Candidatul la prezidențiale Daniel Funeriu îl desființează pe Călin Georgescu în baza prestațiilor din spațiul public. Fostul ministru este de părere că declarațiile lui Călin Georgescu sunt simple „imbecilități solemne” menite să-i seducă pe cei care îl ascultă.

„Domnul Georgescu spune imbecilități solemne. Oamenii rețin solemnitatea spuselor sale care sunt meșteșugite. Oricine ia cursuri de actorie învață să spună imbecilități solemne. Lumea este furată de solemnitatea cu care sunt spuse și nu mai percepe fondul, nu mai percepe imbecilitatea”, a afirmat Daniel Funeriu  la B1 Tv.

Într-o descriere plastică, fostul ministru îl compară pe candidatul pro-rus cu un simptom al răcelii. El spune, nici mai mult, nici mai puțin, că Georgescu este un simptom al faliilor din societatea românească, precum „mucii la răceală”

„Asta este Georgescu. Dar din păcate, Călin Georgescu este un simptom al faliilor din societatea românească, ca mucii la răceală. Este un simptom al faliilor din societate”, a subliniat Funeriu.

Klaus Iohannis, responsabil pentru apariția lui Călin Georgescu

Fostul ministru al Educației îl consideră responsabil pentru apariția lui Călin Georgescu și a mișcării de contestare din spatele său, pe Klaus Iohannis. Din cauza președintelui care, în cele două mandate, nu și-a exercitate atributele de mediator între societate și stat, ruptura din societate a luat amploare. Iar acum lucrurile trebuie reparate.

„Potrivit articolului 80 din Constituția Românei, președintele trebuie să medieze între stat și societate. Or venim după zece ani în care președintele României, președintele Iohannis, nu și-a exercitat acest atribut constituțional. Și atunci, bineînțeles că faliile în societate au crescut”, a mai arătat Funeriu.

În cazul în care va fi ales președinte, Daniel Funeriu spune că se angajează să repare aceste falii sociale. De asemenea, spune că-și va asuma rolul de a întări partidele politice.

„Iar rolul președintelui, pe care mi-l asum, dacă româniii îmi vor acorda încrederea lor, va fi să nu mai existe aceste falii în societate. Voi fi un președinte care va încerca să tămăduiacă faliile din societate”, a mai precizat fostul ministru al Educației.

Partidele, instrumente defecte ale democrației

În acest context, Daniel Funeriu a vorbit și despre partidele politice care au pierdut încrederea alegătorilor români. În opinia sa, clasa politică trebuie să se schimbe deoarece lucrurile nu mai pot continua ca până acum. Iar el, dacă va fi ales președinte, spune că își va asuma acest rol de reformator al vieții politice.

„Totodată, voi fi un președinte al rupturii clasei politice. Clasa politică nu va mai putea continua așa… Partidele din România sunt instrumente defecte de exercitare a democrației. Cel mai bun exemplu este Crin Antonescu care este un exemplu de contra selecție”, a mai spus Funeriu.

Daniel Funeriu spune că-și dorește partide politice puternice, nu precum cele din prezent, despre care susține că sunt corigente la guvernare. Votul oamenilor, la alegerile de la finalul anului trecut a reprezentat o dorință majoră de schimbare. Or, după alegeri, nu a urmat nici o schimbare, așa cum era de așteptat.

Minister of Culture Natalia Intotero took part on Wednesday in working meetings with representatives of the cultural institutions subordinated to the institution she leads, in order to set priorities, address challenges and plan cultural projects for the current year.

„Each meeting provided an opportunity to identify solutions and strategic directions for strengthening the cultural sector, promoting national heritage and supporting artists. The open dialogue and the ideas proposed gave me a clear vision of the steps we need to follow together,” Intotero wrote on Facebook, said Agerpress.

According to the Minister of Culture, „a dedicated working group was set up to analyze each problem in detail, taking into account the fact that each cultural institution has specific challenges that require tailored solutions”.

„We will meet again in mid-February to assess progress and determine next steps. I will also visit the country in the coming period to discuss on the spot with representatives of cultural institutions and to better understand their needs and challenges,” Natalia Intotero added.

Potrivit unui studiu publicat în revista Nature Communications, primele prezențe umane din Europa s-au identificat pe teritoriul actual al României, la Grăunceanu. Inițial, studiile dataseră cele mai vechi prezențe umane în Georgia, la Dmanisi, de acum 1,8 milioane de ani. Fosilele găsite în România la situl Grăunceanu datează de acum 1,95 milioane de ani și astfel devine cel mai vechi și mai bine datat, informează Nature Communications.

O echipă internațională de oameni de știință a prezentat dovezi ale activității homininilor la situl Grăunceanu din România, sub forma unor oase cu urme de tăieturi. Estimările sugerează o vechime de peste 1,95 milioane de ani, astfel că situl din România este unul dintre cele mai bine datate situri ale homininilor din Europa.

Reconstrucția ecologică și analizele izotopice au mai sugerat că Grăunceanu ar fi avut o climă relativ temperată, ceea ce demonstrează o toleranță largă a habitatului în cazul celor mai timpurii hominini din Europa.

„O prezență răspândită a homininilor în Eurasia în urmă cu cel puțin 2 milioane de ani”

„Rezultatele noastre, prezentate alături de multiple alte dovezi, indică o prezență răspândită, însă posibil intermitentă, a homininilor în Eurasia în urmă cu cel puțin 2 milioane de ani”, au scris cercetătorii.

„Homininii în ansamblu, și în special membrii ai genului Homo, sunt adesea caracterizați prin flexibilitatea lor față de mediul înconjurător. Prezența răspândită a homininilor în Eurasia în urmă cu circa 2 milioane de ani, conform dovezilor prezentate în acest studiu sub formă de oase cu urme de tăieturi datate la minim 1,95 milioane de ani, demonstrează încă o dată această flexibilitate. Acești hominini ar fi trebuit să se confrunte cu noi medii și ecosisteme de sezonalitate crescută. Deși este clar că prezența homininilor în Eurasia la acest moment a fost cel mai probabil discontinuă din punct de vedere geografic și temporal, preponderența urmelor efemere ale homininilor în această regiune nu mai poate fi ignorată”, au concluzionat oamenii de știință.

Grăunceanu este unul dintre cele mai bogate depozite de fosile ale Europei

Aflat la aproximativ 200 de kilometri de București, pe Valea Oltețului, Grăunceanu ascunde unul dintre cele mai bogate depozite de fosile ale Europei. Mai multe situri de fosile din zonă, inclusiv Grăunceanu, au fost descoperite în anii 1960 după ce au avut loc alunecări de teren în urma defrișărilor și a activității agricole crescute.

Arheologii și paleontologii de la Institutul Emil Racoviţă din București au excacate siturile la scurt timp după ce acestea au fost descoperite. Astfel, fosilele au fost recuperate și depozitate la institut, iar mai multe lucrări științifice despre situri au fost publicate în anii ’70 și ’80. Totuși, interesul pentru situri și fosilele găsite aici a scăzut în următoarele decenii, în mare parte pentru că multe lucrări și fosile au fost pierdute, au explicat cercetătorii de la Universitatea din Arkansas (SUA), care au efectuat propriile excavări la Grăunceanu.

Orașul austriac Salzburg și-a pierdut dreptul exclusiv asupra celui mai iubit suvenir: bomboanele de ciocolată Mozart învelite în folie, cu chipul și asemănarea muzicianului, relatează The Guardian, informează Mediafax.

În luna decembrie, ultimul Salzburg Mozartkugel (Balul lui Mozart), o bomboană umplută cu marțipan, fistic și nuga, inventată la sfârșitul secolului al XIX-lea, a ieșit de pe linia de producție din suburbia Grödig.

Fabrica, care producea anual 57 de milioane de bomboane de ciocolată „Mozartkugel”, a fost închisă la sfârșitul anului, după ce producătorul Salzburg Schokolade a dat faliment, în parte din cauza creșterii prețurilor la cacao.

Austria deținea brandul original

Cu toate că bomboanele au multe imitații, doar autenticul „Echte Salzburger Mozartkugel” era produs în serie pentru export în orașul austriac. Sindicatul Pro-Ge, care reprezintă muncitorii, a numit fabrica Mozartkugel „inima regiunii”, unde angajații erau „mândri de un produs care a făcut înconjurul lumii”.

În ciuda pedigree-ului lor local, licența pentru bomboanele de ciocolată a fost deținută timp de câțiva ani de conglomeratul american Mondelez International, producător al unor mărci internaționale precum fursecurile Oreo și tabletele de ciocolată Toblerone.

Ca urmare a insolvenței Salzburg Schokolade după trei ani de încercări de salvare, Mondelez a declarat că va căuta în cadrul rețelei sale regionale de producție o nouă locație pentru a produce Mozartkugeln.

Potrivit unor rapoarte neconfirmate ale presei locale, destinația cea mai probabilă ar fi Republica Cehă, datorită costurilor sale de producție mai scăzute.

Filmul „Emilia Perez” al lui Jacques Audiard se anunţă a fi o prezenţă obligatorie în nominalizările la Oscar, anunţate joi după o amânare din cauza incendiilor mortale din Los Angeles. În cursă intră puternic și filmul în care românul Sebastian Stan aduce pe ecrane portretizarea tulburătoare a anilor de tinereţe ai lui Donald Trump în „The Apprentice”, informează News.ro.

Filmul a făcut obiectul unor ameninţări cu acţiuni în justiţie din partea avocaţilor lui Donald Trump, nu în ultimul rând din cauza unei scene în care noul preşedinte al Statelor Unite îşi violează soţia.

Academia „ar putea trimite un mesaj politic”, spune Hammond.

Mai ales că aceste nominalizări lasă uşa deschisă surprizelor. Forţând mii de oameni să părăsească Los Angeles-ul, incendiile ar putea rearanja tabloul, reducând participarea.

„Ştim că o mulţime de membri şi-au pierdut casele (…) Unii pur şi simplu nu vor fi votat”, spune Hammond.

Potrivit acestuia, acest lucru ar putea spori influenţa alegătorilor nonamericani, care trăiesc departe de Hollywood şi preferă adesea filmele de autor.

Un alt atu al lui Jacques Audiard? „Nu cred că Emilia Perez are nevoie de niciun ajutor”, a zâmbit Hammond.

În mijlocul dezastrului, anunţul va fi făcut online, fără fast

„Emilia Perez” ar trebui să „strângă un număr mare” de nominalizări, preconizează pentru AFP Pete Hammond, editorialist al site-ului specializat Deadline.

Această odisee muzicală despre tranziţia de gen a unui traficant de droguri mexican pare să concureze pentru Oscarul acordat celui mai bun film, precum şi pentru mai multe premii pentru muzică şi sunet.

Vedeta sa, Karla Sofŕa Gascon, este de asemenea aşteptată să se numere printre candidaţii la Oscarul pentru cea mai bună actriţă, o premieră istorică pentru o actriţă transgender.

Un alt pilon al filmului, Zoe Saldana este de asemenea aşteptată să fie nominalizată pentru cea mai bună actriţă în rol secundar. Cu toate acestea, Selena Gomez, cealaltă vedetă din „Emilia Perez”, care a fost criticată pentru dicţia sa spaniolă, ar putea fi trecută cu vederea de Academie.

În ciuda acestui fapt, acest lungmetraj premiat la Cannes şi distribuit de Netflix ar putea deveni cel mai nominalizat film non-englez din toate timpurile. Un record deţinut de ‘Tigers and Dragons’ (2000), al regizorului taďwanese Ang Lee, şi ‘Roma’ (2018), al mexicanului Alfonso Cuaron, cu câte zece nominalizări.

„(Emilia Perez) este atât de puternic în fiecare categorie în care ar putea fi nominalizat”, a observat Hammond.

Competiţie puternică

Concurenţa se anunţă însă acerbă: thrillerul „Conclave” şi „The Brutalist”, o frescă amplă despre viaţa unui imigrant evreu, sunt de asemenea aşteptate să primească o serie de nominalizări.

Musicalul „Wicked”, câştigătorul Palme d’Or de la Cannes, „Anora”, cel de-al doilea episod al saga SF „Dune” şi filmul biografic despre Bob Dylan, „A Complete Unknown”, ar trebui, de asemenea, să obţină rezultate bune.

Anul acesta, însă, între actriţe este cea mai dură cursă.

Demi Moore a şocat Hollywood-ul câştigând un Glob de Aur la începutul lunii ianuarie pentru „The Substance”, o fabulă a regizoarei franceze Coralie Fargeat, în care interpretează rolul unei foste vedete de la Hollywood dependentă de un ser întineritor.

Ea ar trebui să fie nominalizată, la fel ca Mikey Madison pentru rolul său de stripteuză care se transformă într-o Cenuşăreasă a zilelor noastre în „Anora”.

Cu Karla Sofia Gascon în cursă, rămân „alte două locuri foarte greu de prezis”, potrivit lui Hammond.

Angelina Jolie („Maria”) şi Nicole Kidman („Babygirl”) au fost considerate mult timp candidate puternice. Dar brazilianca Fernanda Torres, care a câştigat un Glob de Aur pentru „I’m Still Here”, şi britanica Marianne Jean-Baptiste („Two Sisters”) ar putea domina spectacolul.

Dintre actori, Adrien Brody („The Brutalist”) este clar favorit şi probabil că i se vor alătura Ralph Fiennes („Conclave”) şi Timothée Chalamet („A Complete Unknown”).

Hugh Grant ar putea fi în sfârşit nominalizat la Oscar, graţie filmului de groază „Heretic”, în care îşi spulberă imaginea de etern iubit. Iar fostul James Bond Daniel Craig ar putea completa lista, pentru rolul lui în „Queer”.

Prima de pensionare a unui director de la Romsilva este echivalentul a 100.000 de euro, transmite ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Declarațiile au fost făcute în exclusivitate la Digi24, la emisiunea „În fața ta”,

Fechet a atras atenția și asupra bonusurilor uriașe prin care directorii primesc la pensionare, până la „10 salarii brute acordate în cuantum net”.

„În contractul colectiv de muncă s-a convenit ca la pensionare să primești 10 salarii brute, luate în cuantum net. Sunt persoane în Regia Națională a Pădurilor Romsilva care la pensionare, conform contractului colectiv de muncă legal discutat cu sindicatul, cu consiliul de administrație, cu conducerea executivă, dar în conformitate cu acel contract colectiv de muncă, persoana respectivă, la pensionare, a încasat 500.000 lei”, a explicat Mircea Fechet.

„În contractul colectiv de muncă, după lungi negocieri între sindicat și conducerea executivă a Regiei Naționale a Pădurii, s-a convenit ca la pensionare să primești 10 salarii. Asta se mai întâmplă și în alte regii. Primești unu, primești două, primești nouă. Ceea ce e cu atât mai halucinant este faptul că cele 10 salarii, dacă citez din memorie formularea respectivă: 10 salarii brute luate în cuantum net. Și am zis: puteați să spuneți 20 de salarii, că măcar discutam sincer unii cu ceilalți. Cum să spui 10 salarii brute luate în cuantum net? Am cerut acum o săptămână lista acestor beneficii obținute de foștii angajați ai regiei”, a explicat ministrul.

Cheltuielile la stat

Ilie Bolojan, președintele Senatului, a reurganizat instituţiile pe care le-a condus şi a făcut performanţă cu mult mai puţini oameni decât erau în organigrame la preluarea funcţiilor.

Întrebat recent la Antena 3 cine este Elon Musk al Guvernului României care face eficienţă guvernamentală, Tanczos Barna a declarat: ”Cred că este domnul Bolojan. Nu mi-am pus niciodată această întrebare, dar, dacă tot m-aţi întrebat, cred că dânsul este”.

”Nu doar dânsul, dar dânsul vine cu o determinare ieşită din comun, vine cu experienţa din judeţul Bihor, unde a făcut performanţă similar deja la nivel judeţean”, a adăugat Tanczos Barna.

Reacțiile după anunțul inițial făcut de Bolojan:

Distribuie: