Echipa naţională a Cehiei s-a impus vineri seara, pe teren propriu, scor 2-0, în faţa Albaniei, în vreme ce Ucraina a dispus la limită de Georgia, scor 1-0.

În meciul de la Poznan, din Polonia, ucrainenii – socotiţi echipa gazdă – au înscris unicul gol al înfruntării în minutul 35, prin Mudryk, scrie news.ro.

În celălalt meci al grupei B1 echipa Cehiei a învins Albania cu 2-0, cu dubla reuşită de Tomas Chory, în minutele 3 şi 63.

Cu această victorie, Cehia face şase puncte şi o egalează pe Georgia, care rămâne lider datorită golaverajului. Albania ocupă poziţia a treia în grupa B1, cu 3 puncte, urmată de Ucraina, aflată la prima victorie stagională, tot cu trei puncte.

Producătorul american de avioane Boeing va concedia 17.000 de angajaţi, sau 10% din forța sa de muncă globală, amânând totodată cu un an primele livrări ale avioanelor de tipul 77X și se așteaptă la noi pierderi substanțiale în afacerile sale din industria de apărare, deoarece o grevă care durează de o lună a afectat finanțele companiei, a declarat vineri directorul executiv al companiei, Kelly Ortberg. Dl Ortberg a precizat într-un mesaj adresat angajaților că Boeing trebuie să-și reseteze nivelul forței de muncă “pentru a se alinia cu realitatea noastră financiară”, după ce o grevă a aproximativ 30.000 de muncitori de pe Coasta de Vest a SUA a oprit producția avioanelor 737 MAX, 767 și 777.

“Ne resetăm nivelurile forței de muncă pentru a se alinia cu realitatea noastră financiară și la un set mai concentrat de priorități. În următoarele luni, plănuim să reducem dimensiunea forței noastre totale de muncă cu aproximativ 10 la sută. Aceste reduceri vor include directori, manageri și angajați”, se menţionează în mesajul dlui Ortberg.

Acesta a mai spus că Boeing a notificat clienții că primele livrări de avioane 777X vor avea loc în 2026, din cauza provocărilor de dezvoltare cu care se confruntă compania, precum și din cauza întreruperii testelor de zbor și a opririi continue a activităţii de producţie.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a catalogat dezbaterea controversată din Parlamentul European la care a participat în această săptămână drept o „încercare de crucificare” din partea Uniunii Europene, afirmând că Ursula von der Leyen vrea să îl „detroneze”. Diana Șoșoacă i-a scris din nou președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, de această dată pentru a-i lua apărarea lui Viktor Orban, care a acuzat-o pe șefa CE că vrea să „răstoarne guvernul suveranist ungar”.

„Dezavuez total eforturile pe care Parlamentul European și Comisia Europeană le întreprind pentru schimbarea conducerii legitime a Ungariei, în fapt a premierului Viktor Orban, pentru că acesta se opune politicilor multiculturalist-globaliste impuse de eurocrații de la Bruxelles. În fapt, am simțit pe pielea mea influența conducerii UE prin acapararea Curții Constituțională a României cu ajutorul serviciilor secrete care mi-au anulat candidatura la președinția României din cauza convingerilor mele suveraniste, naționale și creștine care nu coincid cu interesele UE. Nimeni nu are dreptul să interfereze în treburile interne sau în alegerile altor țări, așadar nici funcționarii nealeși de la Bruxelles, care nu pot decide pentru vreo țară membră a Uniunii Europene, nu au voie să schimbe puterea aleasă în mod legitim nici în Ungaria, nici în alt stat”, precizează Șoșoacă, în scrisoare adresată președintei CE și cea a Parlamentului European, Roberta Metsola.

Ea le-a transmis președintei Comisiei Europene și președintei Parlamentului European că prin eforturile lor de a schimba Guvernul Orban, „Bruxelles-ul își continuă politica de distrugere a suveranităților naționale și a valorilor creștine, așa cum, în România, mi-ați interzis candidatura la președinția României de teamă să nu pierdeți controlul asupra resurselor României și asupra actualei clase politice care îndeplinește toate diktatele Bruxelles-ului”.

„E clar acum de ce m-ați îndepărtat din sala de plen de la Strasbourg tocmai când venea premierul Ungariei, și anume ca să nu fiu de față și să nu îi iau apărarea lui Viktor Orban atunci când vorbește în plenul PE despre pace și despre un viitor suveranist și creștin pentru Europa. În schimb, l-ați atacat pe Viktor Orban cu un scandal în plen, permițând întreruperea ședinței cu cântece de extrema stângă fără să aplicați aceleași sancțiuni pe care mi le-ați impus mie, pentru că atunci când aveți nevoie și vă slujește jocurilor politice anti-suveraniste și anti-creștine, permiteți orice derogare și orice scandal. Doar atunci când e vorba de credință și de icoane, cum a fost cazul meu, nu mai tolerați nimic, semn că creștinismul nu are ce să caute în Europa voastră!”, mai spune Șoșoacă, în scrisoare.

Eurodeputata SOS România mai spune că Europa are nevoie de credință, de creștinism, de patriotism și „de guverne suverane și creștine care să apere interesul cetățenilor, nu al suprastructurii de la Bruxelles, iar lupta Comisiei Europene și a conducerii Parlamentului European împotriva suveraniștilor și a credincioșilor din întreaga Europă arată dorința unor lideri numiți, iar nu aleși, de a instaura dictatura în toate țările UE, cu politicieni aleși din afara țării lor și care să îndeplinească ordinele unor entități asociative externe”.

„Vă solicit ferm să respectați suveranitatea și valorile creștine ale tuturor popoarelor europene! Avem dreptul de a candida și de a fi aleși, iar cei care au fost aleși, precum Viktor Orban în Ungaria, au dreptul să își îndeplinească mandatul dat de către popor fără interferențe externe. Amestecul Parlamentului European și al Comisiei Europene în alegeri și în politica țărilor membre ale UE încalcă în mod flagrant Tratatul de înființare și Tratatul de Aderare la UE! Nicăieri în Tratatul de înființare și în Tratatul de Aderare la UE nu se precizează că Parlamentul European sau Comisia Europeană au dreptul să anuleze alegeri și candidați sau au dreptul să schimbe guverne! Noi, națiunile suverane și creștine care am aderat la UE, nu permitem impunerea din afară a niciunui politican și a niciunei marionete pentru a servi interesele organizațiilor și organismelor din care facem parte. Suntem state membre independente, naționale, suverane și creștine! Dumnezeu să binecuvânteze România, Ungaria și Europa creștină!”, a conchis Șoșoacă.

Chiar se răcește o mâncare fierbinte atunci când sufli în ea? Dacă iei o înghițitură dintr-un fel de mâncare solid sau dintr-o ciorbă aburindă, vei simți imediat o senzație de arsură, ca și cum căldura Soarelui s-ar fi instalat în gura ta, scrie IFL Science.

Panicat, sufli cu disperare în mâncare pentru a o răci – dar faci de fapt ceva util? Faptul că suflați în mâncarea fierbinte chiar o ajută să piardă căldura? Și dacă da, de ce? Iată ce se întâmplă, de fapt.

Chiar are efect suflatul în mâncarea fierbinte?

Înainte de a spune de ce suflatul asupra mâncării fierbinți o răcește, ar fi bine să verificăm dacă este chiar așa. La urma urmei, oricât de logic ar părea, există și alte explicații posibile pentru faptul că ceva se răcește după ce s-a suflat asupra sa.

S-ar putea, de exemplu, ca timpul pe care îl petrecem suflând în mâncarea noastră să fie suficient pentru ca temperatura să scadă, indiferent dacă suflăm sau nu. Poate că modul în care suflăm are mai mult de-a face cu efectul – poate că este mai probabil să ne punem mâncarea în porții individuale mai mici, înainte de a sufla, crescând astfel suprafața și permițând o răcire mai rapidă.

Sau poate că este doar un efect psihologic – „știm” că suflând în mâncare o răcim și, prin urmare, mintea noastră ne spune că mâncarea este mai rece după ce suflăm în ea. Cum marile reviste științifice internaționale nu par atât de interesate de răcirea alimentelor în acest fel, problema a fost investigată de youtuberii Nate Bonham și Calli Gade.

Aceștia au efectuat, în 2021, câteva experimente pentru a verifica afirmația, pe care le-au difuzat pe canalul YouTube TKOR. „Toată lumea crede că suflatul pe mâncare va ajuta la răcirea acesteia și, deși îmi place asta în teorie, nu am testat niciodată cât de bine funcționează în practică.

Evident, lucrurile se vor răci atât timp cât atmosfera din jurul lor este mai rece, dar cât de mult accelerezi acest proces suflând pe mâncare?”, spune Bonham.

Cât de mult se răcește o mâncare fierbinte dacă suflăm în ea?

Rezultatele au fost cam exact cele la care ce v-ați fi așteptat. După două minute, o farfurie cu piure instant de cartofi pe care s-a suflat, avea o temperatură la suprafață cu 8,33 până la 10 grade Celsius mai scăzută decât același piure ce nu beneficiase de același tratament.

Această diferență a crescut simțitor atunci când a fost luată o cantitate mai mică de cartofi, cum ar fi o singură înghițitură. Între timp, suflatul pe o lingură de supă de roșii a dus, de asemenea, la o răcire semnificativă, între 3,33 și 4,89 grade Celsius.

Rezultate similare au fost obținute și pentru alte tipuri de preparate fierbinși, inclusiv pizza. Așadar, se pare că suflatul în mâncare chiar ajută la răcirea acesteia, cel puțin în ceea ce privește temperatura de suprafață. Ceea ce ne lasă cu întrebarea: de ce?

Există trei modalități fundamentale prin care căldura se poate transfera dintr-un loc sau obiect în altul: conducție, convecție și radiație. Toate trei apar atunci când suflați în mâncare fierbinte – deși, să fim sinceri, radiația și conducția nu fac mare lucru.

Deci, ce înseamnă fiecare dintre acești termeni? Ei bine, să începem cu radiația, deoarece este atât cea mai răspândită, cât și cea mai rapidă de explicat: aceasta este atunci când căldura se pierde din cauza, ei bine, a radiației.

Cheia transferului de căldură prin radiație este faptul că nu necesită un mediu – de exemplu, este procesul prin care căldura de la soare ajunge la noi, aici pe Pământ, în ciuda a sute de milioane de kilometri de vid care ne stau în cale.

Este, de fapt, cea mai rapidă formă de transfer de căldură, dar este și, probabil, cea mai puțin importantă pentru subiectul nostru..

De ce? Pentru că suflatul pe ceva fierbinte nu crește cantitatea de energie termică radiată. De fapt, face exact opusul: rata transferului de căldură prin radiație este determinată de legea Stefan-Boltzmann a radiației, care depinde doar de suprafața obiectului, de emisivitate și, într-o măsură mult, mult mai mare, de temperatura acestuia.

Dar suflatul pe o bucată solidă de mâncare poate schimba doar unul dintre aceste lucruri – temperatura – și acționează pentru a o reduce. Cu alte cuvinte: cu cât suflați mai mult, cu atât obțineți mai puține radiații.

Cam atât despre radiații – cum rămâne cu transferul de căldură prin conducție? Și acesta este relativ ușor de înțeles: se produce atunci când căldura este transferată între două obiecte prin ciocnirile aleatorii, întâmplătoare, ale atomilor și moleculelor acestora.

„Energia termică determină moleculele să se miște. Această energie poate fi transferată altor molecule, reducând mișcarea primei molecule și crescând mișcarea celei de-a doua molecule.

