Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Moartea dosarului cu şină, o dramă cu prea multe acte

Publicat

in

Zice lumea, eu nu am făcut socoteala, că sunt peste 800 de legi active prin care statul ROmân solicită copii după acte pe care tot statul român, prin diverse entităţi, le-a emis. Prin aceste legi guvernează tirania hârtiei, a copiei după CI şi a dosarului cu şină. Tehnologia şi digitalizarea ne-au adus o licărire de speranţă şi de atunci, cetăţeni şi antreprenori în geala măsură, tot aşteptăm să se întâmple o minune. România suferă la propriu sub greutatea hârtiei, gândiţi-vă că primăria Sectorului 1 foloseşte anual 5 milioane de coli A4, iar cea a sectorului 6, nu mai puţin de 9 milioane de coli, cam 350 de tone în total. Iar în Bucureşti sunt mai multe Primarii decât am avea nevoie.

Gabriel VasileFoto: Arhiva personala

Pe 7 decembrie, vocea autorizată a ministrului Burduja de a Ministerului Viitorului a trâmbiţat pe social media: „fără dosare cu șină, fără copii după acte, fără xeroxuri în instituțiile publice. Toate acestea sunt posibile după victoriile de astăzi din Parlament! Marcați în calendar ziua de 7 decembrie pentru moartea dosarului cu șină.” Unii au sărit cu felicitările, însă alţii au avut un flashback. În 13 octombrie 2021 a fost aprobată LEGEA pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. ()

Inițiată de deputatul George Tuță alături de alți 101 parlamentari, propunerea legislativă prevedea ca instituțiile publice nu vor mai putea solicita copii după acte”. Legea interzice instituțiilor publice și organelor de specialitate ale administrației publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluționării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituții publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.” Trimisă la Cotroceni pentru promulgare, legea urma să intre în acţiune din ianuarie 2022.

Ca să facem puţin lumină, pe 7 decembrie au fost aprobate doua demersuri diferite: modificarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar și modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.41/2016 () privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale. Primul act normativ va simplifica, procesul de obținere a cazierului judiciar, care va fi eliberat gratuit, în format digital, poate și prin intermediul ghişeul.ro. Obţinerea cazierului judiciar a fost oricum simplificată încă de anul trecut (în urma modernizării Sistemului Informatic al Cazierului Judiciar Român – ROCRIS), prin completarea cererii direct în sistemul informatic al autorităţilor şi eliberare în aceeaşi zi. Chiar şi aşa, într-o speță deja simplificata şi fără dosar cu şină, noua lege are nevoie de promulgare şi încă 180 de zile pentru implementare efectivă. Ceea ce duce termenul spre vara anului viitor.

Al doilea este însă ceva mai revoluţionar şi introduce mai multe prevederi prin care ”administraţia publică locală sau centrală nu poate solicita persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, dosare, dosare cu şină, precum şi niciun alt articol sau obiect de birotică sau papetărie;” Legea mai spune şi ca instituţiile au obligaţia să pune la dispoziţie formulare online pentru cereri, să nu mai ceară copii legalizate ci doar copii conforme cu originalul şi să deţină adrese publice de e-mail unde să poate fi trimise copii digitale ale documentelor, ca un punct unic de contact electronic. Acelaşi termen de promulgare şi punere în practică.

Nu e tocmai digitalizare, dar este un pas înainte. Cel mai probabil. Instituţiile publice vor achiziţiona în masa dosare cu sine, pentru că legea interzice solicitarea şi nu utilizarea acestora.

Să spunem că a murit dosarul cu şina în România mi se pare un exemplu de ”toxic positivity” sau de ascundere a gunoiului după ușă. Cele două legi amintite mai sus, pentru care iniţiatorii merita întreaga noastră admiraţie, reprezintă un început şi nicidecum un final. Aceasta pentru că în România, problema reală nu este dosarul cu şina în sine, ci mentalitatea şi procedurile anacronice gândite pentru o lume bazată pe hârtie și nu pe bytes.Comenteaza pe Contributors.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

LIVE TEXT Război în Ucraina: Volodimir Zelenski a cerut să se construiască rapid fortificații în zonele cheie

Publicat

in

Volodimir Zelenski a cerut, într-un mesaj video, să se construiască rapid fortificații în zonele cheie în care este nevoie de consolidări, amenințate de ofensiva rusă. „Asta înseamnă, desigur, o mai mare atenție la sectoarele din Avdiivka, Mariinka şi altele din regiunea Doneţk care vor primi o atenţie maximă. În regiunea Harkov înseamnă sectorul Kupiansk şi linia de apărare Kupiansk-Lîman”, a spus Zelenski.

STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina.

UPDATE 2 decembrie: 03.00: Zelenski: Războiul cu Rusia a intrat într-o nouă etapă

Volodimir Zelenski, spune că războiul cu Rusia se află într-o nouă etapă, iar iarna ar urma să complice luptele, după o contraofensivă de vară care nu a dat rezultatele scontate din cauza lipsei persistente de arme şi de forţe terestre, relatează Associated Press, conform News.ro.

„Avem o nouă fază a războiului, iar acesta este un fapt”, a declarat Zelenski într-un interviu în Harkov, în nord-estul Ucrainei, unde preşedintele a venit într-un tur al zonelor de război, menit să ridice moralul în regiune. „Iarna, în general, este o nouă fază a războiului”, adaugă el.

Continuarea aici

content-image

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Viktor Orban năruie speranțele Kievului: Aderarea Ucrainei la UE nu coincide cu interesele naţionale ale Ungariei

Publicat

in

În acest moment, aderarea Ucrainei la UE şi începerea negocierilor de aderare nu coincid cu interesele naţionale ale Ungariei, notează MTI, potrivit Rador Radio România.

Uniunea Europeană ar trebui mai întâi să încheie un acord de parteneriat strategic cu Ucraina, iar sprijinirea acestei ţări ar trebui rezolvată într-un mod transparent, în afara cadrului bugetului UE, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, vineri, în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” a postului public Radio Kossuth. Viktor Orbán recomandă ca la următoarea întâlnire a liderilor UE, care va avea loc peste două săptămâni, să nu fie luată nicio decizie cu privire la negocierile de aderare a Ucrainei la UE.

Potrivit premierului Ungariei, este o greşeală faptul că Executivul de la Bruxelles insistă ca liderii UE să includă acest subiect pe ordinea de zi a viitoarei consfătuiri. Acest subiect nu trebuie inclus pe ordinea de zi, Comisia Europeană trebuie să înţeleagă faptul că întâlnirea a fost prost pregătită, iar vinovat este Executivul de la Bruxelles – a spus prim-ministrul ungar. Comisia a propus să începem negocierile privind aderarea Ucrainei la UE, însă acest lucru nu coincide cu interesele multor state membre şi cu siguranţă nu coincide cu cele ale Ungariei, a subliniat Viktor Orbán. „Iar, noi suntem într-o situaţie suficient de bună pentru a avea curajul să spunem asta, indiferent de cât de multă presiune se pune pe noi” – a declarat şeful guvernului de la Budapesta. Pregătirea nu înseamnă că „se întocmeşte un document pe care toată lumea doar îl citeşte”, ci înseamnă să se negocieze cu toată lumea, să se analizeze şi să se armonizeze interesele fiecăruia – a accentuat Viktor Orbán. Iar, dacă s-a reuşit armonizarea şi există şanse pentru un acord, atunci să se facă o propunere – a subliniat premierul Ungariei.

Viktor Orbán a afirmat că, în privinţa chestiunii aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, se poate prevedea că nu va exista un acord pe acest subiect, iar astfel, unitatea europeană ar avea de suferit. Unitatea UE poate fi protejată prin neincluderea pe ordinea de zi a problemelor asupra cărora nu există un acord – a adăugat Viktor Orbán. Premierul ungar a atras atenţia şi asupra faptului că tratatul de bază al Uniunii Europene nu conţine cuvântul „veto”, ci precizează că există anumite domenii în care deciziile pot fi luate doar dacă toate statele membre sunt de acord. Nu este vorba despre faptul că cineva a luat o decizie şi noi apelăm la veto, ci despre faptul că nu poate exista nicio decizie fără noi, a accentuat premierul maghiar, care a subliniat că „noi suntem Uniunea Europeană”. „Uniunea Europeană nu se află la Bruxelles, acolo se află birocraţii. Uniunea Europeană se află la Budapesta, la Varşovia, la Paris, la Berlin” – a spus Viktor Orbán.

Şeful executivului de la Budapesta a subliniat că nu trebuie să ne lăsăm forţaţi într-o situaţie în care să avem remuşcări pentru faptul că am împiedicat punerea în aplicare a unor decizii luate de alţii, întrucât Ungaria are tot dreptul să ia parte la luarea unei decizii numai dacă aceasta corespunde intereselor naţionale ale maghiarilor.

Premierul ungar a precizat că va pleda pentru ideea ca Uniunea Europeană să încheie mai întâi un acord de parteneriat strategic cu Ucraina. În opinia sa, acest lucru ar putea dura chiar şi 5-10 ani, iar în acest răstimp, Ucraina ar putea fi adusă mai aproape de UE. „Când vom vedea că putem coopera, atunci să punem în discuţie problema aderării”, însă acest lucru va fi posibil numai după nişte ani – a spus Viktor Orbán.

Premierul Ungariei a amintit că UE a făcut deja o astfel de greşeală: a început să negocieze cu Turcia, a promis acestui stat va deveni membru al UE, dar situaţia asta durează de 20-30 de ani, ceea ce este frustrant pentru toată lumea şi reprezintă un eşec. Viktor Orbán a atras atenţia şi asupra faptului că, în cazul Ucrainei, există multe întrebări la care nu se ştie răspunsul, întrucât ţara se află în război, sistemul său juridic şi politic funcţionează diferit de cel al unei ţări care duce o viaţă paşnică, aşadar nu se poate stabili dacă Ucraina respectă cadrul constituţional al statului de drept. În plus, nu se poate spune nici cât teritoriu are exact Ucraina, pe care Comisia Europeană dorşte să primească în UE, întrucât are teritorii care din punct de vedere legal îi aparţin fără îndoială, dar Rusia staţionează militar acolo. Nu ştim nici despre ce populaţie vorbim, pentru că oamenii se refugiază în mod constant din Ucraina şi nu ştim nici dacă dacă includerea agriculturii ucrainene pe piaţa liberă va fi benefică pentru fermierii statelor care sunt deja pe piaţa UE, sau dimpotrivă – a enumerat Viktor Orbán.

Potrivit fermierilor maghiari, sute de mii dintre ei ar da faliment dacă agricultura ucraineană ar face parte din sistemul european, a adăugat premierul Ungariei. Viktor Orbán a afirmat, de asemenea, că nu se ştie nici din ce bani ar fi sprijinită Ucraina în cazul aderării, deoarece dacă resursele financiare trebuie identificate în cele deja existente, atunci statele din Europa Centrală ar pierde o parte din acestea.

Punctul de vedere al Ungariei este că sprijinul ar trebui acordat Ucrainei în mod transparent, în afara bugetului UE, a declarat şeful guvernului de la Budapesta. Ar fi nevoie de un acord interguvernamental separat, în urma căruia să fie creat un fond financiar separat de susţinere a Ucrainei, la care fiecare ţară membră a UE să contribuie aşa cum consideră – a mai accentuat Viktor Orbán.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend