Premierul britanic Keir Starmer a subliniat joi nevoia urgentă de reformare a NHS, sistemul britanic de asistenţă medicală gratuită, în condiţiile în care un raport independent evidenţiază “starea critică” a instituţiei. Starmer a ținut să spună răspicat că sistemul britanic de sănătate trebuie ”reformat sau lăsat să moară”.

Liderul laburist, care a venit la putere în iulie, promite “cea mai mare revizuire” a NHS de la înfiinţarea sa, potrivit unui extras dintr-un discurs pe care urmează să îl ţină joi pentru a marca publicarea unei anchete privind NHS.

Raportul de 142 de pagini concluzionează că funcţionarea serviciului public de sănătate s-a deteriorat în ultimii cincisprezece ani şi că acesta se află într-o stare de “decrepitudine”.

Potrivit autorului raportului, Ara Darzi, membru neafiliat al Camerei Lorzilor, există mai multe motive pentru aceasta: lipsa de investiţii, încercări ineficiente de reorganizare şi pandemia Covid-19.

Raportul evidenţiază, de asemenea, creşterea numărului de pacienţi cu afecţiuni pe termen lung, cum ar fi diabetul şi hipertensiunea arterială, ceea ce pune presiune pe sistemul naţional de sănătate.

De asemenea, raportul subliniază faptul că Regatul Unit are o rată de incidenţă a cancerului mai mare decât alte ţări europene, cu liste de aşteptare uriaşe pentru ca pacienţii să primească tratament.

“Avem nevoie de curajul de a pune în aplicare o reformă pe termen lung: o intervenţie chirurgicală majoră, nu soluţii provizorii”, afirmă Starmer, potrivit extrasului din discursul său.

Trei domenii de reformă vor fi prezentate cu scopul de a “redresa NHS”: digitalizarea, dezvoltarea îngrijirii ambulatorii şi prevenirea.

“Schimbarea ar putea reprezenta cea mai mare reinventare a NHS-ului nostru de la naşterea sa”, a declarat prim-ministrul.

Laburiştii, care i-au înlăturat pe conservatori de la putere la 4 iulie, au promis să “repare” NHS, acuzându-i pe conservatori că l-au “stricat” în timpul celor 14 ani în care au fost la putere.

Secretarul de stat american Antony Blinken, care s-a aflat miercuri la Kiev, a sosit joi în Polonia. Oficialii guvernului polonez, citați de Ukrinform, notează că negocierile pe care Blinken le va purta la Varșovia se vor referi în mare parte la situația din Ucraina, potrivit Agerpres.

„Negocierile se vor referi în primul rând la Ucraina, deoarece acesta este cel mai important subiect… Cu siguranță vom vorbi despre utilizarea armelor americane dincolo de linia frontului”, a declarat pentru Radio Polonia ministrul adjunct polonez al apărării naționale, Pawel Zalewski.

Potrivit oficialului, citat de aceași sursă, Varșovia sprijină pe deplin sarcina de a lovi obiective militare din interiorul Rusiei. În plus, Polonia susține consolidarea maximă a Ucrainei cu capacități de apărare aeriană, promise deja de Occident.

Blinken se va întâlni la Varșovia cu șeful guvernului polonez, Donald Tusk, și cu ministrul afacerilor externe, Radosław Sikorski.

Miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Kiev, Blinken a anunțat că Statele Unite oferă Ucrainei 325 de milioane de dolari pentru repararea rețelelor electrice, 290 de milioane de dolari în ajutor umanitar pentru populația care suferă de pe urma agresiunii armate a Rusiei și peste 100 de milioane de dolari pentru deminare.

Apar detalii picante legate de tipologia oamenilor urmăriți de Securitate înainte de 1989. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) precizează că majoritatea titularilor celor 250.000 de dosare de urmărire deschise de Securitate în 1980-1989 erau bărbaţi. Puțini din ei aveau studii superioare, circa 50.000, iar 35.000 erau pensionari. De asemenea, 18.500 dintre cei urmăriţi erau din domeniul universitar, iar 8.000 erau din alte forme de învăţământ – profesori, învăţători, educatori, pedagogi. În domeniul artei erau supravegheate informativ cel puţin 2000 de persoane.

Printre urmăriţi se aflau şi 500 de ziarişti, dar şi aproximativ 3.000 de membri ai cultelor. ”Regimul comunist considera clasa muncitoare ca având cea mai înaintată conştiinţă revoluţionară şi, deci, principalul susţinător al P.C.R. Cu toate acestea, numai între 1980-1989, peste 45.000 de mii de dosare au avut ca titulari membri ai acestei categorii sociale”, precizează CNSAS, printre urmăriţi aflându-se muncitori, maiştri, zidari, mineri, sudori.

”Toată lumea era suspectă”, notează CNSAS într-o postare pe pagina de Facebook, referitoare la cei vizaţi în cele 250.000 de dosare de urmărite deschise de Securitate în ultima decadă a regimului comunist (1980-1989).

206.000 dintre titulari erau bărbaţi. 50.000 aveau studii superioare, iar 35.000 erau pensionari.

În domeniul universitar erau cam 18.500 de urmăriţi, din care 2300 cadre didactice, 800 de cercetători şi 300 de doctoranzi străini, iar pentru personalul din treptele inferioare ale învăţământului (profesori, învăţători, educatori, pedagogi) erau deschise 8.000 de dosare.

10.500 erau ingineri, cărora li se adăugau 1900 de subingineri, 700 de laboranţi şi 780 de proiectanţi. De asemenea, erau cuprinşi în diferite forme de urmărire şi 500 de arhitecţi.

La capitolul sănătate sunt prinşi în evidenţe 5700 de urmăriţi, 1500 erau în sistemul juridic şi aproape 3000 se numărau între membrii cultelor.

În domeniul artei erau supravegheate informativ cel puţin 2000 de persoane, din care 300 de actori, 320 de pictori, 100 de balerini/ balerine, 90 de sculptori, 100 de scriitori. În plus, erau urmăriţi 150 de muzeografi, 250 de bibliotecari şi 500 de ziarişti.

2700 dintre cei urmăriţi erau turişti străini

Peste 21.000 de agricultori – cuprinşi în C.A.P.-uri, sau cu gospodării individuale – erau şi ei puşi în urmărire de Securitate.

”Regimul comunist considera clasa muncitoare ca având cea mai înaintată conştiinţă revoluţionară şi, deci, principalul susţinător al P.C.R. Cu toate acestea, numai între 1980-1989, peste 45.000 de mii de dosare au avut ca titulari membri ai acestei categorii sociale. Între ei se numărau 16.600 de muncitori, 2.100 de maiştri, 1.900 de mecanici (de toate tipurile), 3.500 de electricieni, 6.300 de lăcătuşi, 1.200 de sudori, 1.000 de zidari, 800 de mineri”, remarcă reprezentanţii CNSAS.

Gender Quotas Instead of Equal Opportunities? Pure meritocracy is no longer favored in the political world, so discussions are increasingly focusing on imposing gender quotas: 30% of the candidates on electoral lists should be women. A survey conducted by the Center of Urban and Regional Sociological (CURS) shows that Romanians partially support this idea.

According to the research, the idea of introducing gender quotas into the law does not have majority support, but the idea of better representation for women in politics is endorsed.

Public Opinion on Representation of Women in Politics:

How do you think better representation of women in politics should be achieved?

• Political parties should create internal regulations, but there should not be a law – 43%
• There should be a law requiring parties to include a minimum number of women on party lists – 37%
• Don’t know/No answer – 20%

Parliamentary Discussion on Gender Quotas:

In Parliament, the law regarding the imposition of a 30% quota for women on the electoral lists of political parties for parliamentary elections is currently under debate. Do you agree with this law?

• Total agreement: 41%
• Partial agreement: 28%
• Partial disagreement: 12%
• Total disagreement: 7%
• Don’t know/No answer: 12%

Should This Be Implemented in the Upcoming Elections (December 1, 2024 Parliamentary Elections)?

• Yes, starting from these elections – 56%
• No, it is not a priority – 33%
• Don’t know/No answer – 11%

Methodology:

• Sample universe: The adult resident population of Romania
• Sample size: 1067 respondents, voters aged 18 and over
• Sampling type: Probabilistic, multi-stage, stratified
• Maximum margin of error: +/- 3% at a 95% confidence level
• Data collection method: Face-to-face interviews at respondents’ homes
• Sample validation: Based on the latest National Institute of Statistics (INS) data
• Survey period: August 13–27, 2024

Women for a Better Society, organizaţie non-guvernamentală care militează pentru promovarea drepturilor femeilor şi a egalităţii de şanse în societatea românească, salută adoptarea, chiar şi tacită, a unui amendament la legea privind finanţarea formaţiunilor politice din România care prevede că partidele vor primi subvenții doar dacă pe listele pentru alegerile locale și parlamentare sunt cel puțin 30% femei. Ar fi fost de dorit un vot explicit în urma unei dezbateri parlamentare consistente, dar, chiar şi în această situaţie, este bine că propunerea a trecut de prima cameră sesizată (Senatul).

În acest context, se creează oportunitatea ca, în urma unui vot în până la 1 octombrie în Camera Deputaţilor, această lege să poată produce efecte începând cu alegerile parlamentare din 1 Decembrie.

„Eu mă bucur că acest proiect, născut în urma Conferinței <> organizate de noi în 25 martie a.c., a fost adoptat de Senat. Le mulţumesc doamnelor care au înţeles că nu sunt relevante liniile de demarcaţie politică şi au susţinut schimbarea legislaţiei: Laura Vicol, Cristina Trăilă, Alina Gorghiu, Gabriela Firea etc. Sper că se vor mobiliza toate la Camera Deputaţilor pentru a vedea că legea produce efecte la parlamentarele din 1 Decembrie. Este important ca Puterea să nu blocheze proiectul la Camera Deputaţilor şi să avem un vot exprimat în următoarele săptămâni. Declarativ, liderii tuturor partidelor susţin că sunt de acord cu un procent mai mare de femei pe listele de partid, dar trebuie ca aceste angajamente să fie transpuse în realitate. Or, noi am văzut la alegerile locale din 9 iunie a.c. că doar 6,5% dintre primari sunt doamne şi doar 9% dintre consilierii locali sunt femei”, a declarat Ana Maria Pătru, preşedinta ONG-ului Women for a Better Society.

Aşa cum se poate uşor observa şi din statisticile rezultate după alegerile locale, dar şi din istoricul reprezentării femeilor la nivel parlamentar, în absenţa unor acte normative care să genereze anumite forme de încurajare directă sau indirectă a unor cote de gen, sistemul politic patriarhal va încerca păstrarea statu quo-ului. De altfel, este îngrijorătoare absenţa din dezbaterea publică a acestei teme a încurajării accesului femeilor la funcţii de reprezentare politică. România se clasează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește indicele egalității de gen, cu un punctaj de 56,1 din 100 conform Indicelui Egalității de Gen 2023 realizat de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE). Scorul este cu 14,1 puncte mai mic decât cel al UE şi problema acut identificată ţine de accesul la funcţii de Putere.

„Când ai doar 17% din Parlament format din doamne şi doar şase doamne în funcţii ministeriale, este clar că nu se poate vorbi de egalitate pe acest palier politic. În acest context este important de văzut şi experienţa recentă în plan european. Vedem că nodul gordian al Comisarului european din partea României a fost desfăcut abia în momentul în care Premierul a propus o doamnă pentru respectiva funcţie. Poate, totuşi, decidenţii de la vârful partidelor politice realizează că ne aflăm în anul 2024 şi modifică legislaţia în aşa fel încât femeile chiar să fie încurajate să se implice. M-ar bucura foarte mult dacă măcar candidaţii la prezidenţiale şi-ar declara susţinerea pentru acest proiect care modifică și completează articolul 18 din Legea 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. De altfel, la nivelul Women for a Better Society, lucrăm la un memorandum pe care ne-am dori să-l semneze toţi candidaţii la prezidenţiale pentru viitorul ciclu electoral”, a concluzionat Ana Maria Pătru.

Accesând link-ul următor, aveţi acces la înregistrarea Conferinței „Femei în politică pentru o societate mai bună” organizate la Parlamentul Românie în 25 martie 2024, acolo unde s-au pus bazele acestei colaborări politice transpartinice pentru promovarea acestei legislaţii privind prezenţa a minimum 30% femei pe listele electorale.

https://www.facebook.com/SenatulRomaniei/videos/410560298245993/

Medicii din România vor organiza un protest, vineri, în Piața Victoriei din București, sub sloganul „Demnitatea și onoarea profesiei de medic și repoziționarea în societatea civilă!”.

Manifestația este inițiată de Asociația Profesională a Medicilor din Ambulator (APMA) și vizează atragerea atenției asupra unor probleme majore care afectează profesia medicală din țară.

Președintele APMA, dr. Cosmin Alexandrescu, a declarat că, în România, medicii sunt adesea percepuți ambiguu: „În România meseria de medic oferă trăiri extreme omului obișnuit. Pe de o parte, suntem zugrăviți ca niște eroi, pe de alta am ajuns să fim priviți ca niște paria, șpăgari și/sau criminali în serie. Și ne dorim să fim împreună indiferent de specialitate sau loc de muncă. Mi-aș dori să fie alături de noi și conducerea CMR, care reprezintă breasla, mi-aș dori să îi avem alături și pe medicii de familie, care sunt colaboratorii noștri apropiați, dar și pe medicii din spitale.

România are cam 55.000 de medici. 99,99% dintre colegii mei își fac datoria cinstit, cu pasiune și având de parcurs zilnic multe lipsuri și obstacole. Procentual, cei despre care aflăm fapte reprobabile sunt extrem de puțini, însă, din păcate, foarte vizibili. E vorba aici de o pondere prea mare a atenției publice pe aceste cazuri” Alexandrescu a exprimat speranța că la protest vor participa și reprezentanți ai Colegiului Medicilor din România (CMR), medicii de familie și colegii din spitale.

Dr. Cosmin Alexandrescu a încurajat mass-media să își facă „onest treaba” și a criticat lipsa de cursuri relevante în pregătirea medicală, menționând că „generalizările fără argumente științifice pot fi periculoase.” El a subliniat că „doctorul nu e Dumnezeu” și a criticat atenția excesivă acordată greșelilor individuale care afectează reputația întregului corp medical.

Protestul va aduce în prim-plan trei puncte majore de revendicare: poziția medicului în societate, reforma sistemului de sănătate și tratamentul arogant al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Alexandrescu a subliniat că, în comparație cu țările dezvoltate care au sisteme medicale performante bazate pe încredere și respect reciproc, poziția medicului din România este erodată de scandaluri mediatice.

Nemulțumiri salariale

În ceea ce privește salariile, președintele APMA a criticat lipsa de corelare a acestora cu performanța: „Au fost mărite, dar otova. Ele nu țin cont de performanță. Ele nu acoperă celelalte lipsuri de material, consumabile și resurse umane din spital. Un chirurg care face transplant într-un mare spital e plătit la fel ca unul care n-are ce opera într-un orășel și face trimiteri către primul.”

Președintele APMA a mai declarat și că: „Doar medicina de familie și ambulatoriul de specialitate obțin venituri proporționale cu activitatea și cu numărul de pacienți. Dar, atenție, subfinanțarea cruntă a ambulatoriului înseamnă aglomerarea și mai mare a spitalelor, cu costuri mai mari și inconveniente de tip tratamente întârziate, erori medicale ca urmare a lipsei de timp pentru analize temeinice ale cazurilor etc. Puneți la socoteală că medicii din spitale fac gărzi care se continuă cu activitatea obișnuită, ceea ce doar la noi se poate”.

Protestul din Piața Victoriei va fi o oportunitate pentru medici de a-și exprima nemulțumirile și de a solicita schimbări semnificative în sistemul de sănătate din România.