Alexandru Olea, un nume relativ necunoscut până acum câțiva ani, a reușit să devină unul dintre jucătorii de top în industria jocurilor de noroc din România. Deși pare o poveste clasică de succes, ascensiunea sa rapidă ascunde o rețea bine organizată de influențe și parteneriate strategice. Aceste legături, mai puțin transparente, includ personaje cheie precum frații Constantin și Gabriel Vlase, dar și colaboratori controversați din rândul instituțiilor de reglementare, cum ar fi Ion Valentin Tomescu.

Potrivit unor surse G4Media, Constantin Vlase, fratele lui Gabriel Vlase, șeful Serviciului de Informații Externe (SIE), este partener de afaceri cu Alexandru Olea. Cei doi controlează împreună firme precum AXC Imobiliare Development și Ace Property Estate, implicate în tranzacții imobiliare controversate. Frații Vlase nu se limitează însă doar la afaceri. Recent, cei doi au fost nașii de cununie și de botez ai lui Alexandru Olea, în cadrul unor ceremonii oficiate de controversatul arhiepiscop Teodosie, cunoscut pentru pozițiile sale pro-Kremlin. Deși Constantin Vlase și Alexandru Olea au declarat reporterilor că relația lor este una veche de prietenie și afaceri „perfect legale”, contextul parteneriatelor lor ridică semne serioase de întrebare.

Aceeași sursă dezvăluie că Ace Property Estate, compania deținută de Olea, Vlase și Elvis Petcu, fost membru al clanului Beinur, administrează 12 terenuri în Pădurea Comorova, o zonă de pe litoral aflată în plin proces de defrișare pentru dezvoltări imobiliare. Cu o cifră de afaceri zero în 2023, dar datorii de aproape 2 milioane de lei, firma pare să fie un paravan pentru activități obscure, în ciuda asigurărilor date de asociați.

Mai mult, parteneriatul dintre Olea și Vlase nu se limitează la litoral. În municipiul Bacău, firma AXC Imobiliare Development, deținută de cei doi, administrează alte 5 terenuri care însumează 6,5 hectare.

Deși această firmă a raportat un profit modest de aproximativ 35.000 de euro în 2023, datoriile uriașe de aproape 1 milion de euro și lipsa angajaților creează o imagine clară a unor afaceri greu de explicat. Frații Vlase nu sunt la prima controversă. Gabriel Vlase, șeful SIE, a fost implicat de-a lungul timpului în scandaluri de plagiat și tranzacții imobiliare suspecte. În timpul mandatului său, a efectuat vânzări de milioane de euro prin intermediul firmelor sale, evitând includerea acestora în declarațiile de avere, întrucât legea nu impune declararea tranzacțiilor efectuate prin societăți comerciale. În declarația sa de avere, apare însă un împrumut de 45.000 de euro primit de la fratele său Constantin, o sumă care ridică întrebări despre sursa exactă a acestor fonduri.

Un alt element esențial al succesului lui Alexandru Olea este legătura sa cu Ion Valentin Tomescu, funcționar al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Tomescu, care și-a început cariera ca angajat al Primăriei Agigea, a urcat rapid în ierarhia ONJN, deși prestațiile sale profesionale ridică semne de întrebare. La un concurs organizat de Direcția Antifraudă Constanța, Tomescu a obținut doar nota 4,5, conform rezultatelor publicate pe site-ul instituției. Totuși, sprijinul primit de la fostul său șef, Sorin Pocora, i-a asigurat o ascensiune rapidă. Pocora, fost inspector și șef serviciu la Constanța, a fost promovat la București, iar Tomescu i-a preluat funcția în teritoriu.

Relația dintre Pocora și Tomescu pare să fi avut un impact semnificativ asupra protecției de care Olea s-a bucurat. Martorii povestesc că la petreceri organizate de Olea (probabil aceleași unde conform surselor citate au participat și frații Vlase), Tomescu s-a lăudat deschis cu influența sa, afirmând că „știe cum să-l scoată din orice necaz”. Această legătură a fost deosebit de convenabilă pentru Olea, a cărui companie, Magnum Games, a înregistrat în trecut performanțe financiare discutabile, cum ar fi cifra de afaceri de 30-40 de milioane de lei în 2019-2020, cu un singur angajat.

Cea mai intrigantă piesă din acest puzzle rămâne sediul firmei Magnum Games, nucleul imperiului lui Alexandru Olea. Deși compania raportează o cifră de afaceri de aproape 200 de milioane de lei, sediul oficial declarat este descris de vecini drept un „garaj dezafectat”. Lipsa de activitate la această locație sugerează că adevăratele operațiuni sunt conduse din alte locuri, ferite de priviri curioase. Datele financiare publicate la ANAF arată și alte anomalii: ani întregi cu profituri mari, dar cu un număr minim de angajați sau chiar un singur angajat. De asemenea, în 2020, firma a declarat pierderi de 18 milioane de lei, evitând astfel plata unor impozite semnificative.

La Strada Celulozei, Nr. 5, Constanța, mai multe firme sunt înregistrate, inclusiv:

Gazoil Trade SRL, cu o cifră de afaceri de 2.449.750 RON, un profit net de 2.322.454 RON, și un singur angajat. Remat Eurosteel SRL, cu un profit net de 5.117.890 RON și doar 4 angajați. Eurostar Transcompany SRL, cu o cifră de afaceri de 1.445.700 RON, un profit net de 153.955 RON, și legături cu Constantin Vlase, fratele șefului Serviciului de Informații Externe (SIE) din România, ceea ce ridică întrebări suplimentare cu privire la influența și conexiunile de la nivel înal.

Concentrarea acestor firme cu activități în domeniul deșeurilor și transport, combinate cu legăturile dintre conducătorii lor, sugerează posibile tranzacții fictive între entități pentru a masca fluxurile financiare și a redistribui fondurile în mod neclar. Numărul mic de angajați raportat la profitabilitatea mare poate indica utilizarea unor practici contabile discutabile sau tranzacții de fațadă pentru a justifica cifrele raportate. De asemenea, implicarea lui Constantin Vlase într-o firmă cu profituri și tranzacții legate de celelalte entități de la aceeași adresă ridică întrebări legate de posibile influențe politice sau conexiuni care ar facilita operațiuni ascunse.

Un alt aspect demn de menționat este caracterul comun al adresei, care sugerează posibilitatea unei structuri de tip „cutie poștală”. La Strada Celulozei, Nr. 5, mai multe firme par să funcționeze doar pe hârtie, cu activități declarate dar greu de verificat pe teren. Utilizarea aceluiași spațiu pentru entități cu cifre de afaceri ridicate și profituri semnificative ridică suspiciuni asupra modului în care fluxurile financiare sunt dirijate și raportate. Astfel de configurații sunt frecvente în schemele de evaziune fiscală și spălare de bani, unde rețeaua de firme interconectate poate dispersa fondurile pentru a îngreuna depistarea circuitelor financiare ilicite. Implicarea persoanelor cu legături politice sau în instituții cheie subliniază necesitatea unor investigații aprofundate pentru clarificarea acestor aspecte.

Astfel, Alexandru Olea pare mai degrabă o piesă într-un joc mai mare, coordonat de o rețea bine organizată care combină influențele fraților Vlase, protecția oferită de Tomescu și Pocora, și asocieri cu persoane controversate precum Elvis Petcu. Cu sprijin din partea ONJN și o rețea de relații care pare să fenteze legea, afacerea sa prosperă fără obstacole reale. Olea este portretizat nu ca un antreprenor de succes, ci mai degrabă ca o marionetă a unei mașinării complexe, construită pe influență, opacitate și interese bine orchestrate.

Consilierii PSD și PNL au stabilit nivelul tarifelor de acces la putinele așezăminte sportive din municipiul Curtea de Arges. Au apărut taxe noi iar cele deja existente au fost deja majorate spre nemulțumirea argesenilor amatori de sport care spun ca li se cer din ce in ce mai multi bani dar fara a se oferi facilități suplimentare.

Cea mai contestata taxă nou introdusa este cea pentru utilizarea terenului secundar de fotbal, cel de lângă plute. Pentru a avea acces aici trebuie să plătiți 150 lei ora de utilizare. Nu exista niciun fel de reducere sau facilitate oferita unor categorii de tineri și copii.

Pentru utilizarea stadionului principal, cel care ofera si cateva vestiare ponosite si un gazon mai acătari, taxa de utilizare s-a majorat la 250 lei/ora de utilizare.

Pentru terenul sintetic din strada 1 Decembrie 1918, taxa de utilizare s-a majorat la 80 lei/oră.

Pentru a avea acces la Sala de Sport, chiar daca nu se ofera nimic în plus față de anii anteriori – cu excepția picaturilor de ploaie suplimentare, taxa de utilizare a fost majorată la 138 lei/oră, pentru lunile de iarnă, față de 125 lei cat era anul trecut și la 88 lei/oră pentru lunile de vară.

Și la Bazinul de înot au fost majorate tarifele, lucru acceptabil atata timp cat pierderile de aici sunt imense, facilitațile slabe iar majoritatea…. putinilor argeseni care mai folosesc asa numita „baie comunală” plătesc in natură intrarea sau cu ceva pile pentru acces gratuit.

Afecțiunea și admirația pe care argeșenii le simt pentru iubitul lor primar Panțurescu au atins noi cote aseară, în timp ce un fan entuziast l-a urmărit pe primar în călătoria sa de după orele de program. Locuitorul devotat, sperând să obțină un autograf sau un macar un selfie cu PIC pentru a se lauda pe FB sai TikTok s-a trezit în mijlocul unei revelații neașteptate.

Înarmat cu hotărâre și un smartphone, fanul lui PIC Panțurescu crezut ca drumul primarului include vizite de lucru nocturne pe diverse șantiere. Cu toate acestea, seara a luat o întorsătură surprinzătoare când vehiculul primarului, o mașină oficială marcată distinct, a fost prptită de primarul PIC chiar în fața porții reședinței sale, ceea ce a dus la niște scenarii deloc lăudabile pentru motorina plătită din banii publici.

Potrivit relatării cetățeanului, acesta s-a apropiat de primarul PIC când acesta a coborât din mașină, întrebând despre utilizarea suspectă a vehiculului oficial. În loc să ofere claritate, primarul PIC a optat pentru tăcere și a încercat să devieze subiectul, declarând că doar a oprit schimbe de unul singur uleiul și filtrul motorului pentru a face economii la bugetul local.

Locuitorul iscoditor, simțindu-se nemulțumit de răspunsul primarului PIC care a lăsat să se înțeleagă că-l doare-n țeava de eșapament a Dusterului primăriei, a decis să raporteze incidentul la poliția locală, ridicând îngrijorări cu privire la utilizarea neadecvată a resurselor finanțate de contribuabili pentru comisioane personale. Răspunsul poliției, totuși, a fost în cel mai bun caz călduț, sursele afirmând: „Cum e primarul e și polițistul!” – un sentiment comun în rândul localnicilor cu privire la tendința forțelor de ordine de a evita problemele sociale mai controversate.

În ciuda controverselor, baza de fani devotați a primarului nu dă semne de scădere… ca vărstă. Mulți pensionari comuniști cred ( dat nu sunt siguri) că primarul PIC este cu adevărat dedicat îmbunătățirii infrastructurii orașului și bunăstării comunității, estompând granițele dintre supraveghere și admirație autentică.

Pe măsură ce circulă vestea acestor genuri de incidente, argeșenii rămân captivați de primarul PIC, ilustrând relația complexă dintre funcționarii publici și cetățenii care îi susțin. Fie în vremuri de laude sau de control, se pare că legătura dintre primar și alegătorii săi continuă să inspire dezbateri și bârfe continue…

Acest material este un pamflet și trebuie tratat ca atare

În timp ce guvernanții tot cresc vârsta de pensionare a românilor, pe motiv că trăiesc mult și bine, parlamentarii susțin că, de fapt, după 65 – 70 de ani îi cam lasă toate simțurile: „o treime se confruntă cu pierderea auzului”, „majoritatea au nevoie de ochelari de citit”, „culorile le apar mai puţin vibrante”, iar „foarte mulți dezvoltă Alzheimer”.

Șoferii vârstnici ar trebui să fie evaluaţi medical mai des „pentru a vedea dacă sunt apţi să conducă autovehicule”, consideră peste 90 de aleși, în ciuda faptului că doar unu din 10 accidente rutiere grave este produs de șoferii de peste 60 de ani. Prin urmare, aceștia au depus în Parlament un proiect de lege de modificare a Codului Rutier prin care valabilitatea permisului de conducere pentru șoferii cu vârsta de 70 de ani va fi înjumătățită: de la 10 ani, la 5 ani. Pentru cei de peste 80 de ani, carnetul de șofer va mai fi valabil doar doi ani.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (Codul Rutier), pusă marți în dezbatere la Senat, este inițiată de patru deputați – Cristian Ichim (neafiliat), Laura Vicol (PSD), Cristina Trăilă (PNL) și Zoltán Zakarias (UDMR) – și semnată de peste 90 de deputați și senatori de la mai multe formațiuni politice. 

