Prim-vicepreşedintele PNL, Ciprian Ciucu, a afirmat că PNL este dispus să îşi asume drumul corect care îi ofere premisele din opoziţie pentru a se reforma. El a precizat că liberalii trebuie să se lepede de PSD-ism, care i-a contaminat în ultimii ani, cu voia PNL.

Hubert Thuma nu uită şi nu tace: Un lider nu e cel care strânge puterea în jurul lui. Nu e cel care reduce la tăcere vocile din jur ca să se audă mai bine

„Am văzut că partidul nostru este dispus să îşi asume drumul corect, care să ne ofere premisele din opoziţie, să ne reformăm, dintre noi să se evidenţieze cei mai buni lideri, competenţi, integri, asumaţi. Să ne lepădăm de PSD-ism, care ne-a contaminat în ultimii ani, cu voia noastră, este adevărat, cu voia noastră. Nu ne-a obligat nimeni. Dar dacă nu verbalizăm şi dacă nu spunem aceste lucruri direct, înseamnă că nu le recunoaştem şi înseamnă că vom fi dispuşi să facem aceleaşi greşeli”, a declarat duminică, Ciprian Ciucu.

El a precizat că în această perioadă contează mai puţin propaganda, ci important este să oferi rezultate cetăţenilor.

„Astăzi contează mult mai puţin propaganda. Aţi văzut că propaganda are limitele ei. Ceea ce contează este să livrezi. Ceea ce contează e să îţi faci şedinţele la timp, să livrezi proiectele la timp, să îţi asumi proiectele grele, care nu întotdeauna sunt cele mai populare pentru că aduc disconfort, dar să le faci, să le termini la timp şi să îmbunătăţeşti viaţa oamenilor. Este ceea ce mi-am propus din poziţia de primar general. În primul rând, să nu ne facem de ruşine, ci din contră. Bucureştenii să ne vadă ca pe… să ne vadă ca acea soluţie serioasă care nu vorbeşte mult, care spune adevărul şi spune ceea ce se poate face şi ceea ce nu se poate face, dar care îşi asumă să facă ceea ce este corect pentru oraş, chiar dacă nu întotdeauna este popular”, a mai transmis Ciprian Ciucu.

„V-ați dus la Cotroceni să lingeţi clanţele!” Stelian Tănase cere, cu vorbe grele, curățenie în PNL după perioada de „aservire” la Iohannis

El a declarat că meritele liberalilor din trecut nu sunt meritele actualilor membri ai PNL.”Faptul că avem o memorie de apărat ne face să luăm acele decizii care sunt corecte. Sunt grele pe termen scurt, dar pe termen lung sunt deciziile corecte. Şi asta nu au foarte mulţi. Partidul Social Democrat nu are foarte mulţi social democraţi la care să se refere. Partidele noi nu au aşa ceva. Dar aş vrea să mai spun şi să subliniez un lucru. Meritele liberalilor dinaintea noastră nu sunt meritele noastre. Adică să nu avem aroganţa prin care să ne asumăm meritele lor, pentru că sunt meritele acelei generaţii. Nu ne putem împăuna cu meritele Brătienilor sau ale altor liberali de frunte. Noi trebuie să le cinstim memoria şi atât”, a mai afirmat Ciprian Ciucu.

Bolojan cere reorganizarea partidului:  PNL trebuie reorganizat și deschis către oameni valoroși

Ilie Bolojan le-a transmis liberalilor că PNL trebuie să devină mai puternic pentru a putea influența „decisiv” direcția țării și modernizarea României”.

„Ca să poți influența decisiv ceea ce se întâmplă în țară. Ca să poți contribui la modernizarea României. Nu poți să faci acest lucru cu 15% în Parlament. Trebuie să înțelegem asta”, a spus Ilie Bolojan, referindu-se la ponderea actuală a partidului în Parlament.

În acest sens, el a susținut că partidul nu are altă soluție decât reorganizarea și deschiderea către oameni noi. „Partidul nostru nu are decât o singură soluție. Pentru a putea face într-adevăr ceea ce este nevoie pentru țara noastră. Pentru a fi un factor decisiv în modernizarea țării. Asta înseamnă că în următorii două ani de zile e nevoie să reorganizăm partidul”, a declarat liderul liberal.

Bolojan a spus că PNL trebuie deschis către „oamenii valoroși” și către cei care își doresc un stat mai eficient și instituții care funcționează în interesul cetățenilor.

„Să-l deschidem către oamenii valoroși, către oamenii care lucrează în țara asta, care vor un stat eficient, care vor instituții care nu sunt administrate ca niște feude de către cei care le conduc”, a afirmat acesta.

El a adăugat că acolo unde liberalii se află la conducerea administrațiilor locale trebuie să existe „ordine”, „siguranță” și „condiții pentru dezvoltare”.

Cătălin Măruță a povestit că era cu Andra în mașină când au auzit prima dată piesa „Aripi de vânt”.

„Am auzit piesa în mașină, eu și Andra, la Radio. Conduceam și am auzit piesa pe care Andra o primise demo. Era la radio și era un mare hit. O întreb: «Mă, iubire, asta nu e piesa aia?» Și face: «Ba da, ce mă bucur pentru ea».

O întreb: «Te bucuri că ce?». Era piesa «Aripi de vânt», cântată de Delia. Mie nu îmi venea să cred. Cum adică? De ce n-a făcut-o Andra?”, a povestit Cătălin Măruță.

Citește și: Sandra şi Adrian Mutu, vacanţă de vis în Capri. Cum au fost fotografiaţi cei doi: „Soare, mare şi noi doi”

Cătălin Măruță a spus că s-a supărat foarte tare că Andra n-a acceptat această piesă.

„Cred că asta a fost una dintre piesele care au readus-o pe radio. Andra tot spunea: «Vai ce mă bucur pentru Delia. Chiar merita, uite ce i se potrivește».

Citește și: Carmen Harra, despre căsătoria artistei Andreea Bălăn cu Victor Cornea: „Ea are nevoie să construiască”. Ce spune despre divorțul Codruței Filip

Eu eram lângă un om care mă așteptam să zică de ce n-am făcut noi piesa asta? Dădea și melodia tare la radio. În mine era o chestie așa, de decizie proastă luată. Mă gândeam că nu am fost destul de înțelept să spun hai să facem piesa, iar pentru Andra era ceva gen: «Bravo ce mă bucur»”. Acesta este omul Andra”, a mai spus Măruță, citat de Libertatea.

Un cutremur cu magnitudinea de 3,5 s-a produs duminică, la ora locală 05:02, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Un cutremur cu magnitudinea 6 a lovit Hawaii. USGS evaluează vulcanul Kilauea

Seismul a avut loc la adâncimea de 87,9 de kilometri și a avut intensitatea I.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 70 km est de Brașov, 59 km est de Sfântu-Gheorghe, 65 km sud de Buzău, 90 km nord-est de Ploiești și 53 km sud de Focșani.

Acesta a fost urmat de o replică de magnitudine 2.4.

De la începutul lunii mai, în România s-au produs șapte cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,2 și 3,6 grade.

Cel mai important seism din acest an, cu magnitudinea 4,5, a avut loc în data de 26 februarie, în județul Vrancea.

Citeşte şi

Vicepremierul are veşti proaste pentru bugetari: Statul „nu își mai permite” majorări şi sporuri, nu ne mai permitem salarii la stat peste cele din privat. DOCUMENT proiect legea salarizării

Cele mai sigure zone în caz de cutremur, din București

Deși capitala țării, Bucureștiul nu este acel oraș în care oamenii se pot simți în siguranță, în caz de seism. Numeroasele cartiere cu construcții vechi și neconsolidate, cu infrastructură slabă și cu densitate mare a populației fac din București un oraș vulnerabil în fața cutremurelor. În plus, capitala țării este supusă unei activități seismice semnificative, din cauza poziției sale în zona seismică Vrancea.

Cu toate acestea, există anumite zone ale orașului care sunt considerate mai sigure, în caz de cutremur. Și aici nu ne referim doar la construcții, ci la faptul că undele seismice se resimt diferit, în funcție de zona geografică:

Pe locul 1, cel mai sigur sector în cazul unui cutremur este sectorul 4, respectiv zonele Berceni – Metalurgiei și IMGB. Potrivit specialiștilor, efectele unui cutremur asupra acestor zone vor fi foarte scăzute, datorită faptului că undele seismice se vor dispersa înainte de a apuca să ajungă în aceste cartiere.

Un grad mediu de risc seismic este în sectorul 3, zona Balta Albă, dar și într-o parte din sectorul 2, cum ar fi zona Gemenii și Vasile Lascăr.

În schimb, zona de nord este expusă la pericolul de cutremur, cartierul Băneasa fiind printre cele mai vulnerabile din această perspectivă. Cu toate acestea, un mare plus este dat de faptul că zona e mai puțin dens populată și are mai puține clădiri vechi.

La risc sunt și Pantelimonul, Militari, Panduri precum și Drumul Taberei sau Crângași.

Dar zona cu cel mai mare risc seismic este, evident, Centrul Vechi. O problemă majoră este legată de faptul că multe clădiri sunt foarte vechi și nu au fost consolidate, iar străzile sunt înguste, suprafața pe care sunt construite blocuri ocupând un procent foarte mare din suprafața totală.

În orice caz, atunci când alegeți o locuință, nu este recomandat să luați în considerare doar zona, ci și construcția în sine. Poate zona este cu risc scăzut, dar blocul este vechi și neconsolidat sau, dimpotrivă, nou, dar foarte înalt. Spre exemplu, deși zona Militari este considerată cu risc seismic, multe clădiri de aici au doar 4 etaje, aspect extrem de benefic caz de cutremur.

Mai mult, mai este un aspect care trebuie luat în considerare: parterul. Trebuie să fiți foarte atenți la clădirile cu parter flexibil, adică cele cu spații comerciale la parter. Cu cât golurile dintr-o clădire sunt mai multe și mai mari, cu atât construcția respectivă devine mai nesigură.

Este important de subliniat că, în ciuda acestor recomandări, niciun loc nu este complet imun la riscul de cutremur. Înainte de orice eveniment seismic, este crucial să aveți un plan de urgență bine stabilit și să fiți pregătit să acționați rapid în caz de necesitate. De asemenea, este întotdeauna recomandabil să consultați surse oficiale și să vă informați cu privire la măsurile de siguranță seismică recomandate. Siguranța ta și a celor dragi trebuie să fie întotdeauna prioritatea principală în fața oricărui dezastru natural!

Din ce în ce mai mulți români sunt interesați de surse în plus de venit, pe lângă locul de muncă pe care îl au deja. În acest context, opțiunile precum ride-sharing, Bolt sau Uber, sunt la mare căutare.

În București, un șofer de ridesharing Bolt sau Uber poate genera, în medie, între 55 și 75 de lei brut pe oră, în funcție de intervalul orar, bonusurile oferite de platforme și tarifele dinamice, potrivit Gandul.

Din aceste sume se scad cheltuielile. Una dintre cele mai mari cheltuieli este comisionul perceput de platformă, cara poate ajunge la aproximativ 25% din încasările brute. Pe lângă acesta, se adaugă și TVA-ul intracomunitar aferent comisionului, de aproximativ 5% din brut.

Citește și: Cât costă să mergi cu Bolt de la București la Viena. Surpriza pe care a avut-o un român, sâmbătă noaptea, când se difuza Eurovision 2026

În plus, majoritatea șoferilor din București lucrează prin intermediul unei flote, taxa este în general în jur de 10% din suma rămasă sau o taxă fixă săptămânală.

Apoi, cheltuielile cu contractul de muncă, contribuțiile salariale, contabilitatea și diverse aplicații necesare activității, dar și combustibilul.

Citește și: Ce a făcut un șofer Bolt după ce a primit bacșiș aproape 40 la sută din valoarea cursei. ”Tu nu ai văzut unde trebuie să mergi?”

La toate acestea se adaugă și costurile mai puțin vizibile: spălătorie, schimburi de consumabile și uzura accelerată a mașinii.

Astfel, un șofer care lucrează 2 ore pe zi, poate ajunge, după toate aceste cheltuieli, la suma de aproximativ 1016 lei net. La 4 ore pe zi, se poate ajunge la 2832 de lei net, iar la 8 ore pe zi suma poate fi de aproximativ 5514 lei net. Pentru un șofer care lucrează 12 ore pe zi, suma crește consdierabil. Astfel, poate ajunge chiar și la 9096 lei net.

Marius Bodnariu, tatăl familiei româno-norvegiene a cărei poveste a inspirat filmul „Fjord”, pelicula cu care Cristian Mungiu a câştigat pentru a doua oară Palme d’Or, a rememorat clipele dramatice prin care a trecut în urmă cu mai bine de 10 ani, când el şi soţia sa, Ruth, au intrat în conflict cu sistemul de protecţie a copilului din Norvegia.

Cazul familiei Bodnariu a provocat atunci o amplă emoţie publică în România şi în diaspora, după ce cei cinci copii ai familiei au fost luaţi de autorităţile norvegiene.

„Era o situaţie teribilă, într-adevăr. Părea foarte nereală, ca un coşmar şi asta ne-a ţinut în fiecare zi până când copiii ne-au ajuns acasă. În acelaşi timp, manifestarea şi sprijinul pe care l-am primit public ne-a întărit şi ne-a dat speranţă, şi ne-a reînnoit-o în fiecare zi. Şi mulţumim lui Dumnezeu pentru fiecare persoană care s-a implicat pentru noi – contează mult”, a declarat Marius Bodnariu.

Întrebat dacă s-a mai întors împreună cu familia în satul Redal, din comuna Naustdal, aflată într-un mic fiord norvegian, Marius Bodnariu a spus că nu a mai făcut acest pas, deşi nu are nicio restricţie oficială.

Citește și: Filmul „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu, a câştigat trofeul Palme d’Or: „Prima dată este o surpriză. Apoi vine plăcerea”

„Nu, nu ne-am mai întors. Ştim că este un risc foarte mare – nu avem vreo restricţie sau vreo interdicţie –, dar, cel puţin în dreptul Norvegiei, am descoperit şi din alte cazuri că sunt foarte răzbunători, nu vor să admită că au făcut greşeli, deşi sunt deja foarte multe sentinţe CEDO împotriva Norvegiei şi încă o sumă bună de cazuri, care urmează să fie judecate la CEDO împotriva Norvegiei”, a afirmat Marius Bodnariu.

Nicuşor Dan a aşteptat aproape o zi până să-l felicite pe Cristian Mungiu pentru performanţa de la Cannes 2026. Într-o postare pe Facebook, şeful statului a subliniat că „filmul românesc contemporan este o carte de vizită excelentă pentru România”, iar „administrația trebuie să facă mult mai mult pentru a-l folosi în beneficiul României și al cinematografiei românești”.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, președintele Nicușor Dan a catalogat victoria lui Cristian Mungiu ca pe „o performanță extraordinară”. Acesta a transmis felicitări întregii echipe a filmului și a vorbit despre sensul artei, în viziunea sa.

Filmul „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu, a câştigat trofeul Palme d’Or: „Prima dată este o surpriză. Apoi vine plăcerea”

„Am apreciat la filmele precedente ale lui Cristian Mungiu că pun întrebări, că merg pe linia fină dintre două sau mai multe seturi de valori aflate în conflict. Acesta este, pentru mine, sensul artei: cunoașterea umanului din cât mai multe perspective”, a transmis Nicușor Dan.

Președintele a mai spus că succesul de la Cannes „este și o recunoaștere a noului val al cinematografiei românești”, menționându-i pe regizorii Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu și Cătălin Mitulescu.

Cannes 2026: Performanţă fantastică, Cristian Mungiu Cristian Mungiu a câştigat al doilea Palme d’Or din carieră

În final, Nicușor Dan a apreciat că „filmul românesc contemporan este o carte de vizită excelentă pentru România”, iar „administrația trebuie să facă mult mai mult pentru a-l folosi în beneficiul României și al cinematografiei românești”.

„Fjord” este un film despre dificultatea de a înţelege pe cineva care gândeşte altfel, o poveste despre polarizare, despre incapacitatea de a dialoga, despre lucrurile care îi despart pe oameni şi cele care încă îi mai ţin împreună.

Bolojan îl felicită pe Cristian Mungiu pentru premiul obţinut la Festivalul de Film de la Cannes: Îi mulţumim pentru imaginea pe care o duce mai departe despre România

Premierul interimar Ilie Bolojan îl felicită pe regizorul Cristian Mungiu pentru premiul obţinut la Festivalul de Film de la Cannes cu filmul Fjord şi îi mulţumeşte pentru imaginea pe care o duce mai departe despre România.

„Felicitări lui Cristian Mungiu pentru premiul obţinut la Festivalul de Film de la Cannes. Este o reuşită care vorbeşte despre talent, muncă şi despre felul în care cultura română poate ajunge în marile spaţii internaţionale. Ne bucurăm să vedem un cineast român apreciat la cel mai înalt nivel şi îi mulţumim pentru imaginea pe care o duce mai departe despre România”, a scris premierul pe Facebook.

Regizorul Cristian Mungiu a primit sâmbătă seară Palme d’Or, pentru filmul Fjord, ajungând astfel în cercul foarte restrâns al regizorilor care au câştigat de două ori acest trofeu.

Regizorul Tudor Giurgiu a afirmat, după succesul obţinut de Cristian Mungiu la Cannes, cu filmul Fjord, că orice guvern normal la cap dintr-o ţarǎ al cǎrei regizor câştigǎ al doilea Palme d’Or ar trebui sǎ se preocupe, nu de decoraţii şi mesaje sforǎitoare, ci de asigurarea unui buget decent de reprezentare la campania pentru premiile Oscar. El apreciază că, mai mult decât de succesul meritat al filmului Fjord, este vorba mai ales despre o campanie de imagine şi de diplomaţie culturalǎ pentru ţarǎ. „Fǎrǎ înţelegerea cǎ filmul e o industrie puternicǎ, care poate genera locuri de muncǎ şi aduce business consistent în ţarǎ, n-am fǎcut nimic”, adaugă Tudor Giurgiu, care îi felicită pe Mungiu şi

Regizorul român Cristian Mungiu a intrat sâmbătă seară în istoria cinematografiei europene, după ce a câștigat premiul Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes pentru lungmetrajul său, fiind pentru a doua oară când cineastul obține cel mai prestigios trofeu acordat pe Croazetă, o performanță extrem de rară în lumea filmului.