De decenii, turismul argeșean gestionat din păcate de PSD, suferă de aceeași boală cronică: strategii desenate frumos pe hârtie lucioasă, în birouri cu aer condiționat, care nu au nicio legătură cu realitatea drumurilor cu gropi sau cu nevoile stringente ale proprietarilor de pensiuni. Recenta „răzvrătire” a primarului din Dâmbovicioara, Marian Avram, împotriva OMD-ului județean visat de Ion Mînzînă, nu este doar un act de orgoliu politic, ci un diagnostic crunt pus sistemului județean patronat de un partid diagnosticat cu impotență turistică.

În timp ce alte județe numără turiștii, kilometrii de pârtie de ski, hoteluri de 5 stele, trasee turistice impecabile dar și încasările, la Argeș se numără încă dosarele cu șină și anii până la pensie ai marilor experți în turismul de birou sau se negociază ce post mai primește nevasta sau amanta in cadrul birourilor de promovare turistică. Proiectul mult lăudat de presa pupincuristo/fomistă al lui Ion Mînzînă și viitorul „premier” Adrian Bughiu– un OMD județean înființat cu viteza melcului pensionat – a primit exact ce merita: un refuz categoric din partea singurei zone care chiar știe cu ce se mănâncă turismul montan. Primarul Marian Avram a dat semnalul deșteptării: Dâmbovicioara nu vrea să fie „vaca de muls” a unei structuri care face turism din pix, între patru pereți, la Pitești.

Este de-a dreptul ilar să vezi cum Consiliul Județean Argeș „descoperă” importanța unui OMD în 2026, după ce ani de zile potențialul turistic al județului a fost lăsat la voia întâmplării, a procurorilor sau a ruginii, printre drumuri ciuruite și promovări anemice. Să vii acum și să ceri Dâmbovicioarei – stațiune de interes național, nu glumă – să se înscrie la „școala de vară” a Piteștiului, denotă ori o aroganță fără limite, ori o deconectare totală de realitate.

Argumentul primarului Avram este un pumn în masa birocraților: „Turismul se face pe munte, nu în birourile de la Pitești!”. Este o sentință dură pentru armata de funcționari care, probabil, confundă promovarea turistică cu postarea unei fotografii pixelate pe o pagină de Facebook uitată de lume sau administrata de un troll de partid.

Refuzul Dâmbovicioarei de a deveni membru fondator este, în esență, un vot de blam pentru managementul județean tipic PSD. De ce ar accepta o „perlă” a turismului să fie pusă în aceeași oală cu zone care contorizează mai mult turiști electorali sau conduse de obedienți ai marelui partid dovedit, dacă nu incapabil pe zona de turism, chiar extrem de dăunător? Doar pentru ca cineva de la județ să raporteze „succesuri” pe spatele muncii altora?

Marian Avram a înțeles un lucru esențial pe care „baronii” de la centru îl ignoră cu grație: antreprenorul local este partenerul, nu contribuabilul tăcut. Decizia de a crea un OMD local, cu oameni de afaceri care au investit cu suflet și mari sacrificii în pensiuni și facilități, este singura cale logică. Acești oameni nu au nevoie de aprobarea unui referent din Pitești pentru a decide unde să pună un panou publicitar sau cum să curețe un traseu montan. Acești oameni nu sunt obișnuiți să dea un bir anual către stâpanul de la Pitești doar pentru a li se posta niste poze din satele lor de poveste pe niște flyere mult prea scumpe și de multe ori prost gandite.

Dacă Dâmbovicioara spune „pas”, iar alte zone cu greutate îi vor urma exemplul, ce mai rămâne din mărețul plan județean? O structură goală, o altă gaură neagră pentru bugete, unde se vor plăti salarii pentru „specialiști” în strategii pe hârtie.

Fără motoarele de tracțiune ale județului, OMD-ul lui Mînzînă ;i Bughiu va fi ca o mașină de lux fără motor: arată bine în garajul Consiliului Județean, dar nu te duce nicăieri.

Răzvrătirea Dâmbovicioarei este, de fapt, o lecție de economie de piață modernă predată unei administrații obosite dar obișnuite cu centralismul de modă veche. Este momentul ca Piteștiul să înțeleagă că turismul nu se „ordonă” prin hotărâre de consiliu, ci se construiește cu respect pentru cei care stau în prima linie. Până atunci, Dâmbovicioara își vede de drumul ei, lăsând „experții” de la oraș să se joace de-a strategia în liniștea birourilor lor călduțe.

Așadar, primarul Marian Avram a lovit exact unde doare mai tare: „turismul din birou”. Este reproșul clasic al omului care stă în „buza” muntelui și vede cum turiștii vin și pleacă, în timp ce la centru se discută despre logo-uri, strategii de branding și alte concepte abstracte care nu aduc turiști, nu aduc niciun ban în plus în buzunarul antreprenorului local, nu aduc niciun metru de părtie de ski si, vai, vai, nici macar vreo groapă astupată pe drumurile turistice.

Se spune că un notar bun măsoară de zece ori și taie o singură dată. În politică însă, Ana Stan pare să fi inversat procesul: a tăiat legăturile cu PSD-ul local fix când „nava” liberală spre care privește cu jind a început să ia apă prin toate încheieturile. Rezultatul? O mutare care se vrea strategică, dar care riscă să rămână doar o „mare brânză” electorală. Ironia sorții este ca demisia vine exact la 5 ani, tot într-un februarie, de la ultima ispravă de același fel a notăriței care, atunci, pleca din CL și PNL ofticată că nu-i ieșise aranjamentele.

Cine are curiozitatea să analizeze declarațiile prin care Ana Stan își anunță demisia din funcția de consilier local va observa un detaliu de o finețe juridică demnă de un autentificator de acte: acronimul PSD lipsește cu desăvârșire. Este o formă de amnezie selectivă sau o încercare disperată de a-și curăța imaginea înainte de „marea întoarcere”? Să pleci dintr-o funcție obținută pe listele unui partid fără să îi pomenești măcar numele denotă ori un dispreț profund, ori confirmarea faptului că prezența ei acolo a fost doar o misiune de „spionaj” politic, un fel de cal troian trimis să observe cum stă treaba în curtea adversarului.

Zvonurile din târg, care încep să capete contur de certitudine, spun că Ana Stan nu pleacă singură, ci „la pachet”. Prin plecarea ei și a celor care vor urma, se pregătește marea regrupare a „trădătorilor” care au făcut turul partidelor doar pentru a pregăti marea lovitură: Transferul spectaculor, pe un cal galben, al lui CG de Argeș, de Pitești mai exact.

Planul notăriței părea perfect pe hârtie: părăsești un partid aflat în picaj și te întorci victorios în PNL-ul aflat în creștere, pregătit să dictezi noua ordine. Doar că, în politica de tip „carambol” din Argeș, socoteala de la notariat nu se potrivește cu cea din sediul de partid.

Marea ironie a acestei demisii este momentul ales. Ana Stan pare să fi fost ultima persoană din județ care nu a aflat că în PNL este în plină desfășurare un puci de proporții iar coana Gorghiu nu se lasă dată la o parte cu una, cu două…

În timp ce notărița își pregătește revenirea triumfală sub sigla galben-albastră, „liberalii de modă nouă” se bat pentru putere, chiar în biroul lui Bolojan, într-un război fratricid care riscă să ducă partidul sub pragul psihologic de 5%. Să pleci de la un PSD complicat, sperând la stabilitate, și să aterizezi direct în mijlocul unei revolte interne care arde totul în jur, este definiția ghinionului politic.

Ana Stan a vrut să dea „lovitura loviturilor”, dar se pare că a greșit ușa. Iar, după monentul februearie 2021. Între un partid pe care nu vrea să-l mai numească (PSD) și unul care s-ar putea să nu o mai recunoască din cauza haosului intern (PNL), notărița rămâne suspendată într-un vid de putere.

Dacă puciul din PNL reușește să atomizeze partidul, revenirea Anei Stan va fi consemnată în istoria locală drept cel mai prost gestionat transfer politic al anului. Mare brânză, într-adevăr! Una autentificată. La notar, notar Ana Stan !

Am citit, aseară, cu interes și mari așteptări comunicatul de presă transmis de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului și am rămas profund dezamăgit. Cu siguranță, acest document nu a primit „bunul de tipar” fără a fi verificat de dumneavoastră. Acesta este și motivul pentru care îmi permit să mă adresez direct, cu onestitatea pe care o merită un ierarh care a demonstrat, de-a lungul anilor, că poate accepta și opinii potrivnice.

Pentru a înțelege contextul, trebuie să privim spre precizările din comunicatul Arhiepiscopiei:

„1. În cuvântul de învățătură de la finalul Sfintei Liturghii, Părintele Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, nu a comentat despre „lipsa apei din Curtea de Argeș”, așa cum se precizează în postarea amintită anterior.

2. Înaltpreasfinția Sa a adresat numai un îndemn personal credincioșilor prezenți, de a înălța rugăciuni către Domnul Dumnezeu și Sfânta Muceniță Filoteea, pentru ca fântâna din Ansamblul Mănăstirii Curtea de Argeș, de unde mulți argeșeni se aprovizionează cu apă pentru folosul personal și casnic, să aibă apă în veacul veacului.

3. Ierarhul Argeșului și Muscelului nu a făcut nicio referire sau aluzie la unele probleme în ceea ce privește furnizarea apei către populația din Municipiul Curtea de Argeș. Aceste aspecte țin strict de Administrația Locală care are competențe legale în gestionarea unor asemenea situații.

4. Acțiunea domnului Petrescu Cosmin de a introduce numele Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, într-o chestiune cu valențe politicianiste privind distribuția apei în Municipiul Curtea de Argeș, se dovedește a fi neinspirată.”

Doar patru paragrafe care, în loc să liniștească, par a ridica un zid de gheață din apă maro între instituția bisericii și cetățenii pe care îi păstorește. Chestiunea apei la Curtea de Argeș nu are valențe politicianiste, așa cum s-a încercat „filtrarea” ei în comunicat. Este o criză pur socială care afectează zeci de mii de suflete, în special bătrâni neputincioși și copii fragili. Oameni care, așa cum spuneam și în emisiunea de luni seară, găsesc un ultim refugiu al înțelegerii la Biserică, așa cum s-a întâmplat în momentele de cumpănă ale istoriei noastre.

Mi-aș fi dorit, Prea Înalte, ca — în sensul strict al cuvântului folosit pe tărâmul chimiei — Biserica Argeșeană să fie ea însăși o valență. Acea forță de legătură între atomi și molecule. Consider că acum era momentul ca să conexați, în stilul dumneavoastră împăciuitor, atomii cu moleculele din această societate care stagnează de atâta timp în pragul disperării și al dispersării. Baza fundamentală a materiei sunt acești atomi, iar într-o comunitate, acești atomi sunt oamenii care vă privesc cu speranță.

Faptul că ați îndemnat personal credincioșii să înalțe rugăciuni pentru ca fântâna din curtea Mănăstirii să aibă apă „în veacul veacului” este proba supremă că sunteți la curent cu necazul argeșenilor. Știți că bătrânii și copiii suferă. Știți că acea fântână a devenit, pentru mulți, singura sursă de supraviețuire.

Știți problema, dar ceva vă oprește să vă implicați cu voce tare. Oare ce? Oare componența Consiliului Eparhial sau reprezentantul Argeșului în Marea Adunare Națională? (las mai jos o poza) Este dureros să vedem cum Biserica alege neutralitatea administrativă în locul empatiei active.

Eu știam, Prea Înalte, că Biserica este o prezență vie, care trebuie să intre în contact și să se implice în problemele vremii. O Biserică neutră, pasivă, neimplicată este, în opinia mea, de neconceput și chiar dăunătoare comunității. Biserica a rămas, poate, singura instituție din țara asta care mai poate impune o ștachetă etică, care mai poate aduce adevărul și ne poate responsabiliza.

Amintiți-vă, Prea Înalte, momentele importante pentru națiune și pentru Argeș. De-a lungul secolelor, Biserica s-a implicat și a rezolvat. Pe plaiurile argeșene, am avut episoadele din acest secol cu Mircea Andrei versus Nicolescu sau episodul Drăghici. Mai mult, un politician aflat vremelnic la putere a ajutat la edificarea noii Necropole Regale mult mai mult decât Casa Regală însăși. Și de ce s-a întâmplat asta? Pentru că Biserica s-a implicat, a dialogat, a făcut compromisuri constructive având un singur scop: binele comunității.

Într-un stat de drept ideal, Biserica poate sta deoparte. Dar noi nu trăim într-un stat ideal, din păcate. Da, este dureros că instituția spirituală este pusă în situația de a face (și) politică, dar sunt timpuri când Biserica trebuie să-și facă propria ei „politică”: una autonomă sau chiar în contrasens cu cea oficială, dacă cea oficială lasă poporul însetat.

La final, Prea Înalte, vă spun cu tot respectul pe care știți că vi-l port: nu lăsați un comunicat sec de presă să ridice un zid între dumneavoastră și argeșeni. Apa este viață, iar atunci când ea lipsește, tăcerea Bisericii se simte ca o secetă a sufletului. Nu sunteți doar administratorul unei fântâni care trebuie să aibă apă „în veacul veacului”, ci păstorul unor oameni care au nevoie de vocea dumneavoastră astăzi, acum. Apa nu este nici de stânga, nici de dreapta iar într-un oraș care însetează, a te ruga doar pentru fântâna din curtea proprie, ignorând „seceta” din casele enoriașilor, nu este doar o greșeală de comunicare, ci o fractură de empatie făcută, sper, fără voia dumneavoastră. Ne-ați învățat să fim acei „atomi” legați prin iubire; nu ne lăsați să devenim particule izolate într-un oraș care se usucă sub ochii noștri.

Și poza de care aminteam mai sus, abia abținându-mă să nu o comentez în acest context.

Andrei Stoica, kickboxer cunoscut din România, a mers la recepția de Ziua Națională a României, desfășurată la Palatul Cotroceni. Prezența acestuia a atras critici și jigniri, el declarându-se ulterior dezamăgit de comentariile primite.

Printr-o postare făcută pe rețelele de socializare, sportivul a explicat că nu a fost „susținut niciodată de vreun partid sau om politic”. Mai mult, Stoica a ținut să precizeze că nu se implică în politică și că nu reprezintă vreo tabără.

„Am dat curs unei invitații oficiale, pentru prima oară în viața mea, la un eveniment dedicat României. Atât”, a menționat el.

Citește și: Laura Cosoi, criticată pentru ţinuta purtată la recepția de la Cotroceni de 1 Decembrie: ”Ai fost la discotecă?”. Cât costă rochia

La eveniment au participat „oameni din toate zonele”. Exemple? „Jurnaliști care critică puterea zilnic, oameni de presă cu opinii total diferite, sportivi, oameni de afaceri, invitați străini, ambasadori, americani și multe alte delegații”, a detaliat Andrei Stoica, adăugând că nimeni „nu i-a acuzat de «interese»” pe cei enumerați anterior.

Dilema sportivului a fost „Cum ajunge un sportiv care a făcut sacrificii ani de zile pentru România să fie jignit pentru că a răspuns unei invitații oficiale? Ce legătură are asta cu caracterul meu sau cu munca mea?”.

Mai mult, acesta a spus „Să le fie rușine tuturor celor care m-au jignit. Nu este normal. În ce lume trăiți să credeți că cineva «ia bani» doar pentru că merge la o recepție de Ziua Națională? Este un eveniment oficial al României, nu un eveniment politic”.

Kickboxerul consideră că și-a „făcut datoria, cu respect pentru România, nu pentru vreun om politic”.

Andrei Stoica: „Mi-e rușine de modul în care unii au ales să vorbească”

„Mulți își doresc măcar o dată să primească o astfel de invitație. Să vadă cum este, cum decurge un moment oficial dedicat țării lor. Eu asta am făcut.

Mi-e rușine de modul în care unii au ales să vorbească. La un moment dat, toată zona asta de jigniri și catalogări de pe social media va trebui reglementată. Nu poți să arunci acuzații la întâmplare doar pentru că ai o frustrare sau o părere despre altcineva.

Am reprezentat România toată viața, în ring și în afara lui. Am ridicat un steag, nu o culoare politică. Cine vrea să înțeleagă, înțelege. Eu merg înainte cu același respect pentru țară și pentru oamenii mei”, a mai spus Andrei Stoica.

Citește și: Motivul pentru care Delia a lipsit de la recepția dată de președintele Nicușor Dan: „Nu mai fuseseră de ceva timp”

Spectacolul penibil, dar periculos pentru dezvoltarea județului, continuă la Consiliul Județean Argeș. În loc să iasă în fața presei – așa cum trustul nostru de presă a cerut imperios încă din iunie – alături de șeful său, martalogul suprem Ion Mînzînă, pentru a oferi o analiză matură și soluții la prăbușirea turismului argeșean, vicele Adrian Bughiu a ales calea cea mai facilă și, se pare, singura pe care o stăpânește: cea a gălăgiei politice ieftine și a demagogiei ridicole.

Ieri, așadar, a avut loc o nouă reprezentație a cuplului prostie-demagogie din biroul renovat al CJ Argeș. Martalogul pesedist, domnul Bughiu – pe care, fără să greșesc, îl percep de ceva timp groparul turismului argeșean – a ieșit la atac cu o postare publică menită să-l altoiască pe subprefectul liberal Dragoș Predescu. Nu ne interesează războiul rece dintre instituții (luați-vă, bre, o cameră, pardon, câțiva metri pătrați la…. Hotel Muntenia dacă vreți să vă tachinați!), dar ieșirea ceferistului demonstrează perfect cât de bine colaborează cele două instituții în beneficiul județului: adică deloc.

Totuși, partea cu adevărat revoltătoare și care-i fixează definitiv pe fruntea lată eticheta de gropar sunt explicațiile halucinante oferite pentru dezastrul din turismul argeșean. Haideți să demontăm, punctual, tâmpeniile emanate din biroul unde stau îngrămădite prostia și demagogia, căci nu e bine să te pui cu mintea odihnită a prostului, dar e datoria noastră să informăm corect publicul.

Demontarea celor 4 Tâmpenii marca Bughiu:

Tâmpenia 1: Voucherele și Bolojan.

„În primul rând, pentru că premierul PNL – Ilie Bolojan a decis tăierea #voucherelor de vacanță. Oamenii au renunțat la vacanțe”, mugește Bughiu.

Realitatea: Hăis, Bughiule! Guvernele Ciolacu 2 și Bolojan au anulat schema tichetelor de vacanță. Iar Bolojan a ajuns prim ministru fix pe 23 iunie. Ori caderea turismului argeșean e consemnata cu vreo 6 luni inainte de venire lui Bolojan la Palatul Victoria. Mai mult, pentru perioadele iulie, august, multi turisti aveau rezervarile si platile facute inca din primavară. Și incă ceva, Bughiule: turistii straini nu au nevoie de vouchere de vacanță pentru a-și rupe mașinile pe drumurile din Argeș.

Tâmpenia 2: Ursul și Cetatea Poenari.

„În nordul județului, problemele cauzate de urși, care au pus în pericol inclusiv locuitorii din respectivele zone, au afectat temporar fluxul turistic – Cetatea Poienari fiind chiar închisă o perioadă din motive de siguranță”, mugește iar copchilul politic al martalogului șef Mînzînă.

Realitatea: Cea, Bughiule! Ursii erau tot acolo si acum un an, si acum doi ani, adică in anii în care turismul mergea cu mult mai bine decat in acest an. La fel si cetatea Poenari: ce să vezi, anul trecut Cetatea Poenari era inchisa iar turismul duduia, anul acesta s-a deschis si a cazut turismul…. Joac-o p-asta! Sau pe aia cu dublarea excursiilor private pentru a admira ursii in habitatul natural.

Tâmpenia 3: Lipsa de stațiuni balneoclimaterice.

„În al doilea rând, scăderea are și alte cauze obiective, plecând de la realitatea că județul nu este unul cu stațiuni balneoclimaterice”, mai rage Baghera.

Realitatea: Huooooo! Nu îți e rușine? Adică anul trecut, acum doi ani, când turismul urca, funcționau stațiunile balneoclimaterice în Argeș, precum tabăra de la Nucșoara? Deși putea fi dacă nu era PSD, Argeșul nu a fost niciodată un județ de stațiuni balneoclimaterice, dar asta nu l-a împiedicat să atragă turiști prin turism montan, istoric și de aventură. Huooooo și iar huoooo? Aaaa, noteaz-o pe-asta: Argeșul putea avea statiuni balneo. Tot așa cum putea avea tabere școlare ajunse acum in paragină.

Tâmpenia 4: Infrastructura ca alibi.

„Adăugați la toate acestea lucrările majore la infrastructură: DN73 București–Câmpulung–Brașov, Autostrada Pitești–Sibiu și Transfăgărășanul. Da, acum creează disconfort. Dar în curând vor deveni cel mai important atu al turismului argeșean”, mugește iar Bughiu.

Realitatea: Martalogule, nu ai înțeles nimic și nici nu vei înțelege că mai mult de-atât nu poți! Dacă o țineți tot așa, tocmai că Autostrada, DN 73 OK și Transfăgărășanul OK vor fi principalii factori care vor împinge turiștii să evadeze cât mai repede din Argeș! Infrastructura bună nu înseamnă automat turism! Înseamnă doar că oamenii vor ajunge mai rapid la Brașov sau Sibiu, dacă Argeșul nu le oferă nimic să-i oprească. Media înnoptărilor va scădea și mai dramatic, căci veți rămâne doar un culoar de tranzit.

Concluzia: Zero realizări, multă lăudăroșenie

Mai departe, Bughiu ne spune ce face (atenție, nu ce a făcut) Consiliul Județean, iar lista este atât de scurtă încât concluzia poate fi doar una: NIMIC.

Se laudă cu aplicația penibilă și sărăcăcioasă ARGES GHID, dovada eșecului său fiind că a fost descărcată de doar 1.000 de oameni. Apoi amintește de Arefu, care urmează să fie atestată ca stațiune turistică de interes național – un pas, zice el, uriaș. Un pas la fel de uriaș ca la Dâmbovicioara, altă comună declarată acum 5 ani stațiune de interes național, în care nimic nu s-a întâmplat în afara faptului că se vând pensiunile ca pâinea caldă din cauza falimentelor provocate de CJ Argeș, care nu a făcut nimic pentru utilități și facilități demne de o stațiune.

Adrian Bughiu nu este doar un martalog pesedist. Este o mostră vie a modului în care neputința administrativă este acoperită de un val de tupeu și demagogie ieftină. Până când administrația județeană nu va înțelege că dezvoltarea nu se face din postări de ceartă și scuze aberante, Argeșul va rămâne un județ cu potențial turistic uriaș, dar cu o administrație minusculă. Groparul și-a fixat eticheta. Rămâne de văzut cât timp va mai plăti Argeșul pentru biroul în care prostia și demagogia își dau întâlnire zilnic.

N.B. – Acum să nu credeți că, pentru mine, Dragoș Predescu (sau PNL) e mai breaz decât Bughiu (sau PSD). L-ați văzut pe subprefect aseara la Chestiuni Arzătoare, neputincios si incapabil sa enumere măcar o faptă bună făcută de aleșii locali ai PNL pentru argeșeni la împlinirea uni an de la preluarea mandatelor.

Mircea Badea a explicat că decizia de a bloca comentariile nu are legătură cu evitarea dezbaterii, ci este determinată de experiențele acumulate în interacțiunile cu utilizatorii și de agresivitatea acestora. În intervenția sa, el a precizat că discuțiile din spațiul virtual au depăşit adesea limita decenţei şi au devenit chiar violente, astfel explicându-se hotărârea de a elimina total rubricile de comentarii.

„Remarc în ultimele zile în spațiul virtual o temă care sigur este izvorâtă dintr-un ordin, pentru că nu există coincidențe: multă lume în spațiul virtual e indignată, vitriolată chiar și, desigur, ironică, în legătură cu faptul că nu permit comentarii. La mine pe social media, adică nici pe Twitter, nici pe YouTube, nici pe Instagram; dar nu pe Facebook, fiind blocat de foarte mulți ani. Bun, dar ideea este: dom’le, deci Badea nu permite comentarii la postările lui, deci e clar că îi este teamă de dezbatere”, a explicat Badea.

El a subliniat că blocarea comentariilor a fost motivată de experiențele negative, inclusiv de atacurile și agresivitatea unor utilizatori, care ajunseseră chiar să îi ameninţe fiul, foarte mic la acel moment.

„Asta e ideea: deci toți postacii, toți activiștii, toate uneltele de propagandă din spațiul virtual sunt niște super meseriași în dezbatere și, evident, eu, nefăcând față unor valori, unor competențe în materia de dezbatere, am ales să blochez comentariile. Când încă aveam contul de Facebook, erau în jur de 350.000–400.000 de persoane abonate. La unele postări aveam 1.000 de comentarii.

La un moment dat, într-o conjunctură cu miting-ul diasporei, cu Dragnea, cu 10 august, am primit atât eu, cât și fiul meu, care era și foarte mic, multe amenințări cu moartea și se spunea clar unde locuiesc. Amenințările au fost de la oameni concreți”, a mai spus acesta.

Realizatorul a insistat că amenințările veneau de la persoane reale, cu identitate verificabilă.

Citeşte şi: Bătaie în toată regula între susținătorii lui Călin Georgescu și jandarmi. Fanii suveranistului, urcați în dubă după scandal: “Luptăm să scăpăm de hoți. Rușine să vă fie!”

„Deci am primit multe amenințări cu moartea de la conturi reale, de oameni care chiar existau; erau oameni cu identitate, cu poză chiar la profil, oameni reali. Și am primit foarte multe amenințări și multe, multe mizerii, multe nenorociri. Bun, sigur că de obicei în astfel de situații vine întrebarea aia specifică: ‘Te-ai dus la poliție?’ Da, m-am dus; sigur că era faptă penală ce comiseseră oamenii ăia, destul de mulți. Am spus că era faptă penală, dar sigur că nu s-a întâmplat nimic. Evident că da, tot pe mine m-au chemat peste vreun an și jumătate să mă întrebe dacă mai mențin plângerea. Sigur că am menținut-o”., susţine Badea.

În ceea ce privește implicarea în dezbateri, Badea a precizat că, în ciuda interdicției de a primi comentarii pe propriile conturi, continuă să participe la discuții publice cu politicieni și jurnaliști.

„Eu fac dezbateri cu ăia pe care i-ați votat voi cam în fiecare zi. Există zilnic ocazii în care nu mai sunt singur la măsuță, sunt cu tot felul de oameni politici, de exemplu cu Nicușor Dan, președintele României. Eu fac dezbatere și particip la dezbatere și mă pricep destul de bine, dar cu ăia pe care voi i-ați votat. Sau cu ăia împotriva cărora ați votat. Să stau și să iau act de înjurăturile voastre, de insultele voastre, de amenințările voastre nu am niciun motiv”, a explicat realizatorul.

Badea a clarificat și aspectul libertății de exprimare, invocat de critici.

„Că unii zic: ‘Dom’le, cum adică ești tu avocatul libertății de exprimare, câte vreme nu permiți comentarii la postările tale?’ Păi n-are nicio legătură. Un atentat la libertatea de exprimare ar fi să vin la tine pe cont și să-ți interzic cumva să postezi. Să-ți închid ție contul, de exemplu. Asta ar fi un atentat la libertatea de exprimare, să vin la tine pe cont și să-ți spun dom’le, nu ai voie să spui despre mine. Dar la mine pe cont spun eu. Tu spui la tine pe cont. Dacă sunt interesat de părerile tale, de opiniile tale, de amenințările tale, de insultele tale, de mizeriile tale, în foarte multe cazuri vin la tine pe cont și văd. Cam asta și cu libertatea de exprimare”, a conchis realizatorul TV.

Citeşte şi: Călin Georgescu face miercuri prima vizită la Poliție după trimiterea în judecată în dosarul tentativei de lovitură de stat. Fanii îl așteaptă la secție