Unul dintre scopurile acestui proiect este creșterea siguranței rutiere în România, prin „reducerea numărul de şoferi care nu sunt apţi medical să fie prezenţi pe drumurile publice”.

Concret, „valabilitatea administrativă a permiselor de conducere eliberate pentru vehiculele din categoriile AM, Al, A2, A, B, Bl şi BE, deţinute de persoane cu vârsta de 70 de ani şi peste această vârstă este de 5 ani”, prevede proiectul de lege.

Octogenarii, verificați medical la fiecare 2 ani

Totodată, va fi scăzută valabilitatea permiselor de conducere deţinute de persoane cu vârsta de 80 de ani şi peste această vârstă de la 10 ani (în cazul permiselor de conducere eliberate pentru vehiculele din categoriile AM, Al, A2, A, B, Bl şi BE) la 2 ani, iar pentru permisele de conducere la celelalte categorii de vehicule de la 5 ani, la 2 ani.

Peste 94% din accidentele grave, la șoferii de până-n 67 de ani

În același document însă, aleșii își dau singuri cu logica-n cap, arătând că, practic, cele mai multe accidente rutiere grave (peste 94%) sunt produse de șoferii de până-n 67 de ani: „În anul 2021, pe drumurile publice din România s-au produs 26.806 accidente rutiere, iar dintre acestea, 4.915 au fost accidente rutiere grave, ceea ce reprezintă 18,3% din totalul accidentelor. Din cele 4.915 accidente rutiere grave, 505 accidente rutiere grave au fost produse de persoane care aveau vârsta de peste 60 ani (10,27%) iar 292 de accidente rutiere grave au fost produse de persoane de peste 67 ani (5,94%)”.

Practic, numai unu din 10 accidente grave este produs de cei de peste 60 de ani și doar pentru 6 din 100 astfel de accidente pot fi învinuiți șoferii de peste 67 de ani.

Dacă permisul e schimbat la 67 de ani, este valabil 8 ani

Inițiatorii acestei propuneri legislative spun că ministrul de Interne va trebui să modifice legislația secundară privind condiţiile de eliberare a permisului de conducere cu o nouă valabilitate administrativă și să explice situaţiile care vor apărea prin aceste modificările în cazul persoanelor în vârstă. Însă dau și un exemplu în acest sens.

„Dacă unui conducător auto, posesor de permis categoria B, îi expiră permisul la împlinirea vârstei de 67 de ani, acesta nu va primi un nou permis cu valabilitatea de 15 ani. Conform modificărilor propuse valabilitatea administrativă a permiselor de conducere eliberate pentru vehiculele din categoriile B, deţinute de persoane cu vârsta de 70 de ani şi peste această vârstă este de 5 ani. Astfel valabilitatea administrativă a permisului de conducere pentru persoana care a împlinit 67 de ani va fi până la vârsta de 75 de ani, adică valabilitatea administrativă a permisului de conducere va fi de 8 ani. Aceeaşi metodă de calcul va fi stabilită de către ministrul afacerilor interne şi pentru situaţiile când persoanele se apropie de vârsta de 80 de ani, unde valabilitatea administrativă a permiselor de conducere de toate categoriile, deţinute de persoane cu vârsta de 80 de ani şi peste această vârstă va fi de 2 ani”, se arată în expunerea de motive.

După ce au pierdut la foc automat procesele intentate de argeseanul Constantin Cîrjan pe tema unor terenuri nerestituite (inclusiv cel al SPGC), primarul Panțurescu și întreg lotul de consilieri locali din mandatul 2020-2024 vor ajunge și în 2025 în fața judecătorilor într-un delicat dosar de chemare în garanție în urma căruia cei 19 alesi locali ar putea fi obligați la plata unor sume consistente către același Constantin Cărjan. Reamintim ca tot în aceiași speță în care primaria și Consiliul Local au evitat repectarea unei hotarâri judecătorești, in vara anului trecut, aceiași consilieri locali au fost audiati de procurorii argeseni în calitate de făpuitori într-un dosar penal de abuz in serviciu.

Acum, situația se complică și mai mult, deoarece toți cei 19 sunt pârâți într-un dosar nou deschis la judecătoria Curtea de Argeș si care are ca prim termen de judecata data de 3 martie 2025. Potrivit estimarilor, daca pierd procesul, consilierii locali ar trebui sa plateasca cateva sute de mii de euro.

Totul a pornit de la doua dintre deciziile Judecătoriei Curtea de Argeș:

„Obligă COMISIA LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR AGRICOLE ŞI CELOR FORESTIERE CURTEA DE ARGEŞ la efectuarea punerii in posesie pe terenurile stabilite prin Sentința civila Nr. 663/26.06.2014 pronunțată de Judecătoria Curtea de Arges in Dosarul 1239/216/2009*, in punctele: BRAZI”, „TIU” si FLAMANZESTI iar pentru punctul FLAMANZESTI sa se facă in limitele suprafeței de 14.000 mp, fata de suprafața de 10.000 mp stabilita prin hotărârea judecătorească. Obligă COMISIA LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR AGRICOLE ŞI CELOR FORESTIERE CURTEA DE ARGEŞ la efectuarea punerii in posesie, întocmirea documentației si înaintarea către Comisia Județeană Argeș pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor agricole si celor forestiere de aplicare a Legii 18/1991pentru întocmirea si eliberarea Titlului de Proprietate . Obligă COMISIA JUDEŢEANĂ ARGEŞ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR AGRICOLE ŞI CELOR FORESTIERE DE APLICARE A LEGII 18/1991 la eliberarea Titlului de proprietate pentru terenurile men?ionate in sentința civila 663/26.06.2014 urmând sa se tina seama de corectarea suprafeței de 10.000 mp din punctul Flămânze?ti cu încă 4.000 mp.”, se arata in Hotarârea – nr. 1724/2024 a Judec[toriei Curtea de Argeș.

Aceasta a fost data ulterior Sentința civila Nr. 663/26.06.2014 dată de Judecătoria Curtea de Argeș.

LISTA CONSILIERI CHEMAȚI ÎN GARANȚIE

O situație incredibilă se petrece la Primăria Curtea de Argeș. În ciuda faptului că astăzi este o zi lucrătoare obișnuită, clădirea instituției pare a fi pustie. Zeci de cetățeni, veniți cu bună credință să-și achite taxele și impozitele locale, au fost întâmpinați de uși închise și birouri goale. Încă de la intrare, paznicul i-a informat ca azi nu se lucrează si că ar trebui sa revina mâine sau poimâine.

Această situație nu este singulară. Și în data de 3 ianuarie, tot o zi lucrătoare, s-au înregistrat incidente similare. Argeșenii, revoltați de această atitudine, își pun întrebări legate de profesionalismul angajaților primăriei și de respectarea programului de lucru.

„Este inadmisibil ca într-o instituție publică să întâmpinăm astfel de probleme. Am venit de două ori și de ambele ori am găsit primăria închisă. Nu înțeleg cum pot să-și permită funcționarii să lipsească fără niciun motiv în timpul programului de lucru”, a declarat unul dintre cetățenii nemulțumiți veniți astazi – pentru a doua oară în acest an – sa iși plătescă taxele și impozitele.

Această situație ridică semne de întrebare cu privire la modul în care este gestionată Primăria Curtea de Argeș și are un impact negativ asupra imaginii instituției. Cetățenii își doresc transparență și responsabilitate din partea autorităților locale.

Am solicitat un punct de vedere din partea aleșilor locali dar… surpriza. Doar doi au incercat sa lămureasca cetatenii. Consilierii liberali par a continua chefurile după marea realizare a schimbarii a 6 becuri pe 6 stalpi, consilierul Ion Șerban probabil e inca mahmur după ziua de Sf.Ion iar ceilalti pesedisti spun ca nu cunosc situația. Singurii care au avut un cuvânt de spus au fost consilierii Gina Grigorescu de la AUR și Marius Moisescu de la PSD. Ambii spun ca nu este in regula ceea ce se intampla si ar trebui luate masuri pentru ca o zi lucratoare e zi lucratoare si este platita din banii contribuabililor. „Ar trebui ca toti functionarii primăriei care au lipsit astazi de la serviciu lăsând argesenii sa aștepte pentru a-și plati taxele, sa nu fie plătiți pentru acesta zi, sa fie trecuti absenti. Doar e zi lucrătoare! Voi verifica daca acest lucru se va întâmpla și voi informa cetățenii prin intermediul presei”, ne-a declarat consilierul AUR, Gina Grigrescu.