Procesul continuă până când toate moleculele au aceeași energie”, a explicat chimistul și scriitorul de știință Anne Marie Helmenstine într-un articol din 2019 pentru ThoughtCo.

O mâncare fierbinte poate fi răcită și cu aproape 10 grade Celsius

Probabil că sunteți destul de familiarizați cu conducția – acesta este motivul pentru care metalul, un mare conducător de căldură, pare de obicei rece la atingere, în timp ce ceva precum fibra de sticlă este folosit pentru a încetini dramatic transferul de căldură.

Ca și radiația, însă, nu este foarte importantă atunci când vine vorba de suflatul în alimente fierbinți dintr-un motiv simplu: depinde de ciocnirea atomilor, iar în gaze, acești atomi nu se ciocnesc prea des.

Rămâne doar convecția – procesul prin care energia termică se deplasează în orice, de la ceainicul de ceai, la fenomenele atmosferice globale. În esență, procesul este destul de simplu: practic, are loc atunci când un fluid mai fierbinte (care în acest caz include gazele) este împins din drum de un fluid mai rece.

După cum v-ați putea aștepta, cu cât fluidul de înlocuire este mai rece, cu atât convecția are loc mai rapid, deoarece formula care guvernează rata transferului de căldură prin convecție depinde de trei lucruri: coeficientul de convecție – practic, o măsură a cât de bun este fluidul respectiv la transferul de căldură – suprafața expusă și diferența dintre temperaturile celor două fluide.

Cu alte cuvinte: „Când suflați în mâncare vă mutați respirația relativ mai rece acolo unde era aerul încălzit. Acest lucru crește diferența de energie dintre alimente și mediul înconjurător și permite alimentelor să se răcească mai repede decât ar face-o altfel”, a mai scris Helmenstine.

Așa că, dacă pănâ acum vi se părea inutilă sau doar o metodă bătrânicioasă de a răci mâncarea fierbinte din farfurie sau cratițe, e cazul să o aplicați, pentru că veți fi surprinși de efect.

Unele dintre cele mai aglomerate căi maritime din lume sunt în pericol din cauza tensiunilor în creştere din Marea Chinei de Sud, avertizează experţii citaţi de CNBC. În ultimele luni, înfruntările au escaladat în Marea Chinei de Sud, extrem de contestată, o mare marginală din Oceanul Pacific de Vest, care este o rută comercială crucială pentru China, Japonia şi India, trei dintre cele mai mari economii ale lumii, scrie news.ro.

Având în vedere că Beijingul revendică aproape toată marea şi o mână de alte ţări au revendicări care se suprapun, au izbucnit o serie de ciocniri între China, Filipine şi Vietnam care au stârnit îngrijorări cu privire la un incident care ar putea perturba comerţul global.

Aceste evoluţii din Marea Chinei de Sud ar trebui să fie pe radarul pieţelor globale şi al lanţurilor de aprovizionare din cauza importanţei acestor căi navigabile pentru comerţul internaţional, potrivit lui Marko Papic, strateg şef global la BCA Research.

Marea Chinei de Sud este cea mai valoroasă cale de transport maritim din lume în ceea ce priveşte valoarea comerţului care tranzitează prin ea”, a declarat Papic pentru CNBC, observând că conflictul de acolo prezintă riscuri evidente pentru transportul mondial.

Papic a adăugat că drumul maritim este esenţial în special pentru mărfurile şi bunurile de intrare care călătoresc prin ea pentru a ajunge în China, iar mărfurile manufacturate chinezeşti călătoresc apoi pe rută către alte părţi ale lumii.

Conflictele din regiune au atras progresiv atenţia guvernelor din întreaga lume, inclusiv a SUA, care sunt blocate într-un tratat de apărare reciprocă cu Filipine.

CNBC nu a reuşit să urmărească datele cu privire la scara exactă a comerţului care se desfăşoară prin Marea Chinei de Sud. Cu toate acestea, CSIS China Power Project estimează că valoarea comerţului desfăşurat prin Marea Chinei de Sud în 2016 a fost de 3,4 trilioane de dolari în comerţ, constituind 21% din comerţul global.

Între timp, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare a estimat că 60% din comerţul maritim a trecut prin Asia în acelaşi an, Marea Chinei de Sud asigurând aproximativ o treime din transportul mondial.

Tensiuni în creştere

Situată în vestul Oceanului Pacific, Marea Chinei de Sud se află între China, Taiwan, Filipine, Vietnam, Indonezia, Thailanda, Malaezia şi Cambodgia, dintre care multe au pretenţii în apele acesteia. Cu toate acestea, China, în special, susţine că aproape toată Marea Chinei de Sud este a ei, respingând o hotărâre din 2016 a unei curţi internaţionale de arbitraj de la Haga, Ţările de Jos, care nu a constatat niciun motiv legal sau istoric care să fie la baza afirmaţiilor Beijingului.

Acest lucru a dus la escaladarea fricţiunilor cu mulţi dintre vecinii Chinei, care cred că paza de coastă a ţării a intrat în zonele lor economice exclusive.

La începutul acestei luni, Filipine au acuzat că ambarcaţiuni chineze cu rachete urmăresc nave filipineze şi că direcţionează lasere către aeronave de patrulare în apropierea contestatului Half Moon Shoal.

Au urmat alte ciocniri, care au implicat coliziuni cu bărci, tunuri cu apă şi răniri ale marinarilor filipinezi, potrivit oficialilor filipinezi.

Preşedintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. a insistat joi pe această problemă, la un summit regional, solicitând accelerarea negocierilor privind un cod de conduită pentru Marea Chinei de Sud, acuzând în acelaşi timp Beijingul de hărţuire şi intimidare.

Între timp, Ministerul de Externe al Vietnamului a condamnat recent acţiunile Chinei în Marea Chinei de Sud, acuzând navele chineze că au efectuat ”un atac violent” asupra bărcilor de pescuit vietnameze.

”Am văzut în ultimele săptămâni că tensiunile nu cresc doar între China şi Filipine, ci şi cu Vietnam”, a declarat Richard Heydarian, consilier politic şi lector principal de afaceri internaţionale la Universitatea din Filipine.

Cred că este doar o chestiune de timp până când tot mai multe ţări din ASEAN vor vorbi şi o chestiune de timp până când vom vedea ciocniri şi mai supărătoare”, a adăugat el.

Cu toate acestea, în timp ce experţii spun că riscurile geopolitice în Marea Chinei de Sud sunt în creştere, ei adaugă că există încă o mulţime de motive pentru ca toate părţile implicate să evite un conflict mai mare. În susţinerea afirmaţiilor sale, China ar fi folosit ceea ce analiştii se referă ca tactici de ”zonă gri”, cunoscute în mod obişnuit ca acţiuni coercitive care nu corespund unui conflict armat, dar depăşesc activităţile diplomatice normale.

”Tacticile zonei gri, oricât de îngrijorătoare sunt, sunt un exemplu al dorinţei Chinei de a-şi tăia salamul prin Marea Chinei de Sud, nu de a intra cu buldozărul”, a spus Heydarian.

Între timp, transportul prin Marea Chinei de Sud este, de asemenea, reciproc avantajos pentru economiile ţărilor implicate în ciocniri.

Potrivit lui Abdul Yaacob, cercetător din Asia de Sud-Est la Institutul Lowy, dacă China a început să desfăşoare activităţi care afectează libertatea de navigaţie, cum ar fi declararea unor părţi din Marea Chinei de Sud interzise transportului civil, SUA s-ar putea implica mai mult.

”Dar, în acest moment, toate părţile, inclusiv China, nu doresc să escaladeze situaţia într-un conflict militar în toată regula”, a spus el.

Ambasada Chinei din Singapore nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Rusia a continuat seria atacurilor nocturne asupra regiunilor ucrainene în timp ce populația a fost avertizată cu privire la noi lovituri.

Evenimentele de sâmbătă, ziua 962 a războiului din Ucraina, LIVE:

08:28

Sistemele de apărare aeriană ale Rusiei au distrus și interceptat în timpul nopții 47 de drone ucrainene în trei regiuni din Federația Rusă și Marea Azov, a anunțat Ministerului rus al Apărării, potrivit presei de stat.

Mai multe case din regiunile Kuban, Krasnodar și Primorsko-Akhtarsk au fost avariate de resturile de drone, potrivit oficialilor ruși, însă au dat asigurări că nu există victime, relatează Kommersant.

08:19

În timpul unei alerte de raid aerian în noaptea de sâmbătă spre duminică, în regiunea Zaporojie s-a auzit o serie de explozii puternice, potrivit șefului administrației militare regionale, Ivan Fedorov, scrie Ukrinform.

Înainte de anunțul oficialului, Forțele Aeriene ucrainene au avertizat locuitorii cu privire la o amenințare cu rachete balistice în întreaga regiune.

Ukrinform a relatat anterior, un atac rusesc a vizat Sumî vineri seara târziu.

Sinteza celor mai recente evenimente:

• Șeful diplomației europene propune un nou fond al UE de finanţare a armamentului pentru Ucraina, după ce Ungaria a blocat fondul existent
• Un tribunal rus a ordonat arestarea în absență a unui jurnalist CNN care a mers în Kursk pentru realizarea de reportaje de război
• VIDEO Ucraina arată noile pagube produse de dronele sale Rusiei, în Kursk, în timp ce Kremlinul a lansat o contraofensivă puternică în regiunea rusă
• Ucraina a anunțat vineri că investighează moartea în captivitatea rusă a jurnalistei ucrainenene Viktoria Roșchina, care a fost dată dispărută în 2023
• Trupele ruse au reluat asaltul în regiunile Herson și Zaporojie, a anunțat armata ucraineană
• Atac cu rachete balistice al rușilor asupra Odesei, soldat cu 14 victime
• Armata rusă a lansat o contraofensivă puternică în mai multe zone din regiunea rusă Kursk, ocupate de armata ucraineană în urma incursiunii demarate la începutul lunii august, susțin surse concordante din ambele tabere
• Președintele rus Vladimir Putin a purtat discuții cu omologul său iranian, Masoud Pezeshkian, în Turkmenistan, unde cei doi lideri au salutat legăturile în creștere dintre țările lor
• Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că vrea ca războiul cu Rusia să se încheie în 2025 şi, prin urmare, a cerut Germaniei, la Berlin, să nu reducă ajutorul destinat Kievului
• Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 1,4 miliarde de euro
• VIDEO Steven Seagal, documentar propagandistic în teritoriile ucrainene ocupate, în care afirmă că e gata să lupte și „să moară pentru președintele meu”, Putin
• Ministerul rus al Apărării susține că Ucraina a pierdut aproximativ 22.000 de militari în luptele din regiunea Kursk
• Ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, spune că dronele cu inteligență artificială joacă un rol cheie pe câmpul de luptă din Ucraina
• Moscova afirmă că forțele sale au preluat controlul asupra satului Ostrivske din estul Ucrainei
• Cea mai sângeroasă lună de război pentru Rusia. Cifra dramatică a pierderilor zilnice ale Moscovei în Ucraina, dezvăluită de oficialii SUA
• Forțele ucrainene controlează aproximativ jumătate din orașul strategic Torețk din estul Ucrainei, în timp ce încearcă să evite atacurile trupelor ruse
• Dacă în urmă cu doi ani numărul ucrainenilor care voiau negocieri cu Rusia era în jur de 10%, acum a ajuns până la 40%, a explicat pentru HotNews un politician aflat la putere la Kiev

–––-

Informațiile de vineri, ziua 961 a războiului din Ucraina, au fost LIVE aici pe HotNews.ro