Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Moldova, Bulgaria, România: Harvard power vs. modelul statului cu epoleţi

Publicat

in

2022 debutează în Republica Moldova şi Bulgaria cu o situaţie pe care puţini ar fi anticipat-o anul trecut pe vremea asta: două cupluri politice cu diplome de Harvard (pe bune) au ajuns să conducă cele două ţări vecine nouă. La Chişinău sunt la putere Maia Sandu şi Natalia Gavriliţă, care s-au cunoscut în timp ce făceau mastere în Public Policy la Kennedy School of Government a Universităţii Harvard. La Sofia, noul premier Kiril Petkov şi ministrul de finanţe Asen Vasiliev s-au întâlnit tot la Harvard, unde primul făcea MBA iar celălalt Economie.

Toţi patru au pornit în viaţa publică cu profile mai curând tehnocrate, în ideea de a ajuta de pe margine guverne şi lideri pro-europeni, lucru evident mai ales în cazul celor doi bulgari, antreprenori în business-ul privat. Însă cum şefii politici credibili se lăsau aşteptaţi în ambele ţări, cele două echipe s-au văzut nevoite să-şi asume reforma pe cont propriu, construind de la zero partide anti-sistem şi câştigând cu ele alegerile: în Moldova în iunie 2021; iar în Bulgaria în noiembrie. Şi pentru a duce paralela mai departe, ambele cupluri sunt asimetrice cam în acelaşi fel: Gavriliţă şi Vasiliev sunt mai rezervaţi şi cerebrali, pe când Maia Sandu şi Petkov sunt locomotivele carismatice ale partidelor lor (bulgarul fiind o copie extrovertită a lui Travolta; iar Maia, o mână de fier bine ascunsă sub o apariţie fragilă).

Marea surpriză e cum de s-a putut întâmpla aşa ceva în două societăţi est-europene sărace şi clientelare, după un întreg deceniu de diatribe populiste anti-elită, nu doar în regiunea noastră, ci în toată Europa. Trăim vremuri când e de ruşine să etalezi diplome prestigioase – iar dacă totuşi o faci, trebuie ca măcar să pară că te scuzi şi invoci circumstanţe atenuante (“da, se întâmplă să fi absolvit la … dar nu pe asta mă bazez când vin în faţa dv ca să …”). Am mai povestit cred o discuţie de acum câţiva ani cu politologul bulgar Ivan Krastev, în care el explica cum competenţa şi validarea profesională externă devin în regiunea noastră mai curând un dezavantaj electoral, lumea stresată de crize şi incertitudine fiind convinsă să voteze mediocrităţi reprezentative: “da, suntem cam hoţi şi incompetenţi, şi voi ştiţi asta, şi noi ştim că voi ştiţi, dar fiind aşa noi suntem de fapt mai aproape de voi, poporul, nu vă vom abandona la bine sau la rău, că oricum n-avem unde ne duce, deci vom suferi şi vom muri alături de voi, dacă e”. Se oferă empatie, Einfühlung, nu bună guvernare, iar chestia funcţionează.

Deci nici la Chişinău, nici la Sofia nou-veniţii în politică din lumea cosmopolită, globalizată, nu vor avea o viaţă uşoară, nici vreo perioadă de graţie acordată de public şi presa cu agendă. Dar spre deosebire de partidul omolog de la noi, USR-Plus, ei măcar au luat puterea reală şi nu trebuie să negocieze fiecare pas cu generalii şi oamenii de casă ai SRI, SIE, SPP, STS, armată etc. Capturarea politicii de către servicii secrete şi militari nu este nicăieri în regiune atât de mare ca în România, unde procesul a dus la o accentuată contra-selecţie, împingând la vârf doar holograme – oameni vulnerabili şi dispensabili, ce nu pot avea o carieră fără protecţia epoleţilor, uniţi într-o francmasonerie a sfertodocţilor şmecheri despre care tot scrie foiletoane Valeriu Nicolae. Dar asta nu înseamnă că reformele în Bulgaria sau Moldova vor merge fără rezistenţă.

De pildă, în Bulgaria justiţia, presa şi mare parte din aparatul administrativ sunt profund ostile schimbărilor şi loiale fostului premier Borisov, care a creat o întreagă piramidă de interese public-private alimentată cu resurse de stat. In special, a reuşit să impună marele troc tacit cu Bruxellesul: voi închideţi ochii la corupţia sistemică ţară, unde fiecare îşi ia partea, iar noi nu creăm probleme politice în interiorul UE şi votăm mereu ce trebuie (nu ca alţii, nu dăm nume…). Aranjamentul a funcţionat perfect în ultimii 12 ani cât Borisov a fost premier. Dincolo, în Moldova, e şi mai greu: peste problemele tipice de clientelism se adaugă şi lipsa de fonduri UE la un nivel comparabil cu cele ale membrilor UE, plus influenţa latentă şi destabilizările periodice din partea Rusiei.

În plus, diploma nu garantează succesul la guvernare. Politica este o altă profesie decât antreprenoriatul de business (băieţii bulgari) sau consultanţa tehnică pentru reforme (fetele din Moldova), domenii de activitate meritocratice şi cu criterii clare de evaluare a performanţei. Ea cere un alt set de competenţe şi abilităţi, mai ales în epoca dezinformării şi a populismelor relativizante, iar riscurile sunt mari pentru partidele construite de jos, pe bază de activişti entuziaşti, care au succes rapid şi ajung la putere înainte ca mulţi parlamentari măcar să se cunoască între ei sau să fie testaţi sub presiune. Lucrurile stau un pic mai bine în Moldova, unde echipa Maiei Sandu are totuşi nişte ani în spate de experienţă politică, chiar dacă în opoziţie extra-parlamentară, deci e un pic mai avansată în party-building la momentul preluării guvernării; formaţiunea-fanion a bulgarilor e complet nouă.

În fine, va fi greu pentru că ambele echipe au un public propriu mobil, informat, exigent şi adesea cârcotaş, ce nu poate fi cumpărat cu subvenţii ori propagandă ieftină, cum fac ceilalţi. Chiar dacă ar vrea să practice aceleaşi metode, cele două guvernări nu au controlul pe maşinăria de zgomote profund coruptă din cele două state, construită în deceniile de tranziţie, care va acţiona totdeauna contra lor, indiferent ce vor face sau nu vor face. Războiul asimetric pentru opinia publică e o realitate cu care se confruntă orice partid reformist şi pro-european în regiunea noastră, care trebuie să se bată cu adversarul politic cu o mână legată la spate: unii cu piciorul, alţii cu toporul, cum se zice peste Prut. Ca să te descurci în asemenea medii pervertite, cu duble standarde, nu-i clar cât te ajută o diplomă Ivy League.

Însă e chiar mai mult decât atât, pentru că atât la Sofia cât şi la Chişinău reformiştii trebuie să ducă lupta pe două fronturi. Întâi, să se apere de propaganda mainstream cu agendă, care în Moldova mai este şi copios alimentată din surse ruseşti. Iar în al doilea rând, să răspundă permanent reţelei de influenceri nu la fel de numeroşi, dar veninoşi, proveniţi din tabăra proprie, care sunt pro-Vest doar atât cât să copieze de acolo atitudini “woke” şi să sufle ipocrit în iaurtul “guvernelor Harvard”, alimentând marota că e pe cale să apară în regiune o dictatură exclusivistă a creierelor. Genul ăsta de iubire patetică de norod şi proletcultism renăscut, în care cauţi doar justificări pentru Viorica Dăncilă şi noduri în papură pentru Maia Sandu sau Petkov, din motive de tribalism ideologic, e marca vremurilor post-adevăr în Estul continentului. Discriminarea pozitivă a mediocrităţii – dar nu la baza societăţii, ci chiar în fruntea bucatelor – e noua regulă pe care trebuie s-o respectăm cu toţii ca să fim onorabili, se pare.

Evident, persiflarea permanentă a rarelor episoade de competenţă la guvernare şi tăcerea strategică atunci când armate de nătărăi duc regiunea noastră de râpă nu-i decât teatru social şi exerciţiu de semnalizarea virtuţii pentru consolidarea bulei corect-gânditoare. În fond obsesia anti-elite, element fundamental al retoricii populiste din toate timpurile, nu s-a reinflamat recent cu Trump şi Brexit, ci înainte de ei, pe partea cealaltă a spectrului politic, la criza economică din 2008-2009. Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Loading

NATIONAL

Șoferii drogați scapă de închisoare? Ministrul Justiției, semnal clar înainte de verdictul ÎCCJ: ‘Toleranță zero’

Publicat

in

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat, vineri, că nu este de acceptat ideea de praguri când vine vorba de conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.

“Astăzi (vineri – n.r.), am fost la penitenciarul Jilava. Am văzut aici mulţi, prea mulţi deţinuţi cu o viaţă distrusă din cauza drogurilor. Cu doi am stat astăzi de vorbă. Iar în spatele lor sunt familii afectate. Dragii mei, drogurile nu te fac ‘high’, ci te aduc ‘low’. Aşa şi cu condusul. Nu este de acceptat ideea de praguri când vine vorba de conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive. Un om la volan care a consumat substanţe este un pericol. Toleranţă zero! Legiuitorul asta a vrut să transmită prin textul de lege prin care a incriminat conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive”, a scris Alina Gorghiu, pe pagina sa de Facebook.

Ea a adăugat că, alături de colegii liberali, a înaintat anul acesta trei legi pentru a proteja tinerii de droguri: “legea prin care traficanţii de droguri de mare risc nu mai pot primi pedepse cu suspendare, cea a înfiinţării ‘Registrului traficanţilor’ şi cea a înfiinţării a opt centre regionale pentru tratarea consumatorilor”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aşteptată pe 16 septembrie să stabilească, prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dacă este necesară impunerea unui prag pentru conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive, la fel cum este pentru alcool.

Șoferii drogați ar putea scăpa de închisoare

O posibilă schimbare radicală în legislație privind conducerea sub influența drogurilor ar putea să-i scape pe șoferii drogați de închisoare. Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea decide să impună un prag legal pentru droguri, similar cu cel existent pentru alcool, care ar stabili o limită minimă pentru a putea fi considerată infracțiune.

Această decizie ar putea avea efecte devastatoare în cazurile în care șoferii drogați au produs accidente mortale, inclusiv în cazul lui Vlad Pascu, tânărul care a ucis doi tineri în stațiunea 2 Mai în timp ce se afla sub influența substanțelor interzise.

Înalta Curte a fost sesizată de Curtea de Apel Brașov să stabilească pedepse minime pentru cazurile de ucidere din culpă și conducere sub influența drogurilor, ceea ce ar putea duce la o redefinire a modului în care sunt tratate aceste infracțiuni.

Un eventual prag legal pentru droguri ar însemna că șoferii care consumă substanțe interzise, dar sub o anumită limită, nu ar mai fi considerați infractori, reducând drastic pedepsele aplicate.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Prima reacție a Kremlinului după ce Erdogan a cerut returnarea Peninsulei Crimeea către Kiev

Publicat

in

Subiectul privind Crimeea aparține zonei de „dezacord” dintre Federația Rusă și Turcia, dar Moscova speră că Ankara va fi mai devreme sau mai târziu de acord cu argumentele sale, a declarat secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov. Reacția acestuia vine după ce preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie “returnată” Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului.

„În general, acest subiect aparține categoriei de dezacorduri care există între noi și prietenii noștri turci. Aici, într-adevăr, avem opinii complet diferite. În același timp, nu abandonăm încercările noastre intenționate de a continua să explicăm punctul nostru de vedere, poziția noastră prietenilor și colegilor noștri turci”, a declarat Peskov reporterilor, conform Interfax.

“Sperăm că, în timp, acest lucru va permite Ankarei să ne înțeleagă mai bine, să înțeleagă mai bine și să fie de acord cu argumentele noastre”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Rusia și Turcia continuă să dezvolte “parteneriate”.

“În ceea ce privește încercările Turciei de a atenua această presiune asupra Statelor Unite – ei bine, într-adevăr, Statele Unite exercită o presiune nedisimulată asupra Republicii Turcia, nu evită intimidarea, consecințele asupra economiei turce”, a spus Peskov.

“Dar Republica Turcia, după cum ni se pare, continuă să fie ghidată exclusiv de propriile interese, inclusiv de dezvoltarea comerțului, a cooperării economice și de altă natură cu noi”, a concluzionat secretarul de presă al președintelui Federației Ruse.

Solicitarea lui Erdogan

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie “returnată” Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului, potrivit EFE şi Unian.

“Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult ‘durerea’ populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea”, a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev.

“Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional”, a insistat Erdogan, conform Agerpres.

În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai.

Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991.

După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova.

De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea.

Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană, aminteşte EFE.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Statele Unite şi Germania s-au calificat la turneul Final 8 al Cupei Davis

Publicat

in

Statele Unite au învins vineri Slovacia şi au obţinut calificarea la turneul Final 8 al competiţiei masculine de tenis pe echipe Cupa Davis, informează Reuters.

În Grupa C, la Zhuhai (China), americanul Mackenzie McDonald l-a învins pe slovacul Lukas Klein, 6-4, 6-3, apoi Brandon Nakashima a adus punctul decisiv pentru victoria Statelor Unite, impunându-se în faţa lui Jozef Kovalik, 6-3, 6-3.

În primul lor meci din grupă, Statele Unite au trecut de Chile cu 3-0. Căpitanul echipei Statelor Unite, Bob Bryan, nu poate conta pe jucători ca Taylor Fritz, finalist săptămâna trecută la US Open, Frances Tiafoe, eliminat chiar de Fritz în semifinalele acestui turneu de Mare Şlem, sau Tommy Paul.

Victoria Statelor Unite a asigurat calificarea Germaniei la turneul Final 8 al competiţiei, care va avea loc la finalul lunii noiembrie, la Malaga (Spania).

Germania şi Statele Unite vor fi adversare sâmbătă, miza fiind câştigarea grupei.

Primele două clasate din fiecare grupă se vor califica la turneul Final 8.

Tot vineri, campioana en titre, Italia, caută a doua sa victorie în Grupa A, împotriva Belgiei, la Bologna, în timp ce Marea Britanie întâlneşte Argentina în Grupa D, la Manchester, în căutarea succesului care să-i asigure calificarea.

În aceeaşi zi, Spania va întâlni Franţa, în Grupa B, la Valencia, iar o victorie i-ar asigura prezenţa în Final 8.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Susținătorii lui Mircea Geoană au strâns 50.000 de semnături în trei zile

Publicat

in

Susținătorii Mișcării „România Renaște!” au strâns, în trei zile, aproximativ 50.000 de semnături de susținere a lui Mircea Geoană, candidat independent la Președinția României, a declarat Alina Achim, purtătoarea de cuvânt a MRR.

Mișcarea a instalat circa 170 de corturi pentru strângerea de semnături, în toate județele țării, care au costat aproximativ 30.000 de euro.

De asemenea, reprezentanții Mișcării „România Renaște!” au demarat campania de strângere de semnături, implicit instalarea corturilor, în Republica Moldova (Chișinău și Cahul), precum și în comunitățile de români din Spania, Italia și Marea Britanie.

Legislația electorală din România obligă un candidat independent la alegerile prezidențiale să strângă 200.000 de semnături de susținere, o condiție restrictivă, având în vedere că, în cazul candidaților susținuți de partide, numărul de semnături necesare este similar.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Miriam Bulgaru qualifies for semi-finals of Tiriac Foundation Trophy

Publicat

in

Romanian tennis player Miriam Bulgaru qualified on Friday for the semi-finals of the Tiriac Foundation Trophy (WTA 125), pool prize money of 115,000 USD and hosted by the National Tennis Center, after defeating Russian Alevtina Ibraghimova 6-2, 6-2, told Agerpres.

Bulgaru (25 years old, world No. 202) won after an hour and 23 minutes against a qualifier (19 years old, world No. 335).

Bulgaria served better and won comfortably and is due to meet Georgian qualifier Ekaterine Gorgodze in the semi-finals.

The Romanian won her only match against Gorgodze (32, world No. 426) in 2023 in Santa Margherita in the first round 6-3, 6-4.

The Bulgarian secured a check worth 5,300 USD and 49 WTA points.

In the last quarter-final of the Tiriac Foundation Trophy, Patricia Tig will face Dutch Anouk Koevermans.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

BNR anunță că economia României o ia în jos: Deficitul de cont curent a crescut cu aproape 34%

Publicat

in

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în perioada ianuarie – iulie 2024, un deficit de 15,178 miliarde euro, în creştere cu 33,99% comparativ cu deficitul de 11,328 miliarde euro din perioada similară a anului trecut, informează Banca Naţională a României printr-un comunicat remis, vineri, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,531 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,303 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 538 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mare cu 522 milioane euro.

În primele şapte luni din 2024, datoria externă totală a crescut cu 10,247 miliarde euro, până la 180,330 miliarde euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 131,851 miliarde euro la 31 iulie 2024 (73,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,3% faţă de 31 decembrie 2023, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2024 nivelul de 48,479 miliarde euro (26,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,3% faţă de 31 decembrie 2023.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2024 a fost de 103,8%, comparativ cu 96,3% la 31 decembrie 2023.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend