În timp ce Argeșul se laudă cu orașe regale pline de maidanezi dar fără nimic care sa aminteasca de monarhie, vecinii din Vîlcea au dat iar clasă argeșenilor. Un eveniment cultural și istoric de o rezonanță națională a avut loc ieri, în comuna Măciuca din județul Vâlcea. Aici a fost dezvelită singura statuie ecvestră din lume dedicată Reginei Maria a României, o lucrare monumentală care o înfățișează pe suverană călare, simbolizând forța și determinarea ei legendare.

Monumentul, unic prin reprezentarea sa, este o creație a sculptorului Viorel Enache, originar chiar din Măciuca, dar stabilit în prezent la Paris. Artistul a reușit să confere „forța unui suflet unui bloc de piatră inert”, transformând o masă impresionantă de 200 de tone de piatră într-un omagiu măreț adus Reginei Unirii. Statuia are o înălțime de 6 metri și domină peisajul local, devenind un nou simbol al județului Vâlcea.

La evenimentul de dezvelire au participat oficialități locale și județene, alături de un public numeros, adunat pentru a onora memoria celei supranumite „Mama Răniților”.

Dan Nițu, unul dintre organizatori, a subliniat semnificația alegerii acestei locații: „Pentru noi este o mare bucurie să dezvelim această statuie, cu atât mai mult cu cât Sfânta Maria este ocrotitoarea localității Măciuca. Regina Maria a iubit Vâlcea, vizita adesea Oltenia de sub munte. Există mărturii că mergea și la o biserică din Lungești și este posibil să fi trecut și pe aici, să fi fost prietenă cu diplomatul, filosoful și sociologul Dumitru Drăghicescu, născut pe aceste meleaguri.”

Statuia ecvestră a Reginei Maria, opera lui Viorel Enache, este o expresie a talentului, sensibilității și respectului profund față de suverana care a jucat un rol esențial în realizarea Marii Uniri de la 1918, conferind comunei Măciuca o poziție unică pe harta culturală a României.

O descoperire arheologică de excepție a fost făcută recent în județul Argeș, într-o pădure de lângă localitatea Ștefănești. Doi bărbați, pasionați de căutarea de comori, au găsit, cu ajutorul detectoarelor de metale, un tezaur format din patru ulcele de lut pline cu monede otomane. Emoția a fost imensă când prima ulcică a fost scoasă din pământ, urmată de celelalte trei.

Monede din secolele XVI-XVIII

Conform primelor evaluări făcute de istorici, piesele datează din secolele XVI – XVIII. Specialiștii cred că tezaurul a fost îngropat într-un moment de mare tensiune, cel mai probabil în timpul unui conflict armat sau din cauza unor rivalități între boieri.

„Cel mai probabil tezaurul a fost îngropat într-un moment tensionat, fie în contextul războaielor ruso-turce, fie din pricina unei rivalități între boieri. Proprietarul a vrut să-și pună averea la adăpost rapid,” au explicat istoricii.

Procedura legală și recompensa pentru descoperitori

Conform legii, cei doi descoperitori au obligația legală de a preda tezaurul autorităților în termen de 72 de ore de la găsire. În cazul în care tezaurul va fi declarat de importanță istorică, aceștia pot fi recompensați cu un procent din valoarea de piață a pieselor, cuprins între 30% și 45%. Descoperirea marchează un moment important pentru patrimoniul cultural al județului Argeș.

O veste tristă venita azi dimineață șochează comunitatea bisericească și pe credincioșii din Argeș, după ce s-a anunțat vestea trecerii la cele veșnice a Părintelui Ciprian Petre Necula. Acesta a încetat din viață în această dimineață, la vârsta de doar 47 de ani.

Părintele Ciprian Petre Necula era o figură respectată și apreciată în cadrul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, slujind ca paroh al Bisericii Sf. Ierarh Nicolae din Bădești. Pe lângă misiunea sa pastorală, el deținea și funcția importantă de inspector eparhial superior pentru mass-media și comunicare, contribuind esențial la buna imagine și promovarea activităților Arhiepiscopiei.

Vestea decesului său prematur va lăsa un gol imens, fiind un moment de profundă tristețe pentru toți cei care l-au cunoscut și i-au apreciat devotamentul, profesionalismul și implicarea în viața Bisericii.

Detalii despre slujba de înmormântare și mesajele de condoleanțe din partea conducerii Arhiepiscopiei vor fi comunicate ulterior.

De-a lungul anilor, a fost implicat în diverse proiecte media și culturale, fiind recunoscut pentru activitatea sa. Aproape un an de zile, părintele Ciprian Necula a realizat cu profesionalism la televiziunea noastra emisiunea Biserica Argeșeană.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Limba română este vie, respiră odată cu oamenii care o folosesc. În ultimii ani, schimbările din societate, tehnologie și cultură au transformat felul în care vorbim. Ceea ce părea greșit acum un deceniu a devenit astăzi formă acceptată sau chiar recomandată.

Un vocabular care se extinde constant

Dacă deschizi dex online și cauți termeni noi, vei observa cât de rapid se adaptează limba la realitățile moderne. Apar cuvinte din tehnologie, economie, gaming, dar și expresii populare născute pe rețelele sociale. Totul reflectă o Românie conectată și dinamică.

În fiecare ediție actualizată a unui dictionar de definitii romanesti, specialiștii includ nu doar neologisme, ci și sensuri extinse ale unor cuvinte vechi. Termeni precum „viral”, „influencer” sau „hater” au devenit parte din limbajul zilnic, fără să mai pară împrumuturi ciudate.

Influența internetului și a culturii pop

Rețelele sociale au redefinit rapid regulile limbii vorbite. Forme prescurtate, abrevieri și scrieri fonetice au trecut de la chat la conversația reală. De multe ori, tinerii spun „nuj” sau „tb” și în discuții față în față, semn că limbajul digital a migrat în viața cotidiană.

În mod interesant, unii lingviști compară evoluția limbii române cu transformarea industriei muzicale. Așa cum Spotify a schimbat felul în care ascultăm muzică, mediul online a schimbat felul în care vorbim. Ritmul e mai alert, structurile sunt mai flexibile, iar expresiile se răspândesc global în câteva ore.

Cuvinte care au prins rădăcini

Printre termenii noi in limba romana se numără concepte legate de digitalizare, ecologie și egalitate socială. Apariția acestora nu e doar un capriciu lingvistic, ci o dovadă că vocabularul nostru reflectă preocupările prezentului.

• Telemuncă – un termen intrat masiv în uz după pandemie, legat de lucrul de acasă;
• Cringe – preluat din engleză, descrie stânjeneala produsă de o situație nepotrivită;
• Verde urban – expresie frecvent folosită în proiectele de regenerare a spațiilor publice;
• Podcast – un cuvânt care a devenit banal, deși acum câțiva ani era aproape necunoscut.

Lingviștii observă că, deși unele cuvinte sunt efemere, multe se stabilizează surprinzător de repede. Dacă în trecut „selfie” părea o glumă trecătoare, azi e cuvânt consacrat, cu definiție clară în dicționar.

Granița subțire între greșeală și inovație

Mulți români încă ezită între forme „vechi” și „noi”. Exemplele de genul „a crea” („creează” sau „creează” – „crează”) stârnesc discuții aprinse. Paradoxal, unele greșeli repetate suficient de mult devin ulterior forme acceptate, așa cum s-a întâmplat și în alte limbi europene.

Unii spun că limba „se strică”, dar de fapt se adaptează. Evoluția lingvistică nu e un semn de decădere, ci de vitalitate. De altfel, chiar și clasicii, de la Eminescu la Caragiale, au fost criticați, la vremea lor, pentru inovațiile de limbaj.

Rolul instituțiilor lingvistice

Actualizarea constantă a dicționarelor e o muncă riguroasă. Specialiștii analizează frecvența apariției termenilor în surse scrise, vorbite și digitale. Nu tot ce e la modă intră în dicționar, dar ceea ce persistă în uz devine parte legitimă a limbii române.

Procesul seamănă cu selecția naturală din biologie: doar termenii care „supraviețuiesc” folosirii cotidiene ajung în dicționar. Restul dispar în tăcere, ca niște moduri de exprimare uitate.

Tehnologia – instrument și catalizator

Aplicațiile de traducere, asistenții vocali și instrumentele de redactare automată influențează subtil felul în care scriem. Corectoarele automate uniformizează scrierea, dar și estompează particularitățile regionale. Uneori, un text scris prea corect pare artificial, pentru ca dăgeaba e perfect dacă nu sună natural.

Platformele moderne, precum un DEX online, fac accesul la informație instantaneu. Totuși, odată cu avantajele apar și riscurile: pierderea nuanțelor, simplificarea excesivă, neglijarea regionalismelor.

1. Menținerea limbajului viu prin lectură și conversație reală;
2. Învățarea din surse diverse, nu doar din social media;
3. Acceptarea schimbării fără a abandona tradiția.

Astăzi, limba se mișcă mai repede ca oricând. Internetul scurtează ciclurile de adopție: un termen apărut azi pe TikTok poate fi mâine pe prima pagină a DEX-ului online. Iar această viteză e, paradoxal, semnul unei limbi sănătoase, aflate în continuă evoluție. Limba română s-a transformat discret, dar profund. A împrumutat, a inventat, a adaptat. Dacă vrem s-o păstrăm autentică, trebuie s-o folosim, s-o vorbim, s-o iubim. Fiecare generație lasă o amprentă, iar cuvintele de azi vor fi istorie mâine, dar for fi o istorie vie, scrisă de noi toți.

Fostul manager al Centrului Județean de Cultură Argeș, Elena Iagăr, a făcut dezvăluiri incendiare despre culisele vieții culturale din județ, fiind prezentă în emisiunea „Chestiuni Arzătoare” moderată de jurnalistul Iulian Uță la postul PRO ARGEȘ TV.

Afirmațiile sale, difuzate marți seara, au scos la iveală modul în care, în opinia sa, este manevrat un domeniu bine finanțat, dar care ar fi, de fapt, în mare suferință. Una dintre cele mai șocante acuzații a vizat modul în care se iau deciziile la vârful culturii argeșene.

Potrivit Elenei Iagăr, actualul manager, Argentina Culcuș, ar fi puternic influențată de două persoane care nu au legătură directă cu domeniul: „managerul Argentina Culcuș este foarte influențat de doi bișnițari: unul de mașini și altul de parfumuri,” a declarat Iagăr, sugerând că destinele culturii argeșene ar fi dirijate din umbră peersoane dubioase.

Detalii Picante din Culisele Culturii

Dezvăluirile Elenei Iagăr nu s-au oprit aici, oferind detalii picante despre presupuse „manevre” și „trocuri” din sistem:

• Bani de la invitați: Fostul manager a vorbit despre modul în care s-ar fi încasat sume de bani de la invitații la festivalurile organizate de Centrul Județean de Cultură.
• Lenea Artiștilor: A adus în discuție și situația unui cunoscut ansamblu ai cărui membri ar fi ajuns la punctul de a le fi lene să-și care instrumentele.
• Relații Nășești: Iagăr a devoalat și presupuse trocuri între nași și fini din peisajul cultural, sugerând un sistem bazat pe interese personale și relații, nu pe merit.
• Analiza Numelor Sonore: Emisiunea a inclus și o analiză a activității unor nume sonore din cultura argeșeană.

Toate aceste mărturii arată, în viziunea Elenei Iagăr, modul deficitar în care este gestionat un sector crucial, în ciuda fondurilor alocate.

Cei interesați de integralitatea acestor acuzații pot urmări mai jos înregistrarea emisiunii „Chestiuni Arzătoare” de la PRO ARGEȘ TV, difuzată marți.

Consiliul Județean Argeș a marcat astăzi, printr-o conferință de presă, finalizarea proiectului european „Restaurarea Muzeului Județean Argeș – consolidarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural”. Instituția, fostă Prefectură, a fost reabilitată și modernizată, iar comunicatul oficial al CJ o descrie ca fiind un „simbol al identității culturale argeșene” și anunță că „și-a redeschis porțile cu o nouă strălucire”.

Fastul din comunicat, golul din imagini

Deși anunțul oficial sugerează că publicul poate deja admira nenumăratele exponate, realitatea dezvăluită de imaginile postate chiar de Consiliul Județean Argeș după conferință este cu totul alta.

Spațiile proaspăt renovate, prezentate ca o „bijuterie”, erau în mare parte goale. Singurii „exponați” prezenți în incinta modernizată nu au fost artefacte istorice sau opere de artă, ci o serie de figuri cunoscute din peisajul politic și administrativ local: Dinozauri politici, doi gușteri de partid, și nelipsitul Matusalem de la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș.

Ironia este că, după un proiect de reabilitare de anvergură, dedicat patrimoniului cultural, clădirea a fost inaugurată public – așa reieșind din comunicatul CJ Argeș – nefiind pregătită să-și îndeplinească funcția de muzeu, ci mai degrabă pe cea de sală de conferințe pentru aceeași elită politică.

Această situație ridică semne de întrebare serioase cu privire la managementul instituțional și la sincronizarea dintre finalizarea lucrărilor de construcție și pregătirea efectivă a colecțiilor pentru vizitatori. Deocamdată, clădirea modrnizată și restaurată a muzeului este rezervată exclusiv vizitelor politice, în timp ce argeșenii așteaptă încă să vadă exponatele reale.

Situatia aceasta este creata de excesul de zel al celor care concep si fac publice comunicatele de presă ale CJ Argeș. „În inima Piteștiului, o clădire emblematică și-a redeschis porțile cu o nouă strălucire. Muzeul Județean Argeș” spun scribii CJ la inceputul comunicatului de presă.

N.B. Echipa ziarului nostru a participat acum un an, în noiembrie 2024, la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu la redeschiderea Galeriei de Artă Națională, și aceasta după ample lucrări de restaurare și modernizare. O adevărată redeschidere, inclusiv ( mai ales) pentru public…