Sectorul financiar european ar trebui să înceapă să se pregătească pentru momentul în care computerele cuantice vor putea să spargă o parte din soluţiile de criptare larg utilizate pentru protejarea datelor sensibile, a recomandat vineri un organism înfiinţat de Europol pentru a răspunde la această problemă, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

„Pentru industria financiară, apariţia computerelor cuantice ridică un risc la adresa confidenţialităţii datelor clienţilor, a comunicaţiilor cu alte bănci, a proceselor de autentificare şi încrederii în semnăturile digitale. Computere cuantice capabile să ridice astfel de ameninţări sunt aşteptate să fie disponibile în următorii 10-15 ani, însă acest orizont de timp ar putea să fie accelerat”, subliniază acest organism într-un îndemn la acţiune.

Cu toate acestea, Quantum Safe Financial Forum, pus la punct de Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), a apreciat că nu crede că este nevoie de noi reglementări pentru rezolvarea problemei deoarece nevoia de protejare a datelor este clară în legislaţia actuală a Uniunii Europene.

Printre membri acestui organism se numără reprezentanţi ai băncilor centrale din SUA, Europa şi Marea Britanie, precum şi ai Allianz, Santander, Barclays, BNP Paribas, Mastercard, Moody’s şi asociaţilor din sectorul bancar european, printre alţii.

Computerele cuantice utilizează particule subatomice într-un mod diferit, şi mai eficient, decât clasicele sisteme binare de calul.

Principala recomandare a QSFF este aceea ca instituţiile financiare să înceapă să indentifice ce standarde de criptare ar putea fi vulnerabile la computerele cuantice, care sunt standardele considerate a fi sigure, şi să elaboreze un plan pentru a-şi schimba operaţiunile în consecinţă. În plus, QSFF a avertizat că băncile şi companiile ar trebui să ţină cont de faptul că infractorii ar putea sp stocheze deja date în speranţa că le vor decripta cândva în viitor.

QSFF a subliniat faptul că guvernul american a pus drept termen limită anul 2035 când agenţiile federale vor trebui să fie „quantum resistant”.

Hamas a dat publicității numele următorilor ostatici din Gaza care vor fi eliberați. Este vorba despre trei persoane cu vârste cuprinse între 34 și 56 de ani. Aceștia vor eliberați sâmbătă în schimbul prizonierilor palestinieni deținuți de Israel.

Hamas a anunțat că este vorba despre civili Eli Sharabi, 52 de ani, Ohad Ben Ami, 56 de ani, și Or Levy, 34 de ani, potrivit BBC, citat de Mediafax.

Eli Sharabi a fost luat din Kibbutz Beeri împreună cu fratele său, Yossi, care ulterior a murit. Soția și cele două fiice au fost ucise în timpul atacului.

Ohad Ben Ami a fost capturat în Kibbutz Beeri, împreună cu soția sa, Raz. Ea a fost ulterior eliberată de Hamas.

Levy a fugit de festivalul Nova împreună cu soția sa Eynav, când oamenii înarmați au atacat evenimentul. Levy a fost luat ostatic, iar cadavrul lui Eynav a fost găsit într-un adăpost.

18 ostatici au fost eliberați din 19 ianuarie, de la începutul acordului privind încetarea focului. Israelul a eliberat 383 de prizonieri.

Aproximativ 33 de ostatici și 1.900 de prizonieri urmează să fie eliberați până la sfârșitul primei etape a acordului dintre Israel și Hamas. Israelienii spun că opt dintre cei 33 de ostatici sunt morți.

Hamas a capturat 251 de ostatici și a ucis aproximativ 1.200 de persoane pe 7 octombrie 2023 atunci când a atacat Israelul și a declanșat războiul din Gaza.

Fostul bancher Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, a fost reîncarcerat în Turcia după ce procurorii au contestat decizia inițială de eliberare sub control judiciar. Costea, condamnat definitiv la șase ani de închisoare în România, fusese reținut la Istanbul în urmă cu câteva zile, însă fusese eliberat provizoriu.

Potrivit unor surse judiciare turcești, citate de Pro TV Ionuț Costea a fost plasat într-un centru de detenție din Istanbul, după ce autoritățile judiciare din Turcia au admis contestația procurorilor împotriva eliberării sale sub control judiciar. Surse oficiale din cadrul Ministerului Justiției de la București au confirmat că fostul bancher va rămâne încarcerat pentru cel puțin 60 de zile, iar perioada de detenție se poate extinde la 90 de zile, timp în care se va decide dacă va fi extrădat în România.

Mandat de urmărire internațională și reținere la Istanbul

Ionuț Costea este dat în urmărire internațională, având pe numele său un mandat de executare a unei pedepse de șase ani de închisoare. Ministerul Justiției de la București a cerut insistent reținerea acestuia și demararea procedurilor de extrădare. În primă fază, magistrații turci au considerat că fostul bancher poate fi lăsat în libertate sub control judiciar pe durata analizării cererii de extrădare.

Însă, contestația depusă de procurorii turci a fost admisă, iar Costea a fost plasat din nou în detenție, în așteptarea deciziei privind trimiterea sa în România.

Următorii pași în procedura de extrădare

Autoritățile din România rămân în contact cu partea turcă pentru a urgenta procesul de extrădare. Decizia finală va aparține instanțelor din Istanbul, care trebuie să analizeze toate documentele depuse de Ministerul Justiției de la București.

Situația lui Ionuț Costea rămâne incertă, dar în prezent, acesta va rămâne în detenție cel puțin 40 de zile până la o hotărâre definitivă privind extrădarea sa în România.

Antrenorul celor de la Rangers a decis să-l includă pe Ianis Hagi pe lista echipei Glasgow Rangers pentru Europa League. Internaționalul român a avut în ultima perioadă evoluții bune pentru echipa sa de club.

Rangers este calificată direct în optimile de finală ale competiției, iar antrenorul Philippe Clement avea dreptul de a efectua trei schimbări în lot. Noutățile lui Clement sunt Ianis Hagi, Danilo și Clinton Nsiala, care îi înlocuiesc pe Neraysho Kasanwirjo, Oscar Cortes șu Kieran Dowell.

Hagi a revenit în vara trecută la scoțieni după ce împrumutul său la Alaves s-a încheiat. A fost însă în conflict cu clubul și trimis la echipa a doua. În octombrie, după ce și-a renegociat contractul a fost primit la prima echipă, dar nu a mai putut să fie inclus pe lista jucătorilor eligibili pentru Europa League.

Lotul lui Rangers pentru Europa League cuprinde jucătorii:

portari: Jack Butland, Liam Kelly, Lewis Budinauckas;

fundași: James Tavernier, Ridvan Yilmaz, Robin Propper, John Souttar, Dujon Sterling, Jefte, Leon Balogun, Clinton Nsiala;

mijlocași: Connor Barron, Mohamed Diomande, Nedim Bajrami, Nicolas Raskin, Ianis Hagi;

atacanți: Cyriel Dessers, Tom Lawrence, Vaclav Cerny, Hamza Igamane, Danilo.

Pe lista B figurează Ross McCausland, Bailey Rice, Leon King, Mason Munn și Findlay Curtis.

Alex Chipciu a răbufnit după ultimul meci și a criticat mai multe personaje din fotbal, dar și din societatea românească. Nu l-a iertat nici pe Călin Georgescu, lucru care i-a atras atenția vedetei de la Realitatea.

Moderatoarea emisiunii ”Culisele statului paralel” a avut o reacție dură la adresa fotbalistului de la U Cluj.

”Am văzut sunt acum unii în extaz, sunt înnebuniți că nu știu ce fotbalist, un trist, a făcut un exercițiu intelectual și a vorbit el despre cât de proști sunt românii. Ăsta mai rămăsese să ne dea lecții, un fotbalist, despre cine și cum ar trebui să votăm. Nici nu mă interesează să îi pronunț numele, marș, mă, îi spun direct! Du-te pe teren, fă-ți treaba ta, lasă-ne pe noi că știm mai bine cu cine trebuie să votăm și ce trebuie să facem, dar voi continuați cu propaganda asta deșănțată, cu articolele scrise la indigo”, a spus Anca Alexandrescu, în direct la Realitatea TV.

Declarația lui Alex Chipciu

”Circ total, promovăm circul. Dacă noi credem în determinism, efectele vor fi cauzele de acum. Oamenii te înjură de copii. Mi-au înjurat copiii. Aș vrea să spun că rasa asta, homo sapiens, are o capacitate reflectivă, își tot schimbă comportamentul, la ei nu se poate (n.r. – cei de la Craiova). Asta e educația noastră!

Apoi, vom fi surprinși că am votat un debil mintal, două milioane de oameni, după aia ne mirăm, suntem surprinși de ce se întâmplă. 40 de ani am fost conduși de un dement, de un incult (n.r. Nicolae Ceaușescu)”, a fost declarația lui Chipciu.

Și alți oameni din lumea fotbalului au făcut diferite comentarii la adresa lui Chipciu.

”S-a ajuns prea departe. Vorbim de un antrenor, de nea Sorin Cârțu care este o legendă, nu se poate. Acum ce facem, certăm legende la televizor? Trebuie să ne vedem de treaba noastră de fotbaliști. Într-o frază a fost și creator de modă și… mai avea să fie critic culinar. Înțeleg că a fost frustrant, dar nu e normal să ieși și să faci varză pe toată lumea”, a spus Cristi Săpunaru.

”Aici chiar a luat-o razna Chipciu, pentru că treaba cu bețivul și băutura e aiurea. O să-i spun civilizatului Chipciu că ‘Ai greșit-o rău cu mine’, gândește-te că eu vreo 16 ani nu pus nicio picătură de alcool în gură, atunci când am avut hepatită C”, a spus și Sorin Cârțu.

Cel puţin 33 de persoane au murit la Ankara, iar alte 20 se află în spital, la terapie intensivă, după ce au consumat alcool contrafăcut, a anunţat vineri biroul guvernatorului provinciei, informează AFP, potrivit news.ro.

Alcoolul falsificat cu metanol, un alcool industrial diferit de etanolul utilizat în băuturile alcoolice, este suspectat de a fi cauza deceselor.

13 persoane suspectate că vindeau alcool contrafăcut au fost arestate, a anunţat vineri guvernatorul provinciei, Vasip Sahin.

Mai mult de 100 de tone de alcool contrafăcut au fost confiscate în Konya (centru), Düzce (nord-vest) şi Ankara, a adăugat el.

Cel puţin 38 de persoane au murit în decurs de patru zile şi la Istanbul, în ianuarie, după ce au consumat alcool falsificat. Alte 26 au fost plasate la terapie intensivă. Guvernoratul Istanbulului a refuzat să spună vineri pentru AFP dacă numărul victimelor a crescut de atunci.

Retailerii de alcool acuză guvernul că este indirect responsabil pentru acest val de decese din cauza taxelor ridicate aplicate băuturilor alcoolice, care, potrivit lor, încurajează producţia clandestină. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un musulman devotat acuzat de adversarii săi că vrea să islamizeze societatea, a luat poziţie în mai multe rânduri împotriva consumului de alcool sau tutun.