Amenințarea șocantă a lui Donald Trump de a impune tarife vamale pentru a confisca Groenlanda a declanșat o cursă frenetică contra cronometru pentru a evita prăbușirea alianței transatlantice. Iată cum europenii s-au unit pentru a o salva. Deși învinețită și zdruncinată, legătura dintre Europa și Statele Unite, care a dăinuit 80 de ani neîntrerupți, dăinuie încă o zi.

Acesta a fost mesajul transmis de liderii europeni, vizibil ușurați, la sfârșitul unei săptămâni extraordinare care a adus cele două maluri ale Atlanticului periculos de aproape de un război comercial total și calamitos privind viitorul Groenlandei, scrie Euronews.

Cum a ținut Donald Trump continentul european în suspans

Timp de cinci zile, Donald Trump a ținut continentul în suspans cu amenințarea sa șocantă de a impune un tarif suplimentar de 10% asupra a opt țări europene, toate membre NATO, în încercarea de a impune achiziționarea insulei semi-autonome, bogate în minerale, care aparține Regatului Danemarcei.

„Acest tarif va fi scadent și plătibil până la încheierea unui acord pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei”, a scris Trump în mesajul său acum infam.

Indignarea a fost asurzitoare. Președinții și prim-miniștrii au ieșit la unison pentru a susține suveranitatea Danemarcei și a denunța ceea ce considerau a fi un șantaj flagrant din partea unui președinte hotărât să remodeleze ordinea globală conform propriei viziuni.

„Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron.

Ceea ce a urmat primului val de condamnări a fost o cursă frenetică contra cronometru pentru a-l convinge pe Trump să abandoneze agenda sa anexionistă și să salveze relația transatlantică – și pentru a se pregăti să riposteze în cazul în care se va întâmpla ce e mai rău.

Ambasadorii UE s-au întâlnit duminică, a doua zi după mesajul lui Trump pe rețelele de socializare, pentru a începe pregătirile pentru 1 februarie, ziua în care tarifele vamale de 10% urmau să intre în vigoare.

Franța a preluat inițiativa solicitând public activarea Instrumentului Anticoercitiv , care ar permite represalii pe scară largă în mai multe sectoare economice. Conceput inițial pentru China, instrumentul nu a fost niciodată utilizat – nici măcar în timpul negocierilor comerciale de anul trecut cu Casa Albă, când Trump a intensificat în mod constant acțiunile pentru a-i intimida pe europeni și a-i determina să facă concesii ample.

La acea vreme, statele membre fuseseră puternic împărțite în ceea ce privește modul de răspuns, Franța și Spania pledând pentru o ofensivă, iar Italia și Germania îndemnând la un compromis. Dar de data aceasta, lucrurile au fost diferite – drastic.

Trump nu mai aplica tarife vamale pentru a reechilibra fluxurile comerciale și a stimula producția internă, motivele pe care le invocase în „Ziua Eliberării” din primăvara anului 2025. De data aceasta, el încerca să aplice tarife vamale pentru a confisca teritorii de la un aliat.

„A ne arunca într-o spirală descendentă periculoasă nu ar face decât să-i ajute chiar pe adversarii pe care amândoi suntem atât de hotărâți să-i ținem departe de peisajul nostru strategic”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, într-un discurs la Davos. „Așadar, răspunsul nostru va fi neclintit, unit și proporțional.”

Dimensiunea fără precedent a provocării a afectat puternic capitalele, care au acceptat rapid perspectiva unor represalii reale. Aceasta a reprezentat un contrast puternic față de diviziunile și rezervele politice care au afectat discuțiile din 2025.

Diplomații de la Bruxelles au vorbit despre o hotărâre colectivă de a îndura dificultăți economice de dragul apărării Groenlandei, Danemarcei și a suveranității întregului bloc. O listă detaliată de măsuri de tip „din partea cetățenilor” în valoare de 93 de miliarde de euro a fost pusă pe masă, urmând să fie introdusă imediat ce îndatoririle suplimentare ale lui Trump vor intra în vigoare.

În paralel, Parlamentul European, înfuriat de ultimatumul lui Trump, a votat pentru amânarea pe termen nelimitat a ratificării acordului comercial UE-SUA, blocând beneficiile cu tarife zero pentru produsele fabricate în America, asupra cărora von der Leyen și Trump au convenit în iulie.

Împinge și trage

Și totuși, pe măsură ce liderii europeni au strâns rândurile și au respins expansionismul lui Trump, ei au spus clar tuturor celor care îi ascultau că diplomația era opțiunea lor preferată pentru a menține în viață alianța transatlantică.

„Dorim să evităm orice escaladare a acestei dispute, dacă este posibil”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz. „Dorim pur și simplu să încercăm să rezolvăm această problemă împreună.”

Europenii au început să caute o „rampă de ieșire”, așa cum a spus-o în mod potrivit președintele finlandez Alexander Stubb, pentru a preveni o ciocnire în toată regula, a proteja Groenlanda și a-i permite lui Trump să obțină un fel de victorie. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a sugerat că Trump ar fi putut înțeles greșit scopul misiunii de recunoaștere trimise pe insulă, pe care a invocat-o în postarea sa de pe rețelele sociale ca justificare pentru amenințarea cu taxa de 10%.

La început, ofertele diplomatice au eșuat. Von der Leyen și Merz au încercat să se întâlnească cu Trump la Davos, dar, în ciuda speculațiilor rampante, întâlnirile bilaterale nu au avut loc. Între timp, Trump a divulgat un mesaj text de la Macron în care liderul francez i-a spus: „Nu înțeleg ce faceți în Groenlanda”.

Textul, confirmat ca autentic de o sursă din anturajul președintelui francez, a prezentat și un summit G7 cu „rușii la margine”, o propunere care a stârnit imediat neîncredere, având în vedere strategia comună a Europei de a izola Kremlinul la nivel internațional.

Pe măsură ce tensiunile creșteau, Trump a urcat pe scenă la Forumul Economic Mondial și și-a dublat dorința de a prelua Groenlanda, pe care uneori a numit-o „Islanda”.

„Vrem o bucată de gheață pentru protecția lumii, iar ei (europenii) nu ne-o vor da”, a declarat el în sala arhiplină de la Davos. „Au de ales: puteți spune «da» și vă vom fi foarte recunoscători, iar voi puteți spune «nu» și vă vom ține minte.”

Totuși, Trump a mai spus că nu dorește să folosească forța militară pentru a-și îndeplini planurile teritoriale, lucru pe care refuzase anterior să-l excludă. Europenii au sesizat rapid nuanța și au sperat că o deschidere era pe cale să apară.

Discursul a deschis calea pentru ca secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a păstrat un profil discret în criza tot mai mare, să se întâlnească cu Trump la Davos și să încheie ceea ce cei doi bărbați au numit un „ acord-cadru ” pentru a consolida securitatea în Groenlanda și în întreaga regiune arctică.

Acordul, ale cărui detalii nu au fost încă făcute publice și fac obiectul unor discuții ulterioare, a fost „rampa de ieșire” pe care aliații o căutau cu disperare: Trump a confirmat că nu va mai aplica tarife vamale și nici nu va mai urmări preluarea dreptului de proprietate asupra Groenlandei.

Până când liderii UE s-au întâlnit joi la Bruxelles pentru un summit de urgență convocat ca reacție la confruntare, atmosfera se schimbase.

Prim-miniștrii au fost văzuți dându-și mâna și bătându-se reciproc pe spate cu zâmbete largi pe fețe. La sosire, aceștia le-au spus reporterilor că legătura transatlantică era prea valoroasă pentru a fi abandonată într-o singură săptămână.

Răgazul din cameră era palpabil, în ciuda unui sentiment de neliniște și confuzie care plutea în aer – și a temerilor persistente că fixarea lui Trump pentru Groenlanda ar putea reveni.

„Rămânem extrem de vigilenți și pregătiți să ne folosim instrumentele dacă vor apărea și alte amenințări”, a declarat Macron, lăudând demonstrația de unitate a Europei.

În dimineața de după summitul de noapte târziu, prim-ministrul danez Mette Frederiksen s-a întâlnit cu Mark Rutte la Bruxelles și ulterior a zburat la Nuuk pentru a risipi impresia că acordul-cadru va fi redactat fără consimțământul danez sau groenlandez.

Lanțul evenimentelor s-a încheiat așa cum a început

Într-un fel, lanțul evenimentelor s-a încheiat așa cum a început, europenii numind SUA cel mai apropiat aliat al lor și jurând să colaboreze pentru a face față provocărilor globale.

Dar, sub suprafață, o socoteală dureroasă era în curs de desfășurare.

Europenii și-au petrecut ultimul an luptând să limiteze politica externă mercurială a lui Trump, privind cu neîncredere cum acesta a lansat afaceri cu Kremlinul, i-a sancționat pe judecătorii Curții Penale Internaționale, l-a înlăturat pe Nicolás Maduro de la putere în Venezuela și a extins Consiliul pentru Pace , înființat aparent pentru a gestiona Gaza postbelică, transformându-l într-un rival al Națiunilor Unite.

Deși aceste acțiuni perturbatoare au fost, într-o măsură mai mare sau mai mică, tolerate, urmărirea abruptă a lui Trump asupra Groenlandei s-a dovedit a fi prea greu de suportat. Pentru mulți, amenințarea vamală a depășit limita și a creat un precedent, chiar dacă în cele din urmă a fost retrasă.

Rafala din această săptămână turbulentă nu va dispărea.

Așa cum a spus von der Leyen, acest lucru nu va face decât să amplifica apelurile pentru o Europă mai independentă, cu o rețea mai largă de parteneri pe care să se poată baza.

„Toată lumea a tras concluzia că relația se află pe o bază diferită”, a declarat un înalt oficial al UE. „Și asta necesită decizii din partea noastră.”

Nicușor Dan a vorbit sâmbătă, după festivitățile de la Iași dedicate Unirii Principatelor, despre controversatul acord Mercosur, dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american alcătuit din Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay şi Bolivia.

În opinia șefului statului, acordul este extrem de benefic pentru România, un argument în acest sens fiind așteptările legate de industria auto.

“Mercosur e ceva extrem de benefic pentru România. România are exporturi cam de 90 de miliarde de euro, anual, din care cam jumătate sunt exporturi din industria auto, fie direct, fie componente pentru industria auto europeană care la rândul ei exportă mașini finite.

Închipuiți-vă ce înseamnă o piață suplimentară pentru întreaga industrie europeană din care România e o componentă importantă. O creștere, estimez eu, de 10-15 la sută a industriei auto din România. Ce ar înseamna pentru România, de la un export de 42-43 de miliarde de euro, încă cinci miliarde de euro care să vină anual în industria românească”, a spus Nicușor Dan.

Președintele s-a referit și la nemulțumirile fermierilor față de acordul Mercosur, subliniind că trebuie luate în calcul “ambele părți ale balanței”.

“Este o chestie extrem, extrem de serioasă. Se dezbate de 25 de ani, România are o poziție oficială de 10 ani. Când am venit în poziția asta, l-am întrebat pe ministrul de Externe, domnul Hurezeanu. L-am întrebat care e poziția României, poziția României e de susținere a Mercosur.

Au existat semne de întrebare din partea agricultorilor, a fost o coaliție condusă de Franța: am fost de acord, am susținut Franța în urma dezbaterilor din ultimele luni. Au fost obținute beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni, inclusiv agricultorii români”, a spus Nicușor Dan, citat de antena3.

Citește și Pensii 2026. Bătălia pensiilor, stat versus privat. Cum ne asigurăm un venit decent la bătrânețe și de ce Pilonul I nu va fi suficient

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a semnat la 17 ianuarie, în Paraguay, cele două componente ale acordului dintre UE şi blocul sud-american Mercosur. Cele două componente au fost votate la 9 ianuarie, în Coreper, cu majoritate calificată. Franţa, Austria, Irlanda şi Ungaria au votat împotrivă, iar Belgia s-a abţinut.

Parlamentarii europeni au aprobat prin vot, în 21 ianuarie, ca acordul să fie trimis la Curtea de Justiție a UE, unde să se analizeze dacă respectă tratatele europene în vigoare.

Considerat un acord comercial istoric, Mercosur are drept obiectiv crearea celei mai mari zone de liber schimb la nivel global. Acordul a fost criticat pe partea de agricultură, inclusiv în România. Fermierii din țara noastră i-au cerut preşedintelui Nicuşor Dan să analizeze mai profund Acordul Mercosur şi efectele acestuia asupra agriculturii din România, atrăgând atenţia că, în forma actuală a documentului, fermele mici şi mijlocii vor fi în reală dificultate şi fondurile europene şi naţionale vor fi pierdute. Ei s-au alăturat unui protest european desfășurat la Strasbourg.

Acordul a fost negociat încă din 1999 între Uniunea Europeană şi ţările fondatoare Mercosur. Majoritatea statelor europene l-au susţinut recent, în pofida opoziţiei mai multor ţări, inclusiv a Franţei.

Comisia Europeană, care a încheiat negocierile în urmă cu un an, precum şi ţări precum Germania şi Spania susţin că acordul reprezintă o parte vitală a eforturilor UE de a deschide noi pieţe pentru a compensa pierderile de afaceri cauzate de tarifele impuse de SUA şi pentru a reduce dependenţa de China prin asigurarea accesului la minerale critice.

Oponenţii, conduşi de Franţa, cel mai mare producător agricol din Uniunea Europeană, afirmă că acordul va duce la creşterea importurilor de produse alimentare ieftine, subminând fermierii locali, care au lansat proteste în întreaga UE, blocând autostrăzi în Franţa şi Belgia şi mărşăluind pe 9 ianuarie în Polonia.

Citește și DOCUMENT Ce se schimbă la salariul minim în 2026. ANAF dezvăluie cum se aplică scutirea de taxe

Când își pune ceva în minte, Gabriela Cristea nu se lasă până nu-și duce planul la bun sfârșit. Iar dacă un plan recent al său a fost să slăbească, ei bine, i-a reușit pe deplin!

În urmă cu câteva săptămâni, vedeta a atras atenția pe rețelele de socializare, unde s-a etalat cu kilograme… în minus.

Între timp, ”operațiunea slăbit” a continuat cu același succes, astfel că Gabriela s-a afișat acum după ce a dat jos alte kilograme! Urmăritorii ei au remarcat, pe rețelele de socializare, că vedeta are talia mai mică și picioarele subțiri, astfel că au dat deschis instantaneu robinetul de complimente:

• ”Ce frumoasă foc ești tu!”
• ”Superbă!”
• ”O femeie foarte frumoasă”
• ”Nu știu ce ai făcut și cum ai slăbit dar arăți foarte bine.Ai și o familie frumoasa care te susține cu siguranță”

Citește și Vlăduța Lupău, păcăleală strașnică pentru fani. Cum i-a driblat că și-a cumpărat stea pe Walk of Fame. ”Cea mai mare în galaxie!” FOTO + VIDEO

Chiar dacă a fost provocată să spună cum a reușit să slăbească, Gabriela Cristea nu a intrat deocamdată în detalii despre acest subiect, scrie spynews.

În urmă cu cinci zile, prezentatoarea TV s-a fotografiat purtând o fustă mini din denim și un pulover alb, gros, ținută numai bună de ieșit la mall. Pozele au ajuns pe rețelele de socializare, împreună cu următoarea explicație:

”Hai să facem și o ținută pentru mers la mall. Mi-am ales această fustă din denim care mie mi-a plăcut foarte mult. O să o port și mai mult la vară. (…)

Am zis să îmi pun și acest pulover care îmi place mult de tot, îl găsiți și pe alte culori. Mă gândeam la o ținută mai lejeră pentru mall, dar în același timp călduroasă și cozy”, a scris ea.

Citește și Cum arăta Emilia Ghinescu în tinerețe. Cântăreața de muzică populară s-a schimbat enorm

Acțiunile ICE s-au soldat, sâmbătă dimineață, cu o nouă victimă la Minneapolis. Este vorba despre un bărbat alb – cetățean american, potrivit NBC News.

Guvernatorul de Minnesota, democratul Tim Walz, a anunțat că agenții ICE au împușcat o altă persoană la Minneapolis și a cerut oprirea imediată a operaţiunilor de aplicare a legii împotriva imigranţilor pe care administraţia Trump le desfăşoară în acest stat, a transmis Reuters.

Potrivit agenției AP, bărbatul împușcat mortal avea 51 de ani, conform documentelor medicale întocmite după constatarea decesului.

Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS – Homeland) a precizat că agenţii ICE desfăşurau, sâmbătă dimineață, ”o operaţiune ţintită” în Minneapolis, care viza ”un străin ilegal, căutat pentru agresiune violentă”.

În timpul operaţiunii, de agenți s-a apropiat un bărbat care avea un pistol semiautomat de 9 mm, a mai relatat purtătorul de cuvânt.

Conform aceleiași surse, bărbatul ”a opus rezistenţă violentă” după ce s-a încercat dezarmarea lui.

”Temându-se pentru viaţa sa şi pentru viaţa şi siguranţa colegilor săi, un agent a tras focuri de armă, în scop defensiv”, a mai spus reprezentantul Homeland.

[embedded content]

Citește și Unde va lovi cea mai puternică furtună de iarnă din ultimii ani. Milioane de oameni ar putea fi afectați

Bărbatul împușcat a primit asistență medicală la fața locului, însă nu a putut fi salvat. Asupra lui au fost găsite două încărcătoare.

Victima nu avea acte de identitate, a mai precizat purtătorul de cuvânt al Homeland, potrivit news.ro.

”Pare a fi o situaţie în care o persoană a vrut să provoace daune maxime şi să masacreze forţele de ordine”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

După conflictul încheiat cu împușcarea bărbatului, la fața locului au început să se adune zeci de protestatari. Pentru dispersarea lor, agenții de la ICE au folosit gaze lacrimogene şi bombe cu piper.

La 8 ianuarie, tot în Minneapolis, o americancă de 37 de ani a fost împușcată mortal de un agent de la imigrări. Ea se afla în mașina personală, oprită în zona ce separă cele două sensuri de mers. Agenții ICE i-au făcut semn să nu mai blocheze circulația, iar când unul dintre aceștia a venit la mașină, femeia a încercat să plece, a fost împușcată și s-a oprit cu vehiculul în alt autoturism.

Cei de la Homeland au precizat că femeia ar fi ”transformat vehiculul său într-o armă”, astfel că agenții au acționat în legitimă apărare.

(sursa foto: startribune; sursa video: wcco)

Citește și Rusia loveşte masiv Ucraina. Locuitorii din Kiev, îndemnați să facă provizii de alimente, apă și medicamente

Nicușor Dan a fost prezent sâmbătă, la Iași, pentru festivitățile dedicate Unirii Principatelor. Cu acest prilej, a fost întrebat inclusiv despre nominalizările pentru șefia serviciilor, aflate pe agenda sa în perioada următoare.

În acest context, șeful statului a subliniat, ferm, că nu are în vedere niciun nume dintre cele vehiculate în media în ultima perioadă.

”Toate numele pe care le-am văzut în presă nu au legătură cu realitatea sau creierul meu”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a oferit, totuși, un indiciu în legătură cu acest subiect, precizând că ”este posibil” ca nominalizările să fie ”din zona politică”.

„E posibil din zona politică”, a spus șeful de la Cotroceni.

Citește și Nicușor Dan nu vrea să-i dea 1 miliard de dolari lui Donald Trump pentru ca țara noastră să ia parte la Consiliul pentru Pace: „Nu se pune problema ca România să plătească. Țările sunt invitate pentru 3 ani și după aceea mai vedem”

Potrivit unor surse oficiale, Nicușor Dan ar avea în vedere, la acest moment, ”patru-cinci nume” pentru șefia serviciilor. O hotărâre referitoare la nominalizări va fi luată după negocieri cu PSD, susțin aceleași surse, potrivit antena3.

Conform acelorași surse, dintre cele patru-cinci nume, ”niciunul nu-i place foarte mult” lui Nicușor Dan.

La șefia SIE, președintele l-ar dori pe diplomatul Marius-Gabriel Lazurca, în prezent consilier prezidențial pentru securitate națională și politică externă.

Tot Nicuşor Dan spunea, vineri, că sunt şanse ca numirea unor şefi la SRI şi SIE să fie făcută în următoarele săptămâni, după cum a transmis agenția Agerpres.

Președintele a mai precizat, pe de altă parte, că o parte importantă dintre ambasadori ar urma să fie schimbați în vară.

”Sunt oameni care au făcut patru sau cinci ani de mandat şi criteriile (de selecţie a unor noi ambasadori – n.r.), evident, o să fie de profesionalism”, a precizat Nicuşor Dan, la Bruxelles, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul reuniunii Consiliului European.

Negocierea viitorilor șefi ai serviciilor ar urma să se facă, spun aceleași surse, la pachet cu numirile la conducerea parchetelor. ”Trebuie să dăm ceva PSD, ca să îl ținem în coaliție”, au explicat sursele citate, conform cărora interesul președintelui ”este foarte mare” pentru menținerea social-democraților la guvernare.

Citește și AUR-iștii și fanii lui Șoșoacă au făcut scandal în ziua Unirii Principatelor. L-au huiduit pe Nicușor Dan și s-au îmbrâncit cu jandarmii

Mesaj RO-Alert, sâmbătă seară, pe telefoanele bucureștenilor. Poliția anunță dispariția unui copil de 11 ani și roagă pe oricine are informații despre acesta să sune urgent la 112.

În mesaj se precizează că respectivul copil se numește Gheorghe Trifu și este din Sectorul 2.

Băiețelul are ochelari negri, iar ultima dată când a fost văzut purta o geacă de culoare gri și pantaloni albaștri.

În mesajul RO-Alert sunt precizate și semnalmentele copilului: înălțime 1,35, 40 de kilograme, ochi căprui.

Dispariția copilului a fost sesizată la Poliție sâmbătă seară, la 18:30.

Informațiile despre copilul dispărut au fost postate și pe site-ul Poliției Române.