conform reglementărilor anterioare din legea educației) la 24, în conformitate cu noile prevederi.

„Învățământul sportiv și de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 24, și poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10”.

Materii noi

Noua lege a învățământului preuniversitar include introducerea unor materii noi, atât în trunchiul comun (adică obligatorii pentru toți elevii), cât și opționale, care pot fi alese de către tineri.

Un exemplu este materia „Istoria evreilor. Holocaustul”, pentru care a fost deja aprobată o programă școlară prin Ordinul Ministerului Educației nr. 5.344 din 9 august 2023.

Institutul „Elie Wiesel”, care a colaborat cu Ministerul Educației pentru introducerea acestei materii în trunchiul comun, a exprimat nemulțumirea că autoritățile nu i-au mai consultat în ceea ce privește elaborarea planurilor cadru pentru această disciplină. Ca urmare, Institutul s-a retras din grupul de lucru format la nivelul Ministerului Educației.

Pe lângă materia menționată, care a fost introdusă ca o nouă disciplină obligatorie în școli, „Istoria comunismului din România,” trebuie menționat că încă nu a fost aprobată programa școlară pentru aceasta.

De asemenea, o altă materie opțională nou introdusă în școli, care va fi predată la cererea elevilor, este „Istoria, robia și deportarea romilor.” În acest caz, de asemenea, nu a fost adoptată încă programa școlară.

Bursele elevilor

În aceeași lege se precizează și tipul de burse de care pot beneficia elevii:

-bursă de excelenţă olimpică I;

-bursă de excelenţă olimpică II;

-bursă de merit;

-bursă socială;

-bursă tehnologică.

Până pe 8 septembrie, se află în dezbatere publică proiectul de metodologie-cadru de acordare a burselor școlare.

Conform proiectului actual, bursa de merit ar urma să fie acordată pentru 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordinea mediilor de la cea mai mare la cea mai mică, cu condiția ca aceștia să aibă nota 10 la purtare. Aceasta reprezintă o modificare față de practica anterioară, în care toți elevii cu o medie mai mare de 9,50 primeau bursă de merit.

De asemenea, există schimbări în ceea ce privește acordarea burselor sociale. Un aspect contestat de reprezentanții elevilor și alții se referă la situația copiilor orfani. Bursa socială poate fi acordată celor care îndeplinesc mai multe criterii, printre care:

-elevi cu ambii părinți decedați și elevi asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție specială, respectiv plasamentul/plasamentul de urgență;

-elevi care provin din familii monoparentale care realizează un venit mediu net lunar pe membru de familie, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic sau egal cu salariul minim net pe economie. Se va lua în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii.

Până în prezent, elevii care aveau un singur părinte decedat beneficiau automat de acest tip de ajutor, însă în conformitate cu noile prevederi, acordarea acestei burse copiilor în această situație ar urma să fie condiționată de venitul familiei.

„Ce ne-am mai dori noi foarte mult este să fie reglementat specific şi faptul că elevii care sunt orfani de un părinte, în cazul burselor sociale, beneficiază, la fel cum se întâmpla şi până acum, de această bursă socială, nefiind condiţionat acest venit minim care este în proiectul de metodologie”, a spus, pentru stiri.tvr.ro, președinta Consiliului Național al Elevilor (CNE), Miruna Croitoru.

Card național de elev

Ministerul Educației a inclus în noile legi ale educației un concept denumit „card național de elev,” pe care elevii ar urma să îl primească la începutul fiecărui ciclu de învățământ, conform Articolului 84 din Legea 198/2023.

„Începând cu învățământul primar, elevii primesc cardul național de elev.

-Cardul național de elev este nominal și atestă că titularul cardului are calitatea de beneficiar al tuturor facilităților prevăzute în prezenta lege sau al altor facilități adresate elevilor cuprinse în legi speciale.

În baza cardului național de elev, operatorii economici pot oferi facilități elevilor.

-Cardul național de elev se distribuie gratuit elevilor, prin unitățile de învățământ, la începutul fiecărui ciclu de învățământ”.

Citeste mai mult

ACTUAL

LIVE Război în Ucraina, ziua 876: Reuniune cu lideri din 40 de țări în Marea Britanie / Atac cu drone maritime asupra portului rusesc Novorossiisk

Publicat

in

Premierul britanic Keir Starmer se va folosi joi de rolul său de gazdă a unui forum european pentru a-și exprima dorința de a redefini relația Regatului Unit cu UE post-Brexit cu Uniunea Europeană și de a reafirma sprijinul pentru Ucraina, scrie Reuters. Comunitatea politică europeană (CPE), formată din peste 40 de națiuni, se reunește joi la Palatul Blenheim, locul de naștere al lui Winston Churchill, pentru a consolida cooperarea în domeniul securității frontierelor. Întâlnirea de o zi a grupului înființat după invazia rusă în Ucraina îi oferă noului lider al Marii Britanii o altă ocazie de a face presiuni pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării, în special înainte de posibila alegere a lui Donald Trump, care a sugerat că Europa trebuie să facă mai mult pentru propria securitate.

Cele mai importante evenimente legate de războiul din Ucraina, ziua 876, LIVETEXT:

Primarul orașului-port rus Novorossiisk din Marea Neagră a emis joi dimineață o alertă de drone maritime care a durat mai mult de două ore, în timp ce un grup de ambarcațiuni ucrainene fără echipaj ar fi fost distrus în apropiere de Crimeea, transmite Reuters.

Primarul Andrei Kravchenko a îndemnat locuitorii să stea departe de malul mării în mesajul său inițial de pe aplicația Telegram.

Novorossiisk este cel mai mare port rusesc de la Marea Neagră și o poartă-cheie pentru exporturile de țiței și produse petroliere. De asemenea, aici se încarcă pe vase petrol din Kazahstan și Azerbaidjan, plus cereale, cărbune, îngrășăminte, lemn, precum și mărfuri alimentare.

Separat, Ministerul rus al Apărării, citat de TASS, a afirmat că 10 drone maritime ucrainene au fost distruse în timp ce se apropiau de Crimeea, iar 33 de drone aeriene au fost distruse deasupra peninsulei în cursul nopții.

Antiaeriana ucraineană a doborât azi-noapte o dronă deasupra unei suburbii din estul Kievului, dar resturile căzute nu au provocat pagube la sol, a spus primarul Vitali Klitschko.

Klitschko a scris pe Telegram că echipele de salvare trimise în cartierul Darnitskyi din capitală nu au găsit pagube materiale sau victime.

Explozii și alerte aeriene auzite la Kiev. Explozii și alerte aeriene s-au auzit miercuri seară la Kiev, potrivit jurnaliștilor AFP aflaţi la faţa locului, alerte ce survin la zece zile după lovituri masive ale Rusiei care au însângerat capitala Ucrainei.

Sinteza celor mai recente evenimente:

–––

Citeste mai mult

ACTUAL

Dacă Trump este reales, lumea ar putea avea rapid o a zecea putere nucleară

Publicat

in

În timp ce după războiul rece, denuclearizarea globală părea a fi un obiectiv realist, astăzi chiar și neproliferarea armelor atomice pare a fi o falsă speranță, scrie publicația belgiană 7SUR7.

Luna trecută, rapoartele diferitelor ONG-uri au confirmat creșterea bugetelor alocate armelor nucleare în rândul țărilor care le dețin. Or, este din ce în ce mai credibil ca o a zecea țară din lume să decidă să se echipeze cu arma supremă.

Această țară este Coreea de Sud. Problema puterii nucleare militare este dezbătută acolo de ani de zile și revine cu fiecare provocare din partea vecinului din nord. Potrivit unui nou sondaj al think tank-ului Korea Institute for National Unification, 66% dintre respondenți ar fi „favorabili” sau „foarte favorabili” unei arme atomice sud-coreene. Acesta este un record și este, de asemenea, cu 6% mai mult decât în același sondaj efectuat anul trecut.

Factorul Trump

De la anunțul retragerii forțelor americane din Coreea de Sud în 1970, problema apare în mod regulat, în situația în care Seulul nu a semnat niciodată un acord de pace cu Phenianul. United States Forces Korea, care însumează aproape 30.000 de soldați, mai există în continuare. Dar problema nucleară a revenit cu adevărat în prim plan în 1991, când Washingtonul a anunțat retragerea rachetelor americane încă prezente în bazele din străinătate.

Programul nuclear nord-coreean, cu fiecare nou test, a schimbat treptat opinia publică. Iar ultimul cui în sicriul tratatelor de denuclearizare a peninsulei – pe care, evident, Nordul nu le mai respectă deloc – se numește Donald Trump.

De la începutul primului său mandat, președintele Trump și-a exprimat ostilitatea față de menținerea forțelor americane în străinătate. Și dacă a pus sub semnul întrebării angajamentul SUA față de NATO, a vrut să revină și la desfășurarile din Asia, inclusiv la cea a scuturilor antirachetă – prea scumpe, după părerea lui. Jurnalistul american Bob Woodward, în cartea sa „Fear: Trump in the White House” /”Teamă: Trump la Casa Albă”/ publicată în 2018, discută pe larg această adevărată obsesie pentru Trump. Și manevrele consilierilor săi de atunci, care încercau să-i explice că această retragere americană din Sud ar putea fi luată ca un semn de atac iminent din partea Nordului.

Potrivit „Financial Times”, există o corelație clară între sprijinul pentru un program nuclear sud-coreean și teama că Trump se va întoarce la Casa Albă. În situația în care această eventualitate pare din ce în ce mai realistă, cu 11% mai mulți respondenți la sondaj decât anul trecut consideră armele nucleare preferabile angajamentelor americane.

O opinie publică în schimbare

Și Coreea de Sud are mijloacele pentru a lansa un program nuclear militar. Este doar una dintre țările care, până acum, au decis să se abțină. Dar asta s-ar putea schimba foarte repede. Han Duck-soo, actualul prim-ministru al țării, a asigurat din nou luna trecută că această alegere nu este pe ordinea de zi. Dar primarul Seulului, Oh Se-hoon, susține cu ardoare opțiunea atomică și este presupus candidat la alegerile prezidențiale din 2027, amintește cotidianul britanic.

„Armele nucleare pot fi contracarate doar cu arme nucleare”, a insistat din nou Oh Se-hoon recent. „A miza numai pe cooperarea dintre Coreea de Sud și Statele Unite sub umbrela nucleară americană pune limite semnificative securității noastre”.

„Asistență reciprocă” între Moscova și Phenian

Contextul global alimentează acest sentiment de teamă pentru securitatea țării. Nu numai că Trump s-ar putea întoarce la Casa Albă, dar sud-coreenii sunt martori și la apropierea dintre Coreea de Nord și Rusia lui Vladimir Putin. Phenianul și Moscova sunt acum unite printr-un tratat care include o clauză de „asistență reciprocă”. Ceea ce, de facto, creează garanții de securitate pentru o Coreea de Nord care și-a consacrat statutul de stat cu arme nucleare în constituția sa. Pentru că un atac preventiv împotriva programului său ar putea însemna intrarea Rusiei în război.

Clubul nuclear include în prezent cinci țări, conform Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (Statele Unite ale Americii, Rusia, Regatul Unit, Franța, China). O listă la care se adaugă alte trei, care au recunoscut că au focoase, dar nu au semnat tratatul: India, Pakistan și Coreea de Nord. Trebuie să luăm în considerare și Israelul, care nu a recunoscut niciodată oficial că le posedă. Prin urmare, acestor nouă țări li s-ar putea alătura o a zecea, și deși s-a crezut multă vreme că va fi Iranul, Coreea de Sud ar putea foarte bine să ocupe un loc în cursă.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend