Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Moment de cotitură pentru țările baltice – Cum va reacționa Moscova după tăierea ‘cordonului ombilical’/ Rusia deținea controlul total

Publicat

in

Estonia, Letonia şi Lituania, cele trei state baltice, numără orele până când vor scăpa în sfârşit de unul dintre ultimele vestigii ale celor 50 de ani de ocupaţie sovietică: o reţea electrică controlată de Rusia. Ele se vor deconecta de la reţeaua comună IPS/UPS sâmbătă dimineaţă şi, sub rezerva unor teste de ultim moment, se vor sincroniza cu reţeaua UE duminică. Totul se întâmplă în timp ce suspiciunile de sabotare a cablurilor submarine au stimulat eforturile de consolidare a securităţii regionale, relatează CNN şi Reuters, potrivit Agerpres.

Dar planurile de decuplare de la reţeaua Rusiei, dezbătute timp de decenii, au luat amploare după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014. Cele trei ţări au cheltuit aproape 1,6 miliarde de euro începând din 2018, în mare parte fonduri UE, pentru a-şi moderniza reţelele şi pentru a se pregăti de acest moment.

Pentru Rusia, decuplarea înseamnă că enclava sa Kaliningrad, situată între Lituania, Polonia şi Marea Baltică, va fi izolată de reţeaua principală a Rusiei, lăsând-o să îşi menţină singură sistemul energetic.

PREGĂTIREA POPULAŢIEI

Pregătirea populaţiei din ţările baltice pentru ceea ce majoritatea experţilor consideră a fi scenariul improbabil al întreruperii alimentării cu energie electrică a fost etapa finală a unui proiect care durează de ani de zile.

„Totul ar trebui să decurgă fără probleme, dar pot apărea situaţii neaşteptate fie din cauza acţiunilor vecinului nostru ostil de la est, fie din cauza condiţiilor meteorologice neaşteptate sau a defecţiunilor tehnice”, se arată într-o postare pe Facebook a Consiliului de Salvare din Estonia.

„Cum să vă pregătiţi pentru o pană de curent?”, este intitulată postarea Consiliului de Salvare estonian, agenţia de protecţie civilă a ţării. Imaginea arată o tânără care ţine în mână o baterie externă, deasupra unei mese încărcate cu sticle cu apă, o lanternă şi alte provizii de urgenţă.

„Aceste riscuri sunt, de fapt, destul de scăzute în acest moment”, a declarat pentru CNN Vootele Päi, consilier al Ministerului de Interne al Estoniei, adăugând că se iau totuşi măsuri pentru toate posibilităţile.

RUSIA DEŢINEA CONTROLUL TOTAL ASUPRA FUNCŢIONĂRII REŢELEI

Ţările baltice s-au pregătit pentru acest moment în cele două decenii de când au aderat la UE şi la NATO, în 2004. Au reabilitat infrastructura existentă şi au construit noi linii electrice, inclusiv mai multe cabluri submarine către Finlanda şi Suedia şi o legătură terestră esenţială către reţeaua europeană continentală, linia LitPol, care leagă Lituania de Polonia.

Aceasta a însemnat că, la doar câteva luni după ce Rusia şi-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, toate cele trei ţări au putut să nu mai cumpere energie electrică de la Moscova. Dar Rusia deţinea în continuare controlul total asupra funcţionării reţelei, echilibrând cererea şi oferta şi menţinând frecvenţa, a explicat Susanne Nies, director de proiect la Institutul german de cercetare în domeniul energiei Helmholtz-Zentrum. Şi, ca o altă rămăşiţă a epocii sovietice, furniza în continuare aceste servicii gratuit.

„Marele risc a fost ca ţările baltice, în contextul războiului din Ucraina, să se afle într-o situaţie în care Rusia, de la o secundă la alta, să spună: Nu vă mai ajutăm”, a declarat Nies pentru CNN.

Dar în urmă cu şase luni, ţările baltice au notificat oficial Rusia cu privire la intenţia lor de a se „desincroniza” şi astfel, la 7 februarie, aşa-numitul acord BRELL (Belarus, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania) care guvernează reţeaua comună va expira.

UN MOMENT SIMBOLIC MULT AŞTEPTAT. CUM SE FACE DECONECTAREA

La 8 februarie, Estonia, Letonia şi Lituania se vor deconecta simultan de la această reţea, moment în care vor trebui să funcţioneze pentru scurt timp ca o „insulă”, supravieţuind doar din energia electrică pe care o produc.

La 9 februarie, acestea intenţionează să îşi sincronizeze reţeaua nouă independentă cu cea a Europei continentale, care acoperă cea mai mare parte a Uniunii Europene.

Este un moment extrem de simbolic. În faţa Muzeului Energiei şi Tehnologiei din centrul capitalei Lituaniei, Vilnius, un ceas cu numărătoare inversă a marcat ultimele 100 de zile până la „independenţa energetică”.

„Aceasta este ruptura finală de ocupaţia sa din era sovietică”, a declarat Jason Moyer, analist de politică externă la Wilson Center, un think tank din Washington. „Din punct de vedere psihologic, acesta este un pas uriaş înainte”, spune expertul.

Proiectul a implicat investiţii semnificative, majoritatea din partea Uniunii Europene, care a oferit granturi în valoare de peste 1,2 miliarde de dolari. Dar pentru ţările baltice, preţul pentru a permite Moscovei să menţină această influenţă asupra reţelei lor energetice a fost prea mare. „Înţelegem destul de bine că energia rusească ieftină vine întotdeauna la un preţ pe care nicio ţară europeană democratică nu şi-l poate permite”, a declarat Päi.

Şi pentru a nu exista nicio îndoială cu privire la hotărârea lor, anul trecut, operatorul lituanian de reţea Litgrid a început să taie vechile cabluri sovietice care formau conexiuni cu Belarus, astfel încât liniile să poată fi refolosite.

Compania a declarat pentru CNN că a trimis piese de la o linie electrică demontată în Ucraina pentru a ajuta la reconstruirea infrastructurii energetice deteriorate, o mişcare care a fost atât practică (reţeaua ucraineană a fost, de asemenea, construită în epoca sovietică, astfel încât utilizează multe dintre aceleaşi echipamente), cât şi emblematică pentru riscul geopolitic care stă la baza întregului proiect.

„Nu există niciun scenariu în care să rămânem conectaţi la reţeaua electrică rusă”, a declarat pentru CNN Rokas Masiulis, directorul general al Litgrid..

FRĂMÂNTĂRI. CE VA FACE RUSIA?

Întrebarea care îi frământă acum pe liderii ţărilor baltice, unii dintre cei mai vocali oponenţi ai războiului din Ucraina şi unii dintre cei mai generoşi donatori (ca procentaj din PIB) ai armatei ucrainene, este dacă Rusia va încerca să exploateze momentul deconectării, fie prin sabotaj fizic, fie printr-o altă tactică hibridă, precum atacurile cibernetice sau dezinformarea.

De fapt, Ucraina s-a deconectat şi ea de la reţeaua rusească, pentru un test, cu doar câteva ore înainte ca Rusia să lanseze invazia sa la scară largă, la 24 februarie 2022. Apoi nu s-a mai reconectat niciodată.

Rusia s-a arătat mai mult decât dispusă să transforme în armă aprovizionarea cu energie electrică, nu numai prin atacurile repetate asupra reţelei energetice ucrainene, ci şi prin ocuparea timp de aproape trei ani a centralei nucleare Zaporojie, care, înainte de război, furniza aproximativ o cincime din energia electrică a Ucrainei.

Pentru Rusia, pierderea influenţei asupra ţărilor baltice, foşti vasali sovietici, este o înfrângere geopolitică, spune Moyer, adăugând: „Cred că acest lucru arată cu adevărat că Rusia îşi pierde influenţa în regiune”, una care a fost „în mod tradiţional mai receptivă la chestiunile ruseşti”.

Kremlinul a refuzat să comenteze, menţionând doar că Rusia a luat toate măsurile necesare pentru a asigura „funcţionarea neîntreruptă şi fiabilă a sistemului său energetic unificat”.

PROBLEME DE SECURITATE

Oficialii din ţările baltice nu vor să rişte nimic. Securitatea este consolidată la instalaţiile energetice din regiune. „Formal, Rusia priveşte această situaţie cu calm”, a declarat ministrul lituanian al apărării, Dovilė Šakalienė, într-un interviu acordat CNN de la Vilnius. „Dar experienţa noastră anterioară arată că una spun şi alta fac”, punctează oficialul. „Ne sporim eforturile de supraveghere, ne sporim măsurile suplimentare de securitate şi vom urmări acest lucru cu ochi de şoim”, a spus Šakalienė.

La rândul său, un consilier Ministerului de Interne al Estoniei spune că guvernul de la Tallinn recrutează agenţi de poliţie suplimentari, precum şi gărzi voluntare din Liga Naţională de Apărare pentru a proteja infrastructura critică, comparând amploarea operaţiunii de securitate cu găzduirea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în ianuarie anul trecut. „Dar asta a avut loc doar în Tallinn”, a declarat el pentru CNN. „Reţeaua de energie este în toată Estonia”, a punctat consilierul.

Decuplarea de Rusia face ca ţările baltice să depindă şi mai mult de legăturile submarine dintre ele. Legăturile ţărilor baltice cu reţeaua rusească, care datează din 1956, însemnau că Rusia stabiliza şi susţinea sistemul lor energetic comun şi că acestea puteau, la nevoie, să cumpere energie de la centralele ruseşti pe cărbune sau gaz. Această plasă de siguranţă este eliminată acum. Iar pentru UE, aceasta înseamnă, de asemenea, că reţeaua sa va trebui să absoarbă orice perturbare în ţările baltice, care încă se bazează pe importurile de energie prin intermediul a trei legături submarine cu Suedia şi Finlanda, precum şi a unei conexiuni terestre cu Polonia.

„Legătura dintre Polonia şi Lituania este absolut crucială, o protejăm cu orice preţ”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al operatorului polonez de reţea PSE. „Acum câţiva ani, ne îngrijoram doar de copacii care cădeau pe liniile electrice. După deteriorarea suspectă a cablurilor maritime, totul este diferit”, adaugă el.

NATO a înfiinţat recent o nouă misiune de protecţie a cablurilor submarine din Marea Baltică, după ce Estlink 2, o parte esenţială a infrastructurii electrice post-sovietice a ţărilor baltice, a fost avariată în ziua de Crăciun, cel mai recent dintr-o serie de incidente care implică perturbarea reţelei complexe de cabluri care traversează fundul Mării Baltice. În zilele care au urmat, operatorii de reţea din Finlanda şi din statele baltice au asigurat clienţii că aprovizionarea este asigurată. Cu toate acestea, preţurile la electricitate au crescut la sfârşitul lunii decembrie, iar reparaţiile, potrivit autorităţilor finlandeze, vor dura până în august. Finlanda investighează încă incidentul, iar poliţia a reţinut o navă care transporta produse petroliere ruseşti, suspectată că şi-a târât ancora peste cablu. Un avocat care îl reprezintă pe proprietarul navei a calificat săptămâna trecută orice acuzaţie de sabotaj drept „absurdă”

„Infrastructura noastră energetică critică este acum într-un punct foarte sensibil”, a declarat Šakalienė pentru CNN. „Şi să ne imaginăm că acest lucru, această serie de incidente se întâmplă chiar înainte de a ne deconecta de la reţeaua rusă. Din nou, încă o coincidenţă, serios?”, punctează oficialul.

MĂSURI DE PRECAUŢIE

Polonia şi ţările baltice au desfăşurat mijloace navale, unităţi de poliţie de elită, nave de patrulare şi elicoptere pentru a spori securitatea. Armata lituaniană a început exerciţii pentru a proteja legătura terestră cu Polonia, iar NATO şi-a consolidat prezenţa cu fregate, avioane şi drone navale.

Deteriorarea celor două cabluri submarine rămase ar forţa ţările baltice să îşi repornească centralele de gaze şi păcură, învechite şi costisitoare, care au rămas în mare parte nefuncţionale de ani de zile. Analiştii spun că acest lucru ar putea duce preţurile la energie la niveluri care nu au mai fost atinse de la invazia Ucrainei, când preţurile la energie au explodat.

Operatorul lituanian de reţea Litgrid a declarat că toate centralele electrice importante din Marea Baltică ar trebui să fie menţinute în funcţiune dacă legăturile submarine ar fi scoase din funcţiune. Acest lucru ar putea face ca preţurile la energia de bază să sară la 200-500 de euro pe megawatt oră de la 70-100 de euro în prezent, au estimat utilităţile şi analiştii.

„Nu vom rămâne fără electricitate, dar (întreruperile legăturilor submarine) ar reprezenta anumite provocări pentru consumatori, pentru industrie”, a declarat preşedintele leton Edgars Rinkevics pentru Reuters.

Pe plan intern, cele trei ţări au fost ocupate cu planificarea unei tranziţii fără probleme la reţeaua UE.

Ministerul Energiei din Lituania a declarat pentru Reuters că a elaborat planuri de urgenţă prin care unii mari consumatori de energie, cum ar fi fabricile, vor putea fi deconectaţi temporar de la reţea în caz de penurie de energie, pentru a menţine aprovizionarea esenţială cu energie.

Indicând anxietatea publicului cu privire la această schimbare, vânzările de generatoare diesel de energie au crescut de zece ori în Estonia în ianuarie, a relatat televiziunea publică ERR.

„Este foarte puţin probabil să apară întreruperi, dar, pentru orice eventualitate, fiţi pregătiţi să rămâneţi fără electricitate pentru perioade scurte”, a avertizat populaţia guvernul estonian.

PROBLEMA KALININGRAD

O zonă pe care nici NATO şi nici ţările baltice nu o pot supraveghea este Kaliningrad. Micuţa enclavă rusă situată între Lituania şi Polonia va trebui să funcţioneze acum ca o „insulă” de electricitate şi, deşi Rusia a efectuat cu succes mai multe teste ale capacităţii sale de a face faţă situaţiei, experţii nu exclud o acţiune deliberată a Moscovei pentru a stârni tensiuni.

Moscova a trebuit să cheltuiască 100 de miliarde de ruble (1,03 miliarde de dolari) pentru pregătiri, inclusiv construirea mai multor centrale electrice pe gaz.

„Am luat toate măsurile pentru a asigura funcţionarea neîntreruptă şi fiabilă a sistemului nostru electric”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

„Rusia ar putea chiar să provoace o pană de curent falsă în regiune şi să spună: Hei, Kaliningrad, acesta este chiar rezultatul desincronizării baltice”, a declarat Susanne Nies. Ea crede că Rusia ar putea apoi să acuze ţările baltice că au aruncat în întuneric un milion de locuitori din Kaliningrad şi să folosească acest lucru pentru a cere concesii şi pentru a evalua apetitul NATO de a veni în ajutorul flancului său estic.

NATO nu a răspuns la o întrebare a CNN cu privire la Kaliningrad, un oficial declarând doar că decizia ţărilor baltice de a se desincroniza de reţeaua rusă este un „pas binevenit” care le va „consolida independenţa energetică”.

Riscul poate fi mai mare acum, cu o nouă administraţie la Washington care critică NATO şi este hotărâtă să pună capăt războiului din Ucraina. „(Ruşii) vor să vadă dacă NATO este în viaţă şi unde îl testezi altundeva decât în ţările baltice?”, punctează Nies.

Loading

DIVERSE

Scandal sângeros la PRO TV! Detaliile șocante din culise: Angajați amenințați, bătăi și concedieri făcute „din pix”. Probele audio au ajuns la judecători

Publicat

in

Decăderea „La Măruță” din grațiile PRO TV scoate la iveală tot mai multe detalii incomode. R.B.S., fost editor video al postului, a dat în judecată compania, acuzând că a fost concediat abuziv, după ce ar fi fost supus amenințărilor directe și unui climat de lucru ostil.

PRO a oferit un răspuns oficial în care a susținut că postul său a fost desființat din cauza scăderii volumului de activitate. Reclamantul ar fi obținut cel mai mic punctaj în urma unei evaluări interne între patru editori video.

Fostul angajat R.B.S. contestă legalitatea restructurării de la PRO TV, acuzând că a fost victima unei evaluări „din pix”. Deși fusese recompensat recent pentru rezultatele sale, editorul s-a trezit cu cel mai mic punctaj din echipă, fără a primi vreo explicație privind modul de calcul. Această discrepanță uriașă între bonusurile primite și decizia de concediere pune sub semnul întrebării integritatea procesului de selecție invocat de televiziune.

Mai interesant este și faptul că, în fața instanței, R.B.S. a adus înregistrări audio, în care ar fi surprinse amenințări și presiuni exercitate asupra sa înainte de concediere. De asemenea, se vorbește inclusiv despre un episod de agresiune.

Postul de televiziune respinge existența acestor probleme, susținând că sunt inadmisibile deoarece ar conține discuții cu alte persoane din companie care nu ar fi știut că sunt înregistrate.

Citește și: Una dintre cele mai mari platforme petrochimice din România, aflată de șapte ani în faliment, a fost cumpărată de mai multe companii

Veteranul PRO TV, concediat după aproape 30 de ani de colaborare

Scandalul nu se oprește aici. În acest dosar a fost chemat martor și Xavier Drăgoescu, unul dintre cei mai vechi angajați ai PRO TV (aproape 30 de ani), concediat la rândul său. Xavier a contestat decizia în instanță.

Acesta susține că îndeplinea simultan două posturi (producător executiv pe sport și organizator producție), iar concedierea s-ar fi făcut fără temei corect.

„În luna februarie 2024 angajatorul pârât (n.r. PRO TV) a decis, pentru motive care nu au absolut nicio legătură cu desființarea efectivă, reală și serioasă a locului său de muncă, să îl concedieze, sens în care i-a comunicat notificarea de preaviz nr. 01/16.02.2024, fără a-i respecta unele dintre cele mai fundamentale drepturi”, se arată în cererea depusă la Tribunalul București de către avocatul jurnalistului

PRO TV respinge acuzațiile și invocă argumente de ordin administrativ. Postul de organizator de producție nu mai era justificat. Televiziunea susține că restructurarea a venit în urma unui audit intern la Departamentul Sport, unde s-a constatat că atribuțiile reclamantului se suprapuneau cu ale altor colegi, lucru care a creat blocaje în lucru. Mai mult, trustul a ținut să clarifice un aspect-cheie: deși Drăgoescu figura ca „Executive Producer”, aceasta era o simplă denumire internă, neavând în spate greutatea unei funcții separate care să fi fost protejată de tăieri.

„Restructurarea la nivelul pârâtei și desființarea postului reclamantului s-a realizat în urma unei analize pertinente și competente, neputându-se trage concluzia că desemnarea postului desființat ar fi fost una pur subiectivă”.

Într-un final, dupa un an de procese, Tribunalul a concluzionat că decizia de concediere respectă prevederile legale.

Citește și: Ce s-a schimbat în viața Elenei Udrea, la șase luni de la eliberarea din închisoare. Postare emoționantă a fostei politiciene

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Doliu la TNB! Unul dintre marii actori ai scenei românești a plecat la ceruri. A jucat roluri memorabile pe scenele a două mari teatre din Capitală

Publicat

in

Este doliu la TNB, dar și la Bulandra, căci Răzvan Ionescu a urcat, decenii întregi, pe scenele ambelor instituții. Totodată, acesta era și absolvent al Facultății de Teologie.

Doliu la TNB! A murit actorul Răzvan Ionescu

A fost un artist rar: talentat și discret, vedetă în anii facultății, actor al Teatrului Național și al Teatrului Bulandra, format și ales de mari regizori, partener de scenă al unor actori excepționali. A avut talent literar autentic și a fost un teolog rafinat și polemic, cu o expresivitate a ideilor care venea dintr-o credință vie, neliniștită, asumată. A vorbit la înmormântarea Părintelui Dumitru Stăniloae, cu o gravitate și o lumină care îl defineau.

A iubit lumea teatrului de odinioară cu o fidelitate aproape dureroasă. Volumul său, „Ce mult v-am iubit…”, rămâne o declarație de dragoste pentru o epocă de avangardă și excelență culturală, pentru marii actori ai Bucureștiului de altădată – Octavian Cotescu, Emil Botta, Irina Petrescu, Dina Cocea, Florian Pittiș, Adrian Pintea și atâția alții. Credea cu tărie că au existat vremuri în care „sfinții mergeau la teatru” și că scena putea fi un loc al adevărului, al credinței și al libertății interioare.

Citeste si Simona Halep, personaj principal într-o piesă de teatru. Regizorul s-a inspirat din scandalul de dopaj al fostei lidere WTA

Ne-am apropiat târziu. Mărturia lui din podcastul Avangarda a rămas ultima sa apariție publică importantă. Rămân cuvintele lui, cărțile, ideile, și amintirea unor după-amiezi liniștite, petrecute în curtea casei sale, în conversații care nu se mai grăbeau nicăieri. Obișnuia să meargă la Mănăstirea Suzana, în Prahova, acolo unde mergeam și eu, când eram mic, cu bunicii și părinții mei.

Răzvan a fost prohodit la biserica Mihai Vodă, care a scăpat ca prin minune de demolarea atee din anii 80. Biserica era în vechiul cartier Uranus și a fost ascunsă între blocuri, din 1985 până în 1994, când a fost redată slujirii. Această retragere, între spațiile propriului destin, i se potrivește și lui Răzvan. Izolarea ultimilor ani nu e doar efectul bolii proprii, ci un refuz al bolilor lumii de azi. Nu întâmplător s-a auzit azi în biserică sintagma “gloria smereniei”.

Pierd un prieten târziu. Teatrul românesc pierde unul dintre cei mai lucizi și mai devotați admiratori ai săi. Iar noi pierdem un om care a știut să lege, cu delicatețe și rigoare, credința de teatru, pe Dumnezeu de om.

Dumnezeu să-l odihnească!„, a scris fostul ministru al Culturii pe rețelele sociale.

Roluri care l-au consacrat

Pe scena TNB, a jucat roluri memorabile în piese precum „Menajeria de sticlă”, „Rivalii”, „Anton Pann” și „Amanții însângerați”.

Pe scena Teatrului Bulandra a dat viață unor personaje precum Damis în „Tartuffe”, regia Alexandru Tocilescu, Ricardo în „Câinele grădinarului”, regia Florian Pittiș, sau Spizzi în „Uriașii munților”, regia Cătălina Buzoianu.

Citeste si Din vestiarul teatrului din Cluj la Teatrul Național din Sarajevo! Povestea impresionantă a românului care a devenit prim-balerin în capitala Bosniei

A primit Marele premiu de interpretare cu recitalul de poezie și chitară clasică Rime de mătase la prima ediție a Galei tânărului actor, Costinești, 1983, Premiul de Interpretare pentru cel mai bun rol masculin la Festivalul de Teatru „Lucian Blaga” 1995, precum și Premiul Nottara pentru cel mai bun rol al stagiunii la Studioul Cassandra cu rolul Eddie Carbonne – „Vedere de pe pod” de Arthur Miller – rol de diplomă, 1979.

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Ce s-a schimbat în viața Elenei Udrea, la șase luni de la eliberarea din închisoare. Postare emoționantă a fostei politiciene

Publicat

in

Elena Udrea a stat trei ani la închisoare, în urma condamnării din dosarul ”Gala Bute”. A fost eliberată în vara anului trecut, la 17 iulie, și s-a întors, cât se poate de fericită, acasă, unde o așteptau fetița și partenerul de viață, omul de afaceri Adrian Alexandrov.

Partenerul de viață al Elenei Udrea a dezvăluit cum a decurs perioada de readaptare a acesteia, subliniind că sărbătorile de iarnă, petrecute în familie, au avut ”o semnificație aparte”.

”A fost o perioadă de readaptare firească, dar Elena este o femeie puternică și echilibrată. S-a reintegrat natural în viața noastră, pas cu pas, cu multă răbdare și maturitate. Lucrurile s-au așezat frumos. (…)

Sărbătorile au avut o semnificație aparte anul acesta. După mult timp, am fost din nou împreună, în familie, liniștiți. Le-am petrecut in Bucovina inconjurati de prieteni, cu mult timp pentru noi, pentru copil, fără agitație. A fost exact ce aveam nevoie si anume normalitate și bucuria de a fi împreună”, a spus Adrian Alexandrov.

Citește și Cum arată vila în care locuiește Virgil Ianțu. Casa, amenajată cu mult bun gust și eleganță, se învârte după soare

Partenerul de viață al Elenei Udrea a adăugat, în același context, că momentele cele mai emoționante de după eliberare au fost la revederea cu fiica.

”Relația mamă–copil are o forță care nu poate fi afectată de timp sau distanță. Reîntâlnirea lor a fost profund emoționantă, iar acum legătura este stabilă, caldă și foarte apropiată. Pentru copil, prezența mamei este esențială. Pot spune chiar ca isi petrec aproape tot timpul împreună”, a declarat afaceristul, pentru spynews.

Adrian Alexandrov a mai spus că perioada de după eliberarea Elenei Udrea le-a oferit și ocazia de a se redescoperi și de a fi ”mai atenți unul la celălalt”.

”Am trecut prin multe încercări, iar astfel de momente te obligă să te uiți sincer la tine și la relație. Da, ne-am redescoperit, poate mai maturi, mai conștienți de ce contează cu adevărat. Azi suntem mai ancorați în prezent și mai atenți unul la celălalt”, a spus el.

Pe cine are Elena Udrea în centrul universului său? Răspunsul, deloc greu de intutit, este Eva Maria, fetița ei în vârstă de 7 ani, care acum, cu mama aproape, este ”mai liniștită, mai senină, mai veselă”, după cum a ținut să precizeze partenerul fostei politiciene.

Același răspuns a fost confirmat, o dată în plus, de Elena Udrea, care a postat joi, pe rețelele de socializare, o fotografie generată de AI în care fiica ei apare ca personaj de poveste, sprijinită într-o sabie și lângă un inorog.

”Prințesa mea războinică”, a scris Udrea, în dreptul imaginii respective.

Citește și Anunțul făcut de soția lui Marian Godină, după ce polițistul a plecat la Survivor: „Nu pot să rămân pasivă la tot ce se petrece”

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Școli închise până pe 1 februarie 2026. Nu se fac ore în capitală, decizie de ULTIMĂ ORĂ

Publicat

in

Capitala Ucrainei traversează una dintre cele mai dificile perioade de la începutul războiului, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat vineri închiderea tuturor școlilor din oraș până la data de 1 februarie, o decizie luată din cauza întreruperilor masive de căldură și electricitate provocate de bombardamentele rușilor.

Măsura afectează tot sistem educațional din capitală și are ca scop reducerea consumului de energie într-un moment în care rețelele sunt grav avariate. În paralel, administrația municipală a introdus un set de măsuri stricte de economisire a electricității. Începând de vineri, iluminatul public va funcționa la doar 20% din capacitatea obișnuită, pentru a limita presiunea asupra unui sistem energetic aflat la limita colapsului.

Vezi și Ucraina, lovită masiv în infrastructura energetică. Rusia îşi menţine pretenţiile teritoriale: „Spaţiul de decizie al Ucrainei se îngustează”

Atacurile rusești asupra rețelei energetice au generat întreruperi masive în furnizarea căldurii și electricității în Kiev, exact în mijlocul unei ierni dure. Temperaturile au coborât până la minus 17 grade Celsius, iar penele de curent au lăsat temporar fără încălzire aproape 70% din oraș.

Specialiștii avertizează că situația este fără precedent. Oleksandr Harchenko, directorul Centrului de Cercetare Energetică din Ucraina, a declarat că atacarea infrastructurii energetice într-un oraș dependent de încălzire centralizată, la temperaturi de minus 15 grade, reprezintă un scenariu extrem, nemaiîntâlnit până acum la nivel global.

Cu doar o săptămână în urmă, Kievul a evitat la limită un colaps major al sistemului de încălzire. Loviturile cu rachete și drone au scos din funcțiune rețele esențiale, lăsând mii de blocuri fără curent și căldură. Echipele de intervenție au lucrat neîntrerupt pentru reconectarea rețelelor și pornirea generatoarelor de urgență, însă experții avertizează că riscurile rămân ridicate.

Primarul Vitali Klitschko a precizat că, în urma unui atac din 9 ianuarie, aproximativ 300 de clădiri de apartamente au rămas fără încălzire, după ce sistemul termic a fost distrus.

În plină iarnă, Rusia și-a intensificat campania aeriană asupra infrastructurii energetice ucrainene, vizând centrale electrice, stații de transformare și rețele de distribuție. Oficialii ruși susțin că situația Ucrainei devine tot mai dificilă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „situația se deteriorează de la o zi la alta pentru regimul de la Kiev” și că „spațiul de decizie al Ucrainei se îngustează”, afirmații citate de presa ucraineană.

În același timp, Moscova își menține cererile pentru un eventual armistițiu, insistând asupra retragerii Ucrainei din teritorii extinse din estul și sudul țării. Autoritățile de la Kiev resping categoric aceste condiții, considerându-le o capitulare mascată.

Kremlinul a mai transmis că dialogul cu Statele Unite continuă, dar a respins propunerile occidentale de modificare a planurilor de pace și a avertizat că o eventuală desfășurare de trupe europene în Ucraina după un armistițiu le-ar transforma în „ținte legitime”.

Citește și România are o nouă Strategie Națională de Apărare a Țării. Nicușor Dan: „Anul 2026 poate fi anul păcii în Europa, România susține eforturile președintelui SUA, Donald Trump, de negociere a unui păci rapide și durabile, cu garanții ferme de securitate pentru Ucraina, la care suntem gata să contribuim în mod substanțial”

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Una dintre cele mai mari platforme petrochimice din România, aflată de șapte ani în faliment, a fost cumpărată de mai multe companii

Publicat

in

Arpechim a fost un punct strategic în lanțul petrochimic național, unde substanțele derivate din petrol erau transformate în polimeri și compuși chimici utilizați pe scară largă. Platforma avea o capacitate de rafinare de aproximativ 7 milioane de tone pe an și a funcționat timp de decenii ca un pilon al industriei chimice. Inaugurată în 1971, societatea ajunsese să aibă peste 7.000 de angajați după Revoluția din 1989.

Statul român a fost acționar majoritar al companiei, prin Ministerul Economiei, însă fără drept de administrare. Din cauza pierderii rentabilității, activitatea Arpechim a fost închisă complet în 2011, iar ulterior a fost dispusă demolarea instalațiilor. De-a lungul timpului, în spațiul public au circulat zvonuri potrivit cărora platforma ar putea fi vândută unor dezvoltatori imobiliari interesați de realizarea unor proiecte rezidențiale în zonă.

Contextul falimentului Arpechim este legat de situația Oltchim, companie care a intrat în insolvență în 2013. În 2018, activele funcționale ale Oltchim de la Râmnicu Vâlcea au fost cumpărate de Chimcomplex Borzești, controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza, pentru 127 de milioane de euro plus TVA, iar în 2019 Oltchim a intrat oficial în faliment. Platforma Bradu a fost scoasă inițial la vânzare în bloc, în februarie 2023, la un preț de pornire de aproape 50 de milioane de euro plus TVA, însă fără succes.

Citește și: Ministrul Economiei, Irineu Darău, anunță noi reguli pentru companiile de stat: „AMEPIP-ul a devenit funcțional și intrăm într-un ritm foarte accelerat de ordine”

Ulterior, lichidatorul a decis vânzarea activelor „pe bucăți”. Licitațiile au început în mai 2024 și s-au încheiat recent, toate cele nouă pachete de active fiind adjudecate, la un preț total cumulat de peste 21 de milioane de euro plus TVA. Vânzările nu sunt încă finalizate. „(…) pentru toate aceste pachete de active adjudecate a fost notificat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului cu privire la comunicarea avizului de conformitate CSAT sau a unui răspuns din care sa reiasă ca aceste tranzacții nu au nevoie de acest aviz”, scriu cei de la Profit.ro.

Zona centrală a platformei a fost cumpărată de Blue Power Proiect SRL, firmă cu obiect de activitate dezvoltarea imobiliară, pentru 5,4 milioane de euro plus TVA. Zona Rezervoare 2 a fost adjudecată de Rengy Development SRL, companie controlată din Malta, pentru 4,2 milioane de euro. Alte active au ajuns la Dodi Plast Tech SRL, Remat Maramureș SA, Golden Energy Căteasca SRL și Total Tools Distribution SRL, pentru sume cuprinse între 500.000 de euro și peste 4 milioane de euro, marcând fragmentarea uneia dintre cele mai mari platforme industriale din România între investitori din domenii diverse.

Citește și: Peste 3.000 de angajaţi sunt în şomaj tehnic. Dezastru la cel mai mare combinat al României, salarii neplătite de câteva luni

Loading

Citeste mai mult

DIVERSE

Universul nu mai așteaptă! 3 zodii intră într-o perioadă critică până pe 21 ianuarie 2026, sunt împinse de destin să facă alegeri grele

Publicat

in

Până pe 21 ianuarie 2026, evenimentele care apar în viața acestor zodii nu sunt întâmplătoare. Ele vin cu mesaje ascunse, teste de maturitate și alegeri care pot schimba complet direcția anului. Nu mai este loc pentru compromisuri făcute din frică.

Moment de cotitură în ianuarie 2026 pentru 3 zodii

Pentru Rac, Capricorn și Fecioară, această perioadă nu înseamnă haos, ci o etapă de transformare. Universul le pune în față situații aparent complicate tocmai pentru a le forța să vadă adevărul. Coincidențele se aliniază într-un mod aproape straniu, indicând ce trebuie păstrat și ce trebuie lăsat în urmă.

Este o etapă în care răbdarea este pusă la încercare, iar intuiția devine cel mai important ghid. Deși presiunea este mare, deciziile luate acum înseamnă stabilitate, echilibru și un nou început. Acest prag nu reprezintă un final, ci mai degrabă o ușă care se deschide către o versiune mai matură a fiecărei zodii.

Vezi și Horoscop 2026 pentru semnele de foc, pământ, apă și aer. Zodiile care își schimbă viața

Rac

Pentru Raci, începutul anului intensifică trăirile emoționale. Nativii se simt prinși între propriile nevoi și dorințele celor din jur, iar situațiile tensionate din familie nu mai pot fi evitate. Probleme mai vechi ies la suprafață, cerând răspunsuri sincere.

Aceasta este o perioadă în care Racii trebuie să își asume responsabilitatea emoțiilor și să învețe să traseze limite sănătoase. Intuiția este extrem de puternică, iar semnalele primite din exterior conțin indicii despre direcția corectă.

Capricorn

Pentru Capricorni, presiunea se mută în special în zona profesională și a obiectivelor pe termen lung. Primele săptămâni din ianuarie creează contexte care cer gândire strategică și decizii rapide, dar bine cântărite. Nimic nu poate fi lăsat la voia întâmplării.

Capricornii simt o tensiune constantă între ceea ce și-au propus și realitate. Apar întrebări legate de direcția profesională. Universul îi provoacă să renunțe la drumurile sigure, dar care nu îi mai reprezintă, și să își asume riscuri calculate.

Fecioară

Fecioarele simt nevoia de a face ordine în gânduri. Situațiile care apar până pe 21 ianuarie le forțează să renunțe la perfecționismul excesiv și la dorința de a controla fiecare detaliu.

Fecioarele sunt puse în fața unor alegeri care le testează flexibilitatea și capacitatea de adaptare. Deși instinctul lor este să analizeze totul în profunzime, Universul le cere să aibă mai multă încredere în intuiție și în fluxul natural al lucrurilor.

Această perioadă le oferă șansa de a se elibera de poveri inutile și de a face loc unor oportunități de bun augur. Deciziile asumate vor avea efecte benefice pe termen lung.

Universul le testează răbdarea, maturitatea și capacitatea de a face alegeri asumate. Deși provocările sunt dificile, ele vin cu potențialul unor schimbări benefice. Acest punct de cotitură nu închide un capitol, ci deschide drumul către o etapă avantajoasă.

Citește și Horoscop Urania 17-23 ianuarie 2026. Surprize în relaţiile cu cei apropiaţi, cumpene la examene şi şansa venită cu picătura chinezescă

Loading

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Câmpulung

În Trend