În universul jocurilor de noroc, explorat adesea pe platforme precum Slotoro Casino Online, diferența dintre un entuziast care se bucură de divertisment pe termen lung și un jucător care se confruntă cu pierderi regretabile nu constă în „noroc”, ci în disciplină. Managementul băncii (Bankroll Management – BRM) este, probabil, cel mai puțin spectaculos aspect al gambling-ului, dar este singura strategie care garantează supraviețuirea în fața volatilității. Fără un plan riguros de gestionare a fondurilor, chiar și cea mai norocoasă serie se poate transforma într-un eșec financiar.

Fundamentul psihologic: Banii de divertisment vs. Banii de viață

Primul și cel mai important pas în disciplina bankroll-ului este separarea strictă a fondurilor. Un bankroll corect este alcătuit exclusiv din bani pe care jucătorul își permite să îi piardă în totalitate fără a-și afecta stilul de viață, plata facturilor sau economiile esențiale. În momentul în care fondurile destinate chiriei sau hranei ajung pe o platformă de joc, activitatea încetează să mai fie divertisment și devine un risc social major.

Psihologic, odată ce acești bani au fost alocați, ei trebuie considerați „cheltuială de divertisment”, similar biletului la un concert sau unei cine în oraș. Această detașare emoțională de suma respectivă îi permite jucătorului să ia decizii raționale, fără presiunea de a „trebui” să câștige pentru a recupera o gaură în bugetul personal. Disciplina începe cu onestitatea față de propria situație financiară și cu stabilirea unui buget clar înainte de a începe prima rundă.

Regula unității și dimensionarea pariurilor

O greșeală comună a începătorilor este parierea unei fracțiuni prea mari din bankroll pe o singură mână sau rotire. Strategia corectă implică „Regula Unității”, valabilă inclusiv pentru pasionații de https://slotoro.bet/ro-ro/card-games, care sugerează că un pariu individual nu ar trebui să depășească 1% sau 2% din totalul băncii. De exemplu, dacă ai un buget de 1.000 RON, miza ta standard ar trebui să fie între 10 și 20 RON.

Această abordare are rolul de a absorbi perioadele inevitabile de pierderi. Jocurile de noroc sunt prin definiție statistice; chiar și cu o strategie optimă, poți avea serii lungi de rezultate negative. O dimensionare conservatoare a pariului îți oferă suficient spațiu de manevră pentru a rămâne în joc până când probabilitățile se echilibrează, prevenind eliminarea rapidă din cauza unei fluctuații temporare. Această metodă transformă experiența de joc dintr-o serie de decizii impulsive într-un proces structurat de gestionare a resurselor.

Importanța limitelor: Stop-Loss și Stop-Win

Disciplina bugetului este incompletă fără setarea unor bariere rigide de ieșire. Majoritatea jucătorilor înțeleg conceptul de „Stop-Loss” (limită de pierdere) – suma maximă pe care ești dispus să o pierzi într-o sesiune înainte de a te opri. Această limită previne fenomenul periculos de „chasing losses” (urmărirea pierderilor), unde impulsul emoțional te împinge să pariezi mai mult pentru a recupera ceea ce ai pierdut, ducând de obicei la eșecuri financiare mult mai grave.

La fel de critică, dar adesea ignorată, este limita de „Stop-Win”. Paradoxal, mulți jucători pierd totul pentru că nu știu să se oprească atunci când sunt în câștig. Lăcomia activează aceiași centri ai creierului ca și frica, întunecând judecata. Stabilirea unui prag de profit (de exemplu, 50% din bankroll-ul inițial) și respectarea deciziei de a retrage câștigul transformă o sesiune norocoasă într-o victorie concretă. O strategie de succes presupune ca profitul să fie extras periodic, protejând astfel capitalul inițial.

Volatilitatea și adaptarea strategiei la tipul de joc

Nu toate jocurile consumă bankroll-ul în același ritm. Înțelegerea conceptului de volatilitate (sau varianță) este esențