Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Modificarea radicală a sistemului ajutoarelor sociale se va face în 2021

Publicat

in

Regulile referitoare la acordarea venitului minim garantat, a alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei vor urma să fie schimbate semnificativ în primăvara anului 2021, după ce Guvernul va amâna pentru a doua oară termenul de intrare în vigoare al legii care va reuni aceste trei categorii de ajutoare. Mai exact, autorităţile vor reuni aceste ajutoare într-unul singur — venitul minim de incluziune — însă abia de la 1 aprilie 2021, deși schimbarea ar fi trebuit să se producă la 1 aprilie 2018.

Același motiv va duce curând la o nouă amânare, de data aceasta cu doi ani, adică până la 1 aprilie 2021, conform unui proiect de OUG adoptat vineri de Executiv. Ca să se aplice, documentul trebuie publicat în Monitorul Oficial.

În esență, venitul minim de incluziune va reprezenta un sprijin financiar acordat de stat familiilor şi persoanelor singure pentru asigurarea unui nivel de trai minimal. Totodată, acesta va ajuta la prevenirea sărăciei în rândul copiilor şi la stimularea participării lor în sistemul de educaţie.

Concret, potrivit prevederilor din lege, autorităţile vor reuni venitul minim garantatalocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei într-un singur ajutor: venitul minim de incluziune. Prin urmare, acesta din urmă va fi compus din una sau mai multe dintre următoarele ajutoare financiare:

  • ajutorul de incluziune;
  • ajutorul pentru familia cu copii;
  • suplimentul pentru locuire.

Totuşi, venitul minim de incluziune va putea să fie completat, în funcţie de nevoile beneficiarilor, cu ajutoare complementare în bani sau în natură. De exemplu, plata contribuţiei la sănătate (strict pentru ajutorul de incluziune), plata asigurării obligatorii a locuinţei sau ajutoare pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară (incendii, accidente, boli grave, printre altele).

În expunerea de motive ce a însoțit Legea nr. 196/2016 în forma sa de proiect, iniţiatorii au lămurit că introducerea venitului minim de incluziune are la bază mai multe avantajefaţă de actualul sistem de ajutorare a familiilor şi persoanelor singure cu dificultăți. Printre altele, este vorba de eficientizarea procesului de stabilire şi plată a drepturilor, simplificarea procedurilor şi reducerea costurilor administrative și private şi efectuarea unei plăţi unice lunare pentru fiecare beneficiar.

Important! Introducerea venitului minim de incluziune este stabilită acum pentru data de 1 aprilie 2019, dar noul termen urmează să fie 1 aprilie 2021. La momentul introducerii venitului minim de incluziune, drepturile la venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei vor înceta automat. Pentru obţinerea venitului minim de incluziune, cererile vor trebui depuse cu 60 de zile înainte de intrarea în vigoare a noii legi, adică la 1 februarie 2021.

Limita maximă de venituri pentru acordarea ajutorului va fi de 600 de lei

Familiile şi persoanele singure vor putea să beneficieze de venitul minim de incluziune în măsura în care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate şi nu câștigă bani sau obţin venituri nete lunare ajustate de maximum 1,200 ISR. În prezent, valoarea indicatorului social de referinţă este de 500 de lei, astfel că vorbim de o limită de 600 de lei.

Venitul net lunar ajustat va reprezenta „suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei”, este punctat în Legea nr. 196/2016. Coeficienţii de echivalenţă vor fi, mai precis, 1 pentru persoana singură sau pentru un singur membru de familie şi 0,5 pentru fiecare persoană în plus (adult sau copil). Venitul minim de incluziune va fi constituit din totalul sumelor aferente ajutorului de incluziune, ajutorului pentru familia cu copii şi suplimentului pentru locuire. Acestea vor fi stabilite în funcţie de încadrarea în veniturile nete lunare ajustate în limitele următoare:

  • pentru ajutorul de incluziune, până la un venit mediu net lunar ajustat de 260 de lei (0,520 ISR), ce se ia în calcul la stabilirea veniturilor cumulate ale familiei (respectiv 300 de lei, adică 0,600 ISR, pentru persoana singură în vârstă de cel puțin 60 de ani);
  • pentru ajutorul pentru familia cu copii, până la un venit net lunar ajustat de 600 de lei (1,200 ISR);
  • pentru suplimentul pentru locuire, până la un venit net lunar ajustat de 600 de lei (1,200 ISR) (respectiv 800 de lei, adică 1,600 ISR, pentru persoana singură în vârstă de cel puțin 60 de ani).

Important! Atunci când se va stabili venitul net lunar ajustat, vor fi luate în considerare toate veniturile nete (adică toate sumele primite sau realizate) pe care membrii familiei sau persoana singură le-au realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune. Totuși, nu vor fi luate în calcul sume precum alocațiile de stat ale copiilor, bursele, banii câștigați din activități ocazionale necalificate sau ajutoarele de urgență.

Solicitarea banilor se va face la primărie

Persoanele îndreptăţite să beneficieze de venitul minim de incluziune vor putea să-l solicite în scris sau electronic, iar cererea va trebui să fie însoţită de o declaraţie pe propria răspundere, de un angajament de plată, dar și de unele acte doveditoare, dispune legea. Solicitarea pentru acordarea venitului minim de incluziune, împreună cu actele necesare, va fi depusă la primăria localităţii de domiciliu/reședință sau va fi transmisă electronic acesteia.

În esenţă, cererea va include datele persoanei îndreptățite, componenţa familiei, veniturile realizate, bunurile deţinute, tipul de locuinţă, sistemul de încălzire folosit şi numărul persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresă de domiciliu/reşedinţă. De asemenea, vor fi incluse informaţii despre situaţia educaţională şi profesională a persoanei singure sau a membrilor de familie, precum şi despre nevoile speciale şi situaţiile particulare în care se regăsesc aceştia.

În ceea ce privește actele doveditoare, acestea vor demonstra, printre altele, veniturile, componența familiei și respectarea condițiilor în funcție de care se vor acorda ajutoarele componente ale venitului minim de incluziune. Angajamentul de plată va reprezenta documentul prin intermediul căruia beneficiarii ajutorului își vor asuma returnarea banilor primiți fără drept, dacă acest lucru va fi necesar.

„Verificarea datelor și informațiilor cuprinse în cerere și în documentele doveditoare, precum și prelucrarea datelor înscrise în cerere se realizează în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării acestora, de către personalul serviciului public de asistență socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de către personalul din compartimentul cu atribuții în domeniul asistenței sociale din aparatul de specialitate al primarului”, este explicat în Legea nr. 196/2016. Astfel, în cazul persoanelor care se încadrează în limitele maxime de venit amintite anterior și care folosesc energia electrică pentru încălzirea casei, se va face o verificare în teren a datelor și informațiilordeclarate de solicitanți. Totuși, vor putea fi făcute verificări și la alți solicitanți.

După cel mult cinci zile de la finalizarea verificării în teren, primarul localității va decide aprobarea sau respingerea cererii de acordare a venitului minim de incluziune. În maximum cinci zile de la emitere, dispoziția primarului se va comunica solicitanților.

Atenție! Plata ajutorului de incluziune și/sau a ajutorului pentru familia cu copii se va face lunar de către agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială. Suplimentul pentru locuire, reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri, va fi plătit o singură dată (până la data de 31 noiembrie a fiecărui an, pentru perioada sezonului rece), în timp ce achitarea ajutorului pentru energie termică, energie electrică și gaze naturale se va face direct la furnizori.

Ce valoare vor avea ajutoarele din cadrul venitului minim de incluziune

Ajutorul de incluziune

Ajutorul de incluziune va fi o sumă de bani acordată pentru asigurarea necesităţilor zilnice ale vieţii și va avea, conform Legii nr. 196/2016, un cuantum maxim de 260 de lei pe lună (0,520 ISR). În funcţie de numărul membrilor familiei, ajutorul se va acorda pornind de la valoarea de referinţă de 260 de lei pe lună, la care vor fi aplicaţi coeficienţii de echivalenţă (1 pentru o persoană, 0,5 pentru fiecare persoană în plus).

„Suma aferentă ajutorului de incluziune se stabilește ca diferență între nivelul cuantumului maxim al ajutorului de incluziune, calculat (…) pentru întreaga familie sau persoana singură, și nivelul veniturilor nete lunare realizate de familie sau de persoana singură în luna anterioară solicitării dreptului (…)”, este menționat în document, subliniindu-se că persoanele singure în vârstă de cel puțin 60 de ani vor putea primi un cuantum maxim de 300 de lei pe lună (0,600 ISR).

Atenţie! În cazul familiilor care vor primi ajutorul de incluziune, unul dintre membrii majori apți de muncă va fi obligat să lucreze lunar, la cererea primarului, pentru activități sau lucrări de interes local. Acest lucru se va face cu respectarea duratei normale a timpului de muncă.

Ajutorul pentru familia cu copii

Ajutorul pentru familia cu copii va fi acordat pentru a preveni sărăcia copiilor şi a stimula participarea acestora în sistemul de educaţie. Acesta va viza familiile care întrețin unul sau mai mulți minori și va fi acordat în funcţie de nivelul venitului net lunar ajustat şi numărul de copii.

Astfel, cuantumul lunar pentru familia beneficiară a ajutorului de incluziune sau pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de maximum 260 de lei pe lună (0,520 ISR) va fi:

  • 107 de lei (0,214 ISR) pentru familia cu un copil;
  • 214 de lei (0,428 ISR) pentru familia cu doi copii;
  • 321 de lei (0,642 ISR) pentru familia cu trei copii;
  • 428 de lei (0,856 ISR) pentru familia cu patru sau mai mulţi copii.

Familia monoparentală beneficiară a ajutorului de incluziune sau cea cu venituri nete lunare ajustate de maximum 260 de lei pe lună (0,520 ISR) va primi un cuantum lunar al ajutorului de:

  • 120 de lei (0,240 ISR) pentru familia cu un copil;
  • 240 de lei (0,480 ISR) pentru familia cu doi copii;
  • 360 de lei (0,720 ISR) pentru familia cu trei copii;
  • 480 de lei (0,960 ISR) pentru familia cu patru sau mai mulţi copii.

Pentru familia cu un venit net lunar ajustat cuprins între 261 de lei (0,522 ISR) şi 600 de lei (1,200 ISR) pe lună, cuantumul lunar al ajutorului va fi:

  • 85 de lei (0,170 ISR) pentru familia cu un copil;
  • 170 de lei (0,340 ISR) pentru familia cu doi copii;
  • 255 de lei (0,510 ISR) pentru familia cu trei copii;
  • 340 de lei (0,680 ISR) pentru familia cu patru sau mai mulţi copii.

Cuantumul lunar al ajutorului pentru familiile monoparentale cu un venit net lunar ajustat cuprins între 261 de lei (0,522 ISR) şi 600 de lei (1,200 ISR) pe lună va fi:

  • 100 de lei (0,200 ISR) pentru familia cu un copil;
  • 200 de lei (0,400 ISR) pentru familia cu doi copii;
  • 300 de lei (0,600 ISR) pentru familia cu trei copii;
  • 400 de lei (0,800 ISR) pentru familia cu patru sau mai mulți copii.

Important! De reţinut este că, în familiile care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, acordarea ajutorului va fi condiţionată de frecventarea neîntreruptă a cursurilor. Eventualele absenţe nemotivate, întreruperi sau repetări de an şcolar vor duce la scăderea cuantumului ajutorului.

Suplimentul pentru locuire

Suplimentul pentru locuire va reprezenta un ajutor financiar pentru acoperirea integrală sau parţială a cheltuielilor cu încălzirea locuinţei de domiciliu/reşedinţă în timpul sezonului rece (perioada 1 noiembrie – 31 martie). Acesta se va acorda în cuantumuri diferenţiate, în funcţie de încadrarea venitului net lunar ajustat, pentru un singur sistem de încălzire.

Suplimentul va fi reprezentat, practic, de un ajutor pentru energie termică în sistem centralizat, un ajutor pentru gaze naturale, un ajutor pentru energie electrică sau un ajutor pentru combustibili solizi/petrolieri. Suplimentul pentru locuire va fi acordat, în timpul sezonului rece, persoanelor singure și familiilor care au un venit mediu net lunar ajustat de până la 600 de lei (1,200 ISR). „Cuantumurile suplimentului pentru locuire, indiferent de sistemul de încălzire utilizat, se calculează în funcție de veniturile nete lunare ajustate pe membru de familie, prin compensarea procentuală a cheltuielilor pentru încălzire (…)”, scrie în noua lege, făcându-se referire la:

  • valoarea de referință a ajutorului lunar pentru energie termică, calculat în limita consumului mediu lunar și prețul gigacaloriei;
  • valoarea de referință a ajutorului lunar pentru gaze naturale de 260 de lei (0,520 ISR);
  • valoarea maximă a ajutorului lunar pentru energie electrică de 240 de lei (0,480 ISR);
  • valoarea maximă a ajutorului lunar pentru combustibili solizi/petrolieri de 80 de lei (0,160 ISR).

Cei care vor solicita venitul minim de incluziune exclusiv pentru suplimentul de locuire, pentru energie termică, gaze sau energie electrică, vor trebui să depună actele necesare până la data de 15 octombrie a fiecărui an. În cazul ajutorului pentru combustibili solizi/petrolieri, termenul va fi data de 15 septembrie a fiecărui an.

Atenție! Proiectul de OUG pentru amânarea venitului minim de incluziune pentru 1 aprilie 2021 nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie publicat în Monitorul Oficial.

Loading

NATIONAL

Rusia și Arabia Saudită și-au anunțat planurile pentru următorii ani

Publicat

in

OPEC, organizație marilor producători de petrol și în care Rusia și Arabia Saudită sunt principalii jucători, şi-a redus marţi previziunile privind creşterea cererii globale de petrol în 2024, reflectând datele primite până în prezent în acest an. De asemenea, OPEC şi-a redus aşteptările şi pentru anul viitor, marcând a doua revizuire descendentă consecutivă a grupului de producători, transmite Reuters.

Perspectivele mai slabe subliniază şi mai mult provocarea cu care se confruntă OPEC+, care cuprinde Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţi precum Rusia, în echilibrarea pieţei.

Săptămâna trecută, OPEC+ a amânat planul de a începe pomparea a mai mult petrol, după ce preţurile au atins cel mai redus nivel din 2024.

OPEC revizuiește în scădere cererea mondială de petrol

Marţi, OPEC a declarat într-un raport lunar că cererea mondială de petrol va creşte cu 2,03 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024, în scădere faţă de creşterea de 2,11 milioane bpd estimată luna trecută.

Până luna trecută, OPEC a păstrat prognoza neschimbată de când a fost făcută pentru prima dată în iulie 2023.

China a reprezentat cel mai important motiv al celei mai recente retrogradări, deoarece OPEC şi-a redus prognoza de creştere a cererii Chinei la 650.000 bpd în 2024, de la 700.000 bpd.

Utilizarea petrolului în cea de-a doua economie a lumii se confruntă cu factori contrari din cauza provocărilor economice şi a trecerii la combustibili mai curaţi, a spus OPEC.

”Privind în perspectivă, creşterea economică a Chinei este aşteptată să rămână bine susţinută. Cu toate acestea, factorii contrari din sectorul imobiliar şi penetrarea din ce în ce mai mare a camioanelor cu GNL şi a vehiculelor electrice sunt probabil să influenţeze cererea de motorină şi benzină în viitor”, a spus OPEC în raport.

Scade și prețul petrolului la nivel mondial

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 2,62 USD, sau cu 3,65%, la 69,22 USD pe baril, la ora 17:15 GMT, cel mai redus nivel din decembrie 2021. Ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a pierdut 2,90 dolari, sau 4,22%, până la 65,81 dolari. Ambele benchmark-uri au scăzut cu mai mult de 3 USD în timpul sesiunii, după ce fiecare a crescut cu aproximativ 1% luni. Contractele futures pentru ţiţeiul WTI au scăzut cu mai mult de 5% marţi, atingând cel mai redus nivel din mai 2023.

Există o mare împărţire între previziunile de creştere a cererii de petrol pentru 2024, din cauza diferenţelor de opinie faţă de China şi a ritmului de tranziţie a lumii către combustibili mai curaţi.

OPEC este încă în fruntea estimărilor industriei şi are un drum lung de parcurs pentru a se potrivi cu viziunea mult mai scăzută a Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

OPEC a declarat că creşterea cererii din acest an a fost încă peste media istorică de 1,4 milioane bpd observată înainte de pandemia de COVID-19 din 2019, care a provocat o scădere a utilizării petrolului.

Grupul este optimist pe frontul economic, îmbunătăţind prognoza de creştere economică pentru 2024 la 3%, de la 2,9%.

OPEC şi-a lăsat neschimbată previziunea pentru 2025 la 2,9% şi a spus că există potenţialul de a revizui în creştere cifra de anul viitor.

Pentru anul viitor, OPEC şi-a redus estimarea de creştere a cererii globale de petrol la 1,74 milioane bpd, de la 1,78 milioane bpd, aceasta fiind tot la vârful aşteptărilor industriei.

OPEC+ a implementat o serie de reduceri de producţie de la sfârşitul anului 2022, pentru a sprijini piaţa, majoritatea fiind în vigoare până la sfârşitul anului 2025.

Grupul urma să înceapă atenuarea reducerii producţiei de 2,2 milioane bpd, din octombrie, dar a decis săptămâna trecută să amâne planul cu două luni după ce preţurile petrolului au scăzut.

Raportul OPEC a arătat că producţia reală a scăzut în august, în principal din cauza tulburărilor din Libia, care au perturbat producţia.

OPEC+ a pompat 40,66 milioane bpd în august, în scădere cu 304.000 bpd faţă de iulie, condusă de un declin în Libia.

Raportul OPEC prevede că cererea de ţiţei al OPEC+, sau ţiţei de la OPEC plus ţările aliate care lucrează cu acesta, va fi de 43,8 milioane bpd în trimestrul al patrulea, permiţând, teoretic, spaţiu pentru o producţie mai mare a grupului.

Alte prognoze includ mai puţin spaţiu pentru petrolul OPEC. AIE, care reprezintă ţările industrializate, vede o creştere a cererii mult mai mică decât OPEC, de 970.000 bpd în 2024. AIE a programat să îşi actualizeze cifrele joi.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

SONDAJ Cine ar fi câștigat dezbaterea dintre Donald Trump și Kamala Harris: Controversa unei noi confruntări/ VIDEO

Publicat

in

Majoritatea celor care au urmărit dezbaterea dintre fostul președinte american și actualul vicepreședinte spun că Harris a avut o prestație mai bună ca Trump, arată un sondaj CNN. Imediat după finalul dezbaterii, Donald Trump i-a anunțat pe jurnaliști că, cel mai probabil, nu va mai fi o nouă dezbatere. În schimb, Kamala Harris a cerut să fie organizată o nouă dezbatere în octombrie.

Alegătorii înregistrați care au urmărit dezbaterea de marți dintre Kamala Harris și Donald Trump spun, cu 63% la 37%, că Harris a avut o performanță mai bună, potrivit unui sondaj CNN realizat de SSRS.

Americanii au urmărit și limbajul non verbal al candidaților. În timp ce Donald Trump a fost mereu în defensivă și a încercat să iasă din corzi prin atacuri la persoană, Kamala Harris a fost cea care a condus ritmul dezbaterii, în mai multe rânduri reușind să-l provoace pe Donald Trump să caute justificări pentru acțiuni trecute, în loc să își dezvăluie planurile de viitor.

Harris vrea o nouă dezbatere, Trump refuză

Donald Trump şi-a făcut o apariţie surpriză, marţi seară, în sala amenajată pentru presă la centrul din Philadelphia unde tocmai avusese dezbaterea cu Kamala Harris şi le-a spus reporterilor că este mulţumit de prestaţia sa împotriva Kamalei Harris, dar s-ar putea să nu mai aibă loc o altă dezbatere, relatează The Guardian. În schimb, echipa Kamalei Harris a cerut să fie organizată o nouă dezbatere, în octombrie.

“A fost cea mai bună dezbatere a mea, cred”, a spus fostul preşedinte. “A arătat cât de slabi sunt, cât de patetici sunt şi ce fac pentru a ne distruge ţara, la graniţă, cu comerţul exterior, cu totul”, le-a spus fostul preşedinte jurnaliştilor.

“Acum, ea vrea să mai facă una (o dezbatere), pentru că a fost învinsă în seara asta, dar nu ştiu dacă vom mai face una”, a adăugat Trump.

Kamala Harris vrea o nouă dezbatere

Imediat după încheierea dezbaterii, campania Kamalei Harris a transmis că vicepreşedinta este “pregătită pentru o a doua dezbatere”, în octombrie.

“Sub luminile rampei, poporul american a putut vedea alegerea cu care se va confrunta în această toamnă la urne: între a merge înainte cu Kamala Harris sau a merge înapoi cu Trump”, a declarat Jen O’Malley Dillon, preşedintele campaniei Harris-Walz. “Asta este ceea ce au văzut în această seară şi ceea ce ar trebui să vadă la o a doua dezbatere, în octombrie. Vicepreşedintele Harris este pregătită pentru o a doua dezbatere. Este oare şi Donald Trump?” – a lansat întrebarea reprezentantul campaniei lui Harris.

Această a doua dezbatere s-ar adăuga unei confruntări prevăzute în octombrie între candidaţii la funcţia de vicepreşedinte, Tim Walz şi JD Vance.

După dezbaterea cu Trump, Kamala Harris s-a întâlnit cu susţinătorii şi părea să fie încrezătoare că a ieşit victorioasă. “Dar avem mult de lucru”, a atras ea atenţia. “Şi cred că seara aceasta a evidenţiat pentru poporul american care este miza”, a adăugat democrata.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

ALERTĂ – Meteorologii au emis Cod Portocaliu de furtuni fix în zona în care ploile au făcut prăpăd

Publicat

in

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis Cod Portocaliu de furtuni pentru județul Constanța. La finalul lunii august, furtunile au făcut prăpăd pe litoral, mai multe plaje fiind distruse și foarte multe locuințe sau centre comerciale au fost afectate.

Conform meteorologilor se vor înregistra averse torențiale care vor acumula 25…40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină.

Zone vizate din județul Constanta: Eforie, Cobadin, Tuzla, Topraisar, 23 August, Limanu, Chirnogeni, Albești, Ciocârlia, Amzacea, Pecineaga, Mereni, Costinești, Comana, Mangalia;

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Sony anunţă consola de jocuri PlayStation 5 Pro

Publicat

in

Producătorul japonez Sony a lansat o nouă consolă din seria PlayStation 5, pe care o numeşte Pro datorită plusului de performanţă oferit.

PlayStation 5 Pro are o placă video mai mare, o funcţie avansată de ray tracing şi upscaling realizat cu ajutorul inteligenţei artificiale. Placa video are cu 67% mai multe unităţi de procesare, iar memoria este mai rapidă cu 28%.

Toate upgrade-urile incluse, spun cei de la Sony, vor face ca PlayStation 5 Pro să ofere o randare a jocurilor cu 45% mai rapidă decât la versiunea anterioară.

În unele jocuri, utilizatorii vor observa îmbunătăţiri ale detaliilor grafice şi o rată mai bună a cadrelor pe secundă, conform producătorului.

O nouă opţiune, numită Game Boost, va îmbunătăţi performanţa pentru 8.500 de jocuri compatibile, dezvoltate iniţial pentru PS4, spune şeful Sony Interactive, Hideaki Nishino.

Prima serie de jocuri pentru noua consolă include titluri precum lan Wake 2, Assassin’s Creed Shadows, Demon’s Souls, Dragon’s Dogma 2, Final Fantasy 7 Rebirth, Gran Turismo 7, Hogwarts Legacy, Horizon Forbidden West şi Marvel’s Spider-Man 2.

PlayStation 5 Pro va fi disponibilă din 7 noiembrie şi va costa 700 de dolari.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Ce este controversatul ‘Project 2025’: A generat dezbateri aprinse între Donald Trump și Kamala Harris

Publicat

in

Kamala Harris l-a criticat pe Donald Trump pentru implicarea în Proiectul 2025, un document de 922 de pagini cu propuneri politice controversate menite să ghideze următoarea administrație conservatoare.

Trump a negat din nou că ar ști despre Proiectul 2025, în ciuda faptului că acesta a fost redactat de cel puțin două duzini de membri ai administrației sale și de aliați.

Trump neagă că ar fi implicat în ”Proiectul 2025”

„Toată lumea știe că sunt o carte deschisă”, a spus el.

„Nu am nimic de-a face cu Proiectul 2025”, a spus Trump. „Nu l-am citit. Nu vreau să îl citesc, intenţionat. Nu am de gând să îl citesc”, a dat asigurări.

Harris a menționat Proiectul 2025 și criticile aduse planului economic al contracandidatului său de către Școala Wharton de la Universitatea din Pennsylvania – alma mater a lui Trump, pe care acesta o citează frecvent ca dovadă a bonității sale în afaceri.

Kamala Harris insistă asupra ”Proiectului 2025”

Și, cel mai important, Harris a catalogat dosarul său drept un „dezastru”.

„Să vorbim despre ce ne-a lăsat Donald Trump. Donald Trump ne-a lăsat cel mai prost șomaj. Donald Trump ne-a lăsat cea mai gravă epidemie de sănătate publică din ultimul secol. Donald Trump ne-a lăsat cel mai grav atac asupra democrației noastre de la Războiul Civil încoace. Iar ceea ce am făcut noi a fost să curățăm mizeria lui Donald Trump”, a spus ea.

Trump s-a plâns că oamenii nu i-au acordat suficient credit pentru „munca excelentă” pe care administrația sa a făcut-o ca răspuns la pandemie.

„Am făcut o treabă fenomenală cu pandemia”, a spus el, referindu-se la furnizarea de ventilatoare și alte materiale.

Ce este ”Project 2025”

Proiectul conservator Project 2025 stabileşte un plan pentru o potenţială a doua preşedinţie a lui Donald Trump. Documentul de 920 de pagini a fost conceput de think tank-ul conservator Heritage Foundation şi elaborat în mare parte de persoane care au lucrat în administraţia lui Trump. Trump s-a distanţat public de iniţiativă, numind idei nespecificate ale Proiectului 2025 „extrem de grave”.

Propunerile Proiectului 2025 privind politicile de dreapta şi o remodelare radicală a ramurii executive au devenit ţinte frecvente ale criticilor democraţilor.

Kamala Harris şi Donald Trump au participat marţi seara la dezbaterea găzduită de ABC News. Este prima dezbatere între Harris şi Trump. Joe Biden şi Trump s-au confruntat în iunie, dar preşedintele în funcţie a avut o prestaţie atât de slabă, încât a provocat o prăbuşire a numărului de susţinători şi a fost nevoit să se retragă din cursă.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Klaus Iohannis îi decorează astăzi pe sportivii tricolori medaliaţi la Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Paris

Publicat

in

Preşedintele Klaus Iohannis îi va decora, astăzi, pe sportivii români care au câştigat medalii la Jocurile Olimpice şi la Jocurile Paralimpice de la Paris.

Evenimentul este programat la ora 18.00.

Delegaţia Team Romania va fi condusă la Palatul Cotroceni de către Mihai Covaliu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, şi, George Boroi, secretar general al COSR.

La Jocurile Olimpice de la Paris, sportivii români au câştigat trei medalii de aur, patru de argint şi două de bronz.

Au obţinut aurul Maria Magdalena Rusu, Roxana Iuliana Anghel, Nicoleta Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Geanina Radiş şi Victoria Ştefania Petreanu la canotaj – opt rame cu carmaci (8+), Andrei Sebastian Cornea şi Marian Florian Enache la canotaj – dublu vasle (2x) şi David Popovici la înot – 200 m liber.

Au urcat pe treapta a doua a podiumului Mihaela Valentina Cambei la haltere – 49 kg, Gianina Elena van Groningen şi Ionela Livia Cozmiuc la canotaj – dublu vasle categorie uşoară (L2x), Ioana Vrînceanu şi Roxana Iuliana Anghel la canotaj – dublu rame (2-) şi Simona Geanina Radiş şi Nicoleta Ancuţa Bodnar la canotaj – dublu vasle (2x).

Au câştigat bronzul David Popovici la înot – 100 m liber şi Ana Maria Bărbosu la gimnastică artistică – sol, aceasta din urmă după un apel la TAS.

La Jocurile Paralimpice, sportivii români au câştigat două medalii: Alexandru Bologa – aur la paa judo şi Camelia Ciripan – bronz la para tenis de masă.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend