În opinia unuia dintre principalii susținători ai lui Donald Trump, „singurul obiectiv al lui Elon Musk este să devină miliardar”.

De la victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut, un nume este pe buzele tuturor: Elon Musk. În ultimul timp, miliardarul, numit recent șeful ministerului „eficienței guvernamentale”, pare să-și acorde tot mai mult spațiu pe scena geopolitică internațională, înmulţindu-şi declarațiile provocatoare și atrăgându-şi mânia detractorilor săi, notează publicația belgiană La Libre Belgique, potrivit Rador Radio România.

Un dezacord cu privire la vize

Printre aceștia se numără și un anume Steve Bannon, fostul strateg al lui Donald Trump care i-a adus accesul prima dată la Casa Albă în competiţia cu Hillary Clinton în 2016. Într-un interviu acordat cotidianului italian „Corriere della Sera”, fosta mână dreaptă a republicanului a făcut numeroase remarci usturătoare la adresa lui Elon Musk, evocând în special dezacordul lor cu privire la problema acordării vizei H1B.

În opinia patronului Tesla, această viză permite atragerea de profesioniști calificați și specializați în Statele Unite. Pentru Bannon, dimpotrivă, este de neconceput să oferi locuri de muncă bine plătite unor muncitori străini. Dar în fața numeroaselor critici care împărtășesc opinia lui Steve Bannon, Musk a trebuit să facă un pas înapoi și să accepte o reformă a acestui sistem.

„Oamenii din jurul lui Trump s-au săturat de el”

„A suferit o înfrângere cu vizele H1B, a numit mișcarea noastră rasistă și înapoiată și a pierdut. Are maturitatea unui copil”, reacționează Steve Bannon în ziarul italian. „După pierderea credibilității în Statele Unite și după ce oamenii din preajma lui Trump s-au săturat de el, a încercat să-și schimbe discursul. I-am văzut caracterul intruziv, lipsa de înțelegere a problemelor reale și atitudinea egoistă. Singurul său scop este să devină miliardar”, denunță apoi, înainte de a încheia cu un avertisment: „Este o persoană foarte rea și mi-am făcut o misiune personală din a-l opri”.

După intrarea României și Bulgariei în Schengen, angajatorii se tem că unii muncitori asiatici vor pleca în țări cu salarii mai bune, notează publicația spaniolă El Confidential, potrivit Rador Radio România.

Când Rehan, un srilankez de 43 de ani, tatăl unui fiu adolescent, și-a început visul european, de la Oceanul Indian până în Balcani, nu și-a imaginat niciodată că, după un an și jumătate de muncă, mai întâi într-un restaurant fast-food și apoi conducând un camion, în plus livrând mâncare la case în timpul liber, avea să câștige foarte puțin. „Muncesc și nu economisesc, nu are sens”, spune pentru El Confidencial srilankezul, care locuiește în București din iulie 2023.

La fel ca Rehan, mii de muncitori asiatici au sosit în România cu contract, ca parte a unei cote anuale stabilite de guvernul României pentru a atenua deficitul de forță de muncă din anumite sectoare. Această cotă a crescut de la 20.000 de permise anuale înainte de pandemie, la 100.000 de permise pe an, în 2022, 2023 și 2024. Ei sunt asistenți în bucătărie, la curățenie, lucrători în fabrică și muncitori ai noii economii românești, în principal din Nepal, Sri Lanka și India și, într-o măsură mai mică, din Bangladesh și Turcia.

Această cotă „este cerută de legislația UE pentru a garanta un flux controlat de migranți”, a explicat pentru El Confidencial Adelina Dabu, director de Afaceri Publice la Confederația Patronală Concordia. Dabu clarifică că a fost majorată cota „pe măsură ce deficitul de forță de muncă s-a agravat”.

La fel ca restul Europei, România se chinuie să găsească muncitori în anumite sectoare. În special în industria ospitalității, „care este un sector cu fluctuație mare de personal” și care „a fost foarte afectat de pandemie”, explică Dabu, precum și în construcții, care a înregistrat o accelerare datorită creșterii economice a țării și a investițiilor publice în infrastructură. La aceasta se adaugă și factorul agravant al exodului de forță de muncă în sine, cu 5,7 milioane de români care trăiesc în străinătate. Mii de români calificați pentru acest sector își găsesc locuri de muncă mai bine plătite în Europa de Vest, unde sunt la mare căutare”, explică Dabu.

Cota, o soluție pe hârtie, dă naștere la numeroase abuzuri în practică. În cazul lui Rehan și al altor compatrioți ai lui, aceștia au plătit sume mari – între 3.000 și 5.000 de euro – agențiilor de intermediere pentru a obține un job și efectuarea demersurilor. Unii dintre cei intervievați, neavând bani, au cerut un împrumut sau au vândut ceea ce aveau. Dabu avertizează că lucrătorii ar trebui să se ferească de agențiile de intermediere dubioase, dar mai spune că funcționează agenții de recrutare profesionale. În ceea ce privește întârzierea obținerii permiselor de muncă, directorul de Afaceri Publice de la Concordia justifică faptul că resursele alocate de autoritățile competente „sunt în continuare limitate” și consideră că procesul ar putea fi accelerat „cu o digitalizare mai mare”. Din această cauză și a salariilor mici, unii dintre muncitorii care au ajuns în baza cotei pleacă.

Saman nu a mai suportat și s-a întors acasă în Sri Lanka, explică ea telefonic pentru El Confidencial, unde locuiește după ce a petrecut ceva timp în România. „Din cei 25 care ne-am adunat, am rămas doar patru”, spune Rehan, care explică că patru dintre ei s-au întors în Sri Lanka – „trei femei și un bărbat”, subliniază el. Altul s-a întors în țara sa pentru a-și încerca din nou norocul, de data aceasta în Serbia. Și mai sunt unii care, înainte ca România și Bulgaria să intre în Schengen, au încercat ruta riscantă, călătorind în Italia în mod ilegal. „Unii au plătit 3.500 de euro pentru a trece ilegal frontiera, pentru a merge în Italia; „Nu este sigur”, spune Rehan.

La 1 ianuarie 2025, după aproape un deceniu și jumătate de negocieri, consultări și speranțe năruite și la 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană (2007), Bulgaria și România au devenit, în sfârșit, membre ale spațiului Schengen. Aceasta înseamnă că acum este posibil să se circule cu mașina din România și Bulgaria către Italia, Germania sau Spania fără a prezenta pașaportul, deși verificările aleatorii vor continua o perioadă de timp, a spus ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu. Și poliția maghiară va efectua verificări la granița cu România. Intrarea României și Bulgariei în Schengen are impact asupra a  25 de milioane de persoane. Proprietarii de afaceri și lucrătorii se întreabă dacă se va schimba ceva pentru ei.

„Este nerealist să ne așteptăm ca toți lucrătorii [care vin] să se adapteze și să rămână, dar unii o vor face și se formează comunități”, spune Dabu. Ea admite că unii lucrători din afara UE ar putea vedea deschiderea Schengen ca pe o oportunitate, „așa cum am învățat din experiența Croației”, unde după ce au aderat la Schengen, mulți lucrători străini au plecat. Dacă se va întâmpla acest lucru, spune ea, va trebui să atragă alții pentru a-i înlocui, „va fi probabil o întârziere, având în vedere că procesul durează aproximativ nouă luni, între selecție, permis de lucru și viză”.

Deși migrația ilegală a fost principalul argument pentru interzicerea Bulgariei și României, de-a lungul anilor, datele de până acum contrazic această narațiune. Potrivit Frontex, doar 3% din traversările ilegale în spațiul Schengen provin de pe rute care traversează România. „Cu sau fără Schengen, oricine are permis de muncă pentru România și pleacă de aici este un infractor și va fi căitat”, a declarat pentru Hotnews Ruxandra Stoica, vicepreședinta Federației Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIOR).

De la exod la imigrație

Fenomenul cotelor se repetă în Bulgaria, țară care a pierdut aproximativ 30.000 de locuitori pe an (0,4% din populație) între 2015 și 2020 ca urmare a emigrării, conform OCDE, având deficit de forță de muncă. Turismul și agricultura sunt sectoare în care Bulgaria s-a bazat în mod tradițional pe muncitorii străini, în principal pe muncitorii sezonieri. De asemenea, Bulgaria a devenit recent dependentă de străini pentru construcția în infrastructură, transport și comerț, iar tot mai multe companii apelează la agenții de intermediere pentru ocuparea posturilor vacante.

Bulgaria atrage în principal cetățeni din Asia Centrală și de Sud-Est, în special din fostele republici socialiste precum Kârgâzstan și Uzbekistan, și recent din țări mai îndepărtate precum India, Nepal, Bangladesh, Filipine și Indonezia. Problema este că salariile pe care ei le primesc, în jur de 500 – 600 de euro pe lună, nu le păstrează, explică Dobrin Ivanov, director executiv al Asociației Capitalului Industrial din Bulgaria (BICA), pentru Mediapool. Potrivit lui Ivanov, mulți dintre ei petrec doar câteva luni în Bulgaria, înainte de a pleca pentru locuri de muncă mai bine plătite în Europa de Vest.

Deși penuria de forță de muncă este adesea redusă la deficit de competențe, un raport privind „Lipsa și surplusul de forță de muncă” al Agenției Europene pentru Ocuparea Forței de Muncă (EURES) dezvăluie că multe dintre ocupațiile care nu au acoperire necesită niveluri de calificare relativ modeste, iar autorii raportului afirmă că multe cazuri „sunt rezultatul faptului că angajatorii oferă condiții de muncă și de angajare insuficient de atractive”.

Un an și jumătate mai târziu, Rehan încă nu are permis valabil și spune că aproape tot ce câștigă trimite înapoi în Sri Lanka. Cu un salariu de 2.500 de lei (500 de euro) plus 400 de lei (100 de euro) pentru întreținere, pentru conducerea unui camion, și 1.500 de lei în plus dacă mai conduce încă 100 de ore pe lună (300 de euro), reușește să trimită acasă în jur de 2.000 de lei (400 euro) pe lună. Cu toate acestea, nu vrea să se întoarcă în Sri Lanka, „niciodată, niciodată, niciodată”, spune el. Mama lui a murit mai demult, iar tatăl său a murit în această perioadă. Are un singur fiu și spune că îl poate ajuta mai mult trimițând bani. „Deci, dacă prietenii mei spun că granițele sunt deschise și că mergem în Italia sau Franța… nu știu ce să fac”, recunoaște el.

Între timp, guvernul român speră că granițele deschise vor stimula piețele, concurența pe piața muncii și integrarea regională și că zonele industriale din România, precum Oradea și Timișoara, vor atrage muncitori și companii. Eliminarea controalelor la frontieră poate crește, de asemenea, valoarea proprietăților în regiunile marginalizate istoric. Cealaltă dispută în jurul Schengen este în sectorul energetic. România, cu rezerve importante de gaze în Marea Neagră, caută independența energetică, ceea ce a atras până acum investiții de la compania austriacă OMV Petrom, într-un proiect de 4 miliarde de euro.

Actorul Mel Gibson s-a dezlănțuit la adresa guvernatorului Californiei! Casele unor celebrităţi precum Paris Hilton, Billy Crystal, Miles Teller şi vedetele de reality show Spencer Pratt şi Heidi Montag au fost distruse de incendiile care au cuprins Los Angeles-ul. Mel Gibson spune că „nu a mai rămas nimic” din casa sa din Hollywood şi consideră că „cineva ar trebui să răspundă” pentru tot acest dezastru, relatează SkyNews şi BFM TV.

I lost my home in the Los Angeles wildfires. There’s nothing left. It’s a devastating feeling.

My message to Governor Gavin Newsom is that maybe he should spend less money on hair gel and more on protecting against such disasters. https://t.co/Dh3r9YxQ84

— Mel Gibson ???????? News (@MelGibsonNew) January 11, 2025

Starul din „Braveheart” se afla cu podcasterul Joe Rogan când flăcările au cuprins conacul său din Malibu şi mărturiseşte că a fost „puţin tensionat” în timp ce înregistra discuţia lor. Dar el ştia că familia sa era „în afara pericolului” şi câteva „lucruri necesare”, cum ar fi paşapoartele, au fost salvate. Însă pierderea casei sale şi a altora este „tragică” şi „te face foarte trist”, a adăugat el.

Deşi a descris obiectele pierdute ca fiind „doar nişte lucruri”, el a spus că acestea includeau „opere de artă, fotografii şi cărţi rare”, unele dintre ele datând din 1600. În ceea ce priveşte comportamentul autorităţilor, el a declarat pentru Fox News: „Aparent, unii oameni au adormit la locul de muncă, în principal liderii noştri. Asta este ceva cu care va trebui să trăiască. Copiii sunt traumatizaţi. Cineva ar trebui să răspundă pentru asta”.

Cel puţin 16 persoane au fost ucise de flăcări, iar mai mult de 100.000 au fost rugate să îşi evacueze locuinţele. Incendiile au afectat mai multe celebrităţi, distrugând suburbiile exclusiviste din sudul Californiei, unde locuiesc staruri de cinema şi miliardari.

Se pare că şi legendarul actor britanic Sir Anthony Hopkins şi-a pierdut casa în incendiul din Pacific Palisades. Starul – poate cel mai bine cunoscut pentru interpretarea rolului Hannibal Lecter din filmul „Tăcerea mieilor” – a postat un mesaj pe Instagram, în care a spus: „Pe măsură ce ne luptăm cu toţii să ne vindecăm de devastarea acestor incendii, este important să ne amintim că singurul lucru pe care îl luăm cu noi este dragostea pe care o dăruim”.

Rory Sykes, starul copil al unui serial din anii 90, care acum avea 32 de ani, a murit în incendiul din Pacific Palisades. Mama sa, Shelley Sykes, a declarat că „fiul ei frumos” s-a „născut orb, cu paralizie cerebrală şi a avut dificultăţi de mers”, dar a trecut cu bine de „atât de multe operaţii şi terapii pentru a-şi recăpăta vederea şi pentru a putea învăţa să meargă”.

Paris Hilton, între timp, spune că „inima ei este sfâşiată în milioane de bucăţi” după ce a vizitat resturile carbonizate ale casei sale de pe plaja Malibu. Mărturisind că este „complet şocată”, moştenitoarea a declarat că este „devastator” să îşi vadă amintirile de familie „reduse la cenuşă”. Hilton, în vârstă de 43 de ani, a declarat că şi-a văzut casa arzând până la temelii la televizor. Ea a distribuit un videoclip pe reţelele sociale din interiorul structurii distruse, dar a spus că este recunoscătoare că este în siguranţă împreună cu soţul ei Carter Reum şi cu cei doi copii ai lor, Phoenix şi London. Ea locuia de trei ani în această proprietate care valora mai multe milioane de lire sterline. „Ceea ce îmi frânge inima şi mai mult este să ştiu că aceasta nu este doar povestea mea. Atât de mulţi oameni au pierdut totul. Nu este vorba doar de pereţi şi acoperişuri, ci şi de amintirile care au făcut din acele case un cămin. Sunt fotografiile, amintirile, lucrurile de neînlocuit ale vieţii noastre”, a spus Paris Hilton. Totuşi, ea a mulţumit pompierilor, primilor respondenţi şi voluntarilor care, a spus ea, „şi-au riscat vieţile” pentru a ajuta, adăugând: „Chiar şi în cenuşă, există încă frumuseţe în această lume”.

Şi casa veche pe care o avea actorul Jeff Bridges a fost distrusă. Casa cu patru dormitoare, care se afla în familia Bridges de generaţii, a fost moştenită de Jeff Bridges şi de cei doi fraţi ai săi în 2018, potrivit Los Angeles Times.

Tina Knowles, mama cântăreţei Beyonce, a pierdut, de asemenea, o casă pe care o deţinea în Malibu în urma incendiilor. Ea a împărtăşit pe Instagram un scurt videoclip cu delfini care se joacă în mare, scriind: „La asta mă uitam de ziua mea, weekendul trecut, din micuţul meu bungalou pe apă, în Malibu! A fost locul meu preferat, sanctuarul meu, locul meu sacru fericit. Acum a dispărut!!” Şi ea a ţinut să mulţumească departamentului de pompieri şi angajaţilor de la serviciile de urgenţă şi a oferit condoleanţe altor persoane afectate de incendii.

Mark Owen, vedeta Take That, şi familia sa au fost evacuaţi din casa lor. Soţia sa, Emma Ferguson, a povestit că s-au trezit cu „elicoptere, fum negru gros şi vânt şuierător”. Ea a mărturisit că, deşi este recunoscătoare că familia ei este în siguranţă, este „obositor” să „te uiţi constant pe internet să vezi dacă nu ţi-a dispărut casa”.

Actorul Steve Guttenberg, cunoscut mai ales pentru rolul său din franciza de filme „Academia de Poliţie”, a numit incendiile „cele mai grave” pe care le-a văzut vreodată şi a făcut tot ce a putut pentru a ajuta locuitorii aflaţi în dificultate.

Alte vedete care şi-au pierdut casele în incendii sunt Billy Crystal, Miles Teller, Diane Warren, Cary Elwes, Milo Ventimiglia, Anna Faris, Laeticia Hallyday, Patrick Bruel, Adam Brody şi Leighton Meester, Spencer Pratt şi Heidi Montag.

Mai norocos a fost actorul James Wood, deşi şi el a primit ordin de evacuare din Pacific Palisades. Însă casa sa a supravieţuit „miraculos” flăcărilor, care au distrus totuşi o mare parte din cartier. „Este un miracol. Am reuşit să ne recuperăm proprietatea şi casa, chiar dacă ni s-a spus că a dispărut pentru totdeauna. Este încă în picioare”, a declarat el pe X, împărtăşind imagini cu locuinţa sa. „În acest context sumbru, „în picioare” este un termen relativ, dar fumul şi alte daune nu au nimic de-a face cu dezastrul din jurul nostru”, a adăugat el.

Celebrităţi precum Jennifer Garner au pierdut persoane dragi în incendii. Actriţa din „Daredevil” a dezvăluit cu emoţie că una dintre prietenele sale „nu a reuşit să iasă la timp din casa ei în flăcări”.

În total, peste 12.000 de structuri au fost distruse în Los Angeles şi peste 15.000 de hectare au fost cuprinse de fum.

Vineri, Recording Academy, care organizează premiile Grammy, şi organizaţia caritabilă MusiCares au promis 1 milion de dolari pentru a sprijini artiştii muzicali afectaţi de incendii.

Actriţa Jamie Lee Curtis a promis aceeaşi sumă pentru eforturile de ajutorare a incendiilor prin fundaţia familiei sale.

Deși am intrat în Spațiul Schengen, iar acum putem trece liberi prin granițele Uniunii Europene, atunci când plecăm cu copiii, regulile sunt aceleași.

Intrarea României în spațiul Schengen și cu granițele terestre nu schimbă regulile pentru ieșirea minorilor din țară.

În continuare există obligativitatea ca minorul, însoțit doar de unul dintre părinții, să aibă asupra lui și o împuternicire din partea părintelui care nu este prezent.

Odată cu intrarea României în spațiul Schengen și cu granițele terestre există în continuare aceleași cerințe pentru ieșirea din țară a unui minor.

Minorii care au împlinit vârsta de 16 ani pot ieși din țară doar cu acordul părinților ori al reprezentanților legali

„Dacă minorul călătorește însoțit de ambii părinți, este nevoie doar de documentul de călătorie, pașaport sau carte de identitate. Dacă minorul călătorește însoțit doar de un părinte, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a celuilalt părinte.

Dacă minorul călătorește însoțit de o terță persoană, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a ambilor părinți”, spune inspector principal Nicoleta Bădiță, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.

Profesorul de Politică Internațională José María Peredo a abordat planurile expansioniste ale președintelui ales.

Groenlanda a devenit noua obsesie a lui Donald Trump. În ultimele săptămâni președintele ales al Statelor Unite și-a exprimat încă o dată intenția de a prelua insula, asigurând că aceasta este „o necesitate absolută” și justificând importanța ei în termeni de „securitate națională și libertate în întreaga lume”. Propunerea nu este nouă. În timpul primului său mandat, în 2019, el a menționat deja posibilitatea anexării teritoriului, însă nu a fost dezvăluit că guvernul său a făcut o ofertă la fel ca și predecesorul său, fostul președinte Harry S. Truman, care era dispus să plătească Danemarcei 100 de milioane dolari în aur.

Atât cu acea ocazie, cât și în prezent, Danemarca și Groenlanda, națiune care, în ciuda faptului că are un guvern autonom, este considerată dependentă de Copenhaga, și-au arătat refuzul, totuși acest lucru nu pare să-l fi demoralizat pe magnat, care pe 20 ianuarie se va întoarce la Casa Albă. Abia atunci își va putea lansa politica externă, care este deja anticipată a fi una controversată, și în fața căreia merită întrebat dacă va putea Trump să preia cu un carnet de cecuri cea mai mare insulă din lume.

Profesorul de Comunicare și Politică Internațională de la Universitatea Europeană José María Peredo are un răspuns clar: „Da, s-ar putea întâmpla un fel de înțelegere, dar nu și o achiziție”. Peredo subliniază că Donald Trump ar putea opta pentru promovarea unui acord internațional care să cedeze suveranitatea teritoriului „și pentru acel acord ar putea exista o compensație”. De altfel, există antecedente ale acestui tip de „achiziții” făcute de Statele Unite, care în 1803 au cumpărat Louisiana franceză pentru peste 20 de milioane de dolari, sau Alaska în 1867, după ce i-a plătit Rusiei puțin peste 7 milioane de dolari.

Dar aceasta nu este singura opțiune. Profesorul asigură că există și alte formule, deși din nou acestea ar presupune semnarea unor acorduri care trebuie să aibă aprobarea tuturor părților, întrucât „suveranitatea nu poate fi cumpărată”. În acest fel: „Ar putea fi cazul ca suveranitatea să fie transferată pentru administrarea resurselor. De exemplu, s-ar putea semna un tratat internațional de exploatare a resurselor”, conchide el.

La o conferință de presă susținută marțea trecută la Mar-a-Lago președintele ales a făcut un pas mai departe, fără a exclude utilizarea măsurilor militare sau economice pentru a prelua puterea asupra Groenlandei și a Canalului Panama, un alt mare protagonist al ultimelor sale discursuri, alături de Canada. Mai multe personalități din Uniunea Europeană s-au grăbit să denunțe aceste cuvinte. Printre aceștia se numără și cancelarul german Olaf Scholz, care a profitat de ocazie pentru a-i aminti principiul inviolabilității granițelor.

În ciuda agitaţiei provocate, José María Peredo, exclude ca viitorul președinte al Statelor Unite să-și îndeplinească amenințările: „Este în discursul lui Donald Trump, puțin în personalitatea lui, acea provocare de a arăta lumii capacitatea pe care o au Statele Unite de a acţiona unilateral și de a fi interesate de anumite probleme, și nu sunt avertismente, ci pur și simplu pentru ca oamenii, rivalii lor și societatea internațională (…) să vadă puțin din capacitatea (ţării)”. Profesorul amintește că în contextul internațional actual, puternic marcat de „competiția între puteri” și conflictele armate deschise, mulți conducători recurg la acest tip de amenințări: „De exemplu, în situații de tensiune sau conflict, un conducător, tocmai am văzut cu Putin, amenință cu folosirea de arme, iar ceilalți conducători răspund și ei”.

Insula Groenlanda, considerată cea mai mare din lume, este în mare parte acoperită de gheață și este locuită de aproximativ 57.000 de locuitori. Motivele care au determinat marile puteri precum Statele Unite sau China să pună ochii pe ea sunt foarte diverse și, așa cum subliniază profesorul José María Peredo, acestea variază de la extinderea sa, la bogăția în resurse naturale, schimbarea climatică și noile rute comerciale, și încă o dată, simpla competiție geopolitică între națiuni. „Este un teritoriu care, pe măsură ce începe să fie atractiv, poate deveni atractiv nu numai pentru Statele Unite, ci și pentru alte puteri, ceea ce o face să câștige și mai multă valoare”, susține el.

În cazul Statelor Unite, există ceea ce Peredo descrie drept „o chestiune de spațiu”: „Te uiți la hartă și poți vedea că Groenlanda este inserată acolo, în Statele Unite și Canada”, și după cum explică el, anexarea sa la Statele Unite ar însemna mărirea „dimensiunii Americii de Nord”. Controlul acestui nou spațiu ar fi esențial și pentru Washington din punct de vedere al securității, întrucât, după cum amintește profesorul, „în eventualitatea oricărui conflict” ar putea fi folosit pentru consolidarea unor „puncte-cheie de apărare, securitate, transport de energie etc. ale Statelor Unite”.

Articol de Marta Gallardo, în publicația spaniolă La Razon, în traducerea Rador Radio România

Românii pot investi, începând de luni, în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, cu dobânzi anuale neimpozabile de 7%, 7,5% şi, respectiv, 7,8%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în forma dematerializată, conform Ministerului Finanţelor, care precizează că fondurile astfel obţinute de instituţie în calitate de emitent vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

„Titlurile de stat reprezintă o investiţie sigură, cu o dobândă avantajoasă şi neimpozabilă. În plus, avantajul investiţiei cetăţenilor în titluri de stat este că dobânda plătită din bugetul de stat rămâne în ţară, se duce în buzunarul românilor, iar cetăţenii contribuie prin aceste împrumuturi la o construcţie bugetară mai echilibrată. Mă bucură faptul că din ce în ce mai mulţi români aleg să investească în titluri de stat şi recomand tuturor ca începând de luni, să investească cu încredere în titlurile de stat TEZAUR.” a declarat viceprim-ministrul, ministrul Finanţelor, Tánczos Barna.

Unde şi cum pot fi cumpărate titlurile de stat

Între 13 ianuarie 2025 – 6 februarie 2025 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităţilor Trezoreriei Statului. Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesaţi Ghid Tezaur online şi Tezaur online;

Între 13 ianuarie 2025 – 7 februarie 2025 de la sediul unităţilor Trezoreriei Statului;

Între 13 ianuarie 2025 – 6 februarie 2025 în mediul urban şi 13 ianuarie 2025- 5 februarie 2025 în mediul rural, prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A.

Avantajele investiţiei în Programul TEZAUR

Veniturile obţinute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii.

Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune şi orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secţiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.