Administraţia Trump discută o posibilă amânare a programului Visa Waiver în cazul României, în contextul în care noul preşedinte american se concentrează pe combaterea migraţiei şi întărirea graniţelor SUA.

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a transmis, însă, joi, că nu există nicio comunicare oficială privind modificarea datei iniţiale de intrare efectivă în Programul Visa Waiver. Vizele turistice pentru America ar trebui eliminate ”în jurul datei de 31 martie”.

Potrivit G4Media, administraţia Trump discută o posibilă amânare a programului Visa Waiver în cazul României, surse diplomatice precizând că ar fi vorba de o amânare de două luni din motive de natură tehnică.

,Decizia privind includerea României în programul Visa Waiver este în curs de revizuire, scrie stirileprotv.ro. Procesul vine în contextul politicii administraţiei Donald Trump, care pune un accent puternic pe combaterea imigraţiei şi întărirea graniţelor în SUA, ceea ce ar putea influenţa negativ şansele României de a rămâne pe lista ţărilor eligibile.

În acest moment, site-ul oficicial al Programului arată că data renunţării la vizele turistice pentru România urmează a fi anunţată

”Ambasada României la Washington se află într-un dialog activ cu autorităţile americane, în contact direct cu Departamentul pentru Securitate internă, care este mandatat să implementeze accederea României în Programul Visa Waiver al Statelor Unite. Nu există în acest moment nicio comunicare oficială privind modificarea datei iniţiale de intrare efectivă în Programul Visa Waiver”, a transmis, joi, ambasadorul român în SUA, Andrei Muraru.

Acesta reaminteşte că România a îndeplinit toate cerinţele stricte de securitate necesare accederii în programul american de scutire de vize.

Un eveniment oficial care a marcat includerea României în Programul Visa Waiver a fost organizat în luna ianuarie.

”Românii vor călători fără vize în Statele Unite ale Americii începând cu sfârşitul lunii martie. Este un moment istoric pe care îl aşteptăm, de fapt, cu toţii de peste 16 ani”, declara atunci premierul Marcel Ciolacu.

Ce spunea Kathleen Kavalec

Ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, a afirmat, la acelaşi eveniment, că relaţiile dintre cele două state vor deveni din ce în ce mai puternice şi se aşteaptă ca programul să dea un impuls legăturilor economice în creştere şi să încurajeze mai multe investiţii în ambele direcţii.

“Îmi face mare plăcere să vă anunţ că, astăzi, la Washington, secretarul pentru Securitate Internă, Alejandro Mayorkas, a desemnat în mod oficial România ca fiind cea de-a 43-a ţară care accede în programul Visa Waiver al Statelor Unite. Acesta este un moment istoric pentru relaţia noastră bilaterală şi rezultatul mai multor ani de muncă între cele două guverne”, a afirmat ambasadorul SUA, la evenimentul de la Palatul Victoria.

MAE anunţa tot atunci că, în jurul datei de 31 martie 2025, cetăţenii români care doresc să efectueze vizite de scurtă şedere în Statele Unite, pentru turism sau afaceri, nu vor mai avea nevoie de viză.

Uniunea Europeană nu va confisca activele înghețate ale Rusiei, deoarece mai multe țări s-au opus acestei măsuri, relatează Deutsche Welle.

Textul concluziilor summitului UE din 20 martie, obținut de un corespondent DW, indică faptul că Uniunea Europeană a încheiat discuțiile privind confiscarea activelor rusești înghețate.

„În conformitate cu legislația UE, activele Rusiei trebuie să rămână imobilizate până când Rusia își încheie războiul agresiv împotriva Ucrainei și o despăgubește pentru daunele cauzate de acest război”, se arată în textul adoptat de liderii UE.

Unele țări s-au opus confiscării activelor rusești

Mai multe țări din UE s-au opus confiscării activelor rusești în valoare de peste 200 de miliarde de euro, invocând mai multe argumente, printre care legislația UE, riscul de a crea un precedent care ar putea afecta competitivitatea Europei în domeniul serviciilor financiare, necesitatea de a sprijini Ucraina cu ajutorul dobânzilor generate de aceste fonduri și ideea că aceste active servesc ca monedă de schimb în negocierile de pace și ca pârghie asupra Rusiei.

Înainte de summit, un diplomat european a observat că discuțiile se îndreaptă spre finalul jocului din Ucraina, inclusiv potențiale negocieri de pace, o încetare a focului și un acord de pace care ar putea fi semnat în câteva luni sau ani. Aceștia au subliniat că există o recunoaștere din ce în ce mai mare a faptului că păstrarea activelor rusești ar putea fi mai valoroasă decât confiscarea acestora fără un plan clar pentru utilizarea lor.

În același timp, documentul subliniază angajamentul UE de a crește presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin impunerea de sancțiuni suplimentare și consolidarea supravegherii măsurilor existente pentru a slăbi capacitatea acesteia de a purta un război împotriva Ucrainei.

Active rusești înghețate

Țările occidentale au înghețat activele rusești după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Majoritatea acestor fonduri sunt deținute în Europa, 183 de miliarde EUR fiind înghețate în depozitarul Euroclear din Belgia.

În prezent, Ucraina primește asistență financiară din dobânzile generate de aceste active. După cum a raportat RBC-Ucraina, primele tranșe din activele rusești înghețate au fost transferate Ucrainei de către Uniunea Europeană în ianuarie 2025.

În plus, Marea Britanie a oferit Ucrainei aproape 1 miliard de dolari, asigurați din veniturile activelor rusești.

În special, pe parcursul anului trecut, dobânda acumulată la fondurile rusești sancționate s-a ridicat la aproximativ 6,9 miliarde EUR.

Ministerul Mediului anunţă, joi, că a suspus dezbaterii publice proiectul Hotărârii de Guvern pentru emiterea Acordului de mediu necesar retehnologizării Unităţii 1 a CNE Cernavodă şi extinderii Depozitului Intermediar de Combustibil Ars.

”Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a publicat astăzi, în consultare publică, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind emiterea Acordului de mediu pentru proiectul «Retehnologizarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă şi extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400», titular Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A”, anunţă, joi, Ministerul Mediului.

Instituţia precizează că proiectul de retehnologizare a Unităţii U1 aduce beneficii socio-economice semnificative: dezvoltare locală şi regională prin crearea de locuri de muncă, atât în timpul proiectului de retehnologizare, cât şi în timpul fazelor ulterioare de exploatare şi dezafectare; crearea de locuri de muncă indirecte, prin subcontractanţi; dezvoltarea lanţului intern de aprovizionare pentru retehnologizare; consolidarea capacităţilor pentru sectorul nuclear naţional; asigurarea încălzirii centralizate pentru oraşul Cernavodă.

”Acest proiect este o investiţie prioritară, care asigură securitatea energetică a României şi contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Securitatea energetică a României este prioritate zero, iar investiţia de la Cernavodă va face posibilă atât operarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă pentru încă un ciclu de viaţă de aproximativ 30 ani, cât şi asigurarea spaţiului de depozitare intermediară a combustibilului ars rezultat din operarea Unităţilor 1 şi 2 pe durată îndelungată”, a precizat ministrul Mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet.

Potrivit Notei de fundamentare, prin proiectul de Retehnologizare al Unităţii U1, SN Nuclearelectrica S.A. are în vedere prelungirea duratei de viaţă a Unităţii, astfel încât să asigure funcţionarea sigură pe termen lung a centralei cu un al doilea ciclu de operare.

”Acesta este obiectivul principal al proiectului. Investiţia este în concordanţă cu nevoile de energie electrică ale României, având în vedere că se estimează că cererea de energie electrică va creşte pe termen mediu şi lung, fiind necesare investiţii semnificative pentru a reduce decalajul dintre producţie şi cerere. Energia nucleară se poate dovedi o soluţie eficientă din punct de vedere al costurilor pe termen lung, capabilă să acopere necesarul de energie electrică în continuă creştere, decarbonizând în acelaşi timp sectorul energetic”, se arată în dociment.

Potrivit specialiştilor, energia nucleară este considerată o sursă de ”energie neutră” din punct de vedere climatic.

”Pe lângă obiectivul principal, obiectivul secundar al proiectului de retehnologizare cuprinde modernizarea şi îmbunătăţirea echipamentelor Centralei Nucleare de la Cernavodă, urmărind astfel creşterea siguranţei operaţionale dincolo de cerinţele minime actuale. Combinate, cele două obiective contribuie la:

a) dezvoltarea instalaţiilor de manipulare şi depozitare intermediară a deşeurilor radioactive care vor fi utilizate pentru funcţionarea pe termen lung a Centralei Nucleare de la Cernavodă (Unităţile 1 şi 2) şi pentru o eventuală extindere (Unităţile 3 şi 4);

b) creşterea stabilităţii reţelei prin asigurarea unei acoperiri fiabile a sarcinii de bază; satisfacerea creşterii cererii de energie electrică;

c) accesibilitatea preţurilor energiei electrice pentru populaţie şi întreprinderi;

d) reducerea importurilor de energie electrică.

Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național al AUR, a declarat joi, pentru B1 TV, că el nu a fost consultat înainte ca George Simion, liderul AUR, să anunțe public că va candida la alegerile prezidențiale din mai.

„Ba mai mult, cu câteva zile înainte avusesem o discuție și cu mai mulți colegi europarlamentari, în care Simion ne-a asigurat că nu va candida”, a mai afirmat Claudiu Târziu.

Acesta a explicat apoi că decizia candidaturii, care avea nevoie de un vot prealabil în structurile de conducere ale AUR, „au acoperit-o cumva cu o ședință a Consiliului Național convocată ad hoc, în vreme ce eu eram la Parlamentul European”.

„Eu nu m-aș fi opus dacă Simion mi-ar fi spus că vrea să candideze și că e singura posibilitate de a obține sprijinul explicit al lui Georgescu, deci să obțină și voturile din dreptul lui Georgescu”, a mai precizat Târziu.

Ar fi candidat Claudiu Târziu la prezidențiale?

Acesta a recunoscut apoi că Dan Dungaciu și Dan Puric erau luați în calcul, în discuții informale, pentru o candidatură la prezidențiale din partea AUR. Pe listă mai erau Gheorghe Piperea și Petrișor Peiu.

Târziu a spus apoi că el nu s-a gândit să candideze deoarece e conștient că pentru o astfel de funcție e nevoie de „o pregătire mai laborioasă, o profilare din timp și resurse pe care eu nu le am și nu le puteam avea într-un timp scurt”.

„Dar am admis că, așa cum îi îndemn pe alții, dacă mi s-ar cere din partid și din întreg spectrul suveranist, mi-aș putea asuma o asemenea candidatură, care era una la risc, dar doar pentru a arăta că nu vreau să trimit în foc pe alții și eu să mă extrag din ecuație în mod laș”, a continuat el.

Târziu: Dacă nu ești obișnuit să fii criticat, ci numai lingușit și aprobat, e greu să accepți așa ceva

Întrebat de ce a devenit o țintă, în contextul în care a declarat că e denigrat de alții din AUR, Claudiu Târziu a răspuns: „Am fost în ultimele luni destul de critic la adresa modului în care AUR s-a comportat public vizavi de provocări extraordinar de importante pentru întreaga noastră societate, nu doar pentru Opoziție, dar ca principal partid de Opoziție. Am fost critic și vizavi de modul în care a fost desemnat candidatul AUR. Am ajuns până într-acolo încât să ne spună cineva din afară ce candidat să ne punem, deși noi aveam și alte opțiuni, poate mai bune. (…) Dacă nu ești obișnuit să fii criticat, ci numai lingușit și aprobat, e greu, e greu să accepți așa ceva”.

Târziu a precizat apoi că n-are nimic personal cu Simion și nici „vreo răfuială cu el, Doamne ferește!” și nu-i neagă contribuția la partid, dar „trebuie să judecăm în interesul cauzei, nu în interes personal”.

Cosmin Olăroiu critică dur arbitrajul după ce echipa sa, Al-Sharjah, a pierdut cu 1-3 pe teren propriu în fața rivalilor de la Al-Ahli Dubai, în prima manșă a semifinalelor Cupei Emiratelor, potrivit mediafax.

„Au fost probleme mari cu arbitrajul! Prea multe faulturi acordate mult prea ușor”, a declarat Olăroiu la conferința de presă, conform Prosport.

Tehnicianul român a fost deosebit de nemulțumit de decizia arbitrului de a acorda o lovitură liberă oaspeților, din care a rezultat al treilea gol, într-un moment în care Al-Sharjah revenise în joc și domina.

Olăroiu a evidențiat și o altă situație controversată: „Arbitrul a comis o greșeală foarte mare când am plecat pe contraatac. Aveam avantaj, dar a oprit jocul. Dacă oprești jocul într-o asemenea fază, trebuie să dai galben. Ar fi fost al doilea și automat eliminare. Dar el a oprit jocul și nici n-a dat galben”.

În ciuda rezultatului nefavorabil, antrenorul român consideră că echipa sa a jucat bine: „Paradoxal, am jucat mai bine decât în ultimul meci. Am controlat jocul, am avut o posesie mai mare, dar când faci greșeli la fazele fixe, plătești”.

Cu acest rezultat, Al-Sharjah păstrează șanse reduse de calificare în finala competiției, urmând să joace manșa retur în deplasare la Al-Ahli Dubai.

Scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a analizat, în cadrul emisiunii Gândul Exclusiv, posibilele scenarii în cazul în care Rusia sau Ucraina nu ar respecta armistițiul limitat, valabil pentru 30 de zile. Întrebat ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar ataca intenționat sau dacă ar lansa un atac asupra Ucrainei, Cristoiu a afirmat că NATO nu ar interveni direct, întrucât Ucraina nu face parte din Alianță.

„O să moară. NATO nu intră în joc, Zelenski nu reprezintă NATO. De fapt, ce reprezentați dumneavoastră? Atât. Mai întâi, într-o întrebare de persoană feminină, dacă se face o armată a Uniunii Europene, cine o conduce? Deci, NATO, din 54, NATO se construiește, se fac scheme, sunt divizii, sunt legături generale de la Bruxelles. De exemplu, dacă atacă Letonia, dincoace unde? Armata Uniunii Europene? Ursula (președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen)?”, a declarat Cristoiu.

Cristoiu a comentat și răspunsul purtătorului de cuvânt al guvernului britanic privind o eventuală ripostă a trupelor europene în cazul unui atac rusesc.

„El n-a întrebat ce vor face dacă vor fi atacate. Teoretic, din punct de vedere al dreptului internațional, poate să spună că e pe teritoriul Ucrainei. Deci, încă o dată spun pentru telespectatori: e după război, nu acum. Aici e o diferență față de americani”, a precizat jurnalistul.

În opinia publicistului, SUA, în special sub conducerea lui Donald Trump, ar putea avea o abordare diferită față de cea a Europei.

„Americanii lui Trump, care au dreptate, spun așa: Nu avem nevoie de trupe, că nu o să admitem veci ca rușii să garanteze. Occidentalii spun altfel: Noi neapărat avem nevoie acolo de niște pițifelnici, ăia care sunt. Vă imaginați generația asta a internetului pe front? Problema este că, pe acea linie de demarcație, cum ar veni, problema era că și ei spun așa: în felul acesta, rușii, adică rușii nu s-au temut până acum de Occident, dar se tem de ăia 10.000 cât sunt acolo pe linie. Trump spune un lucru mult mai important: să fie un acord de exploatare a pământurilor rare și atunci vin americanii în Ucraina. În acordul de pace cu Rusia se prevede că nu o să atace rușii cetățeni americani. Eu cred că e și mai mare șmecheria, pentru că cele mai multe pământuri rare sunt în zona rusă”, a mai spus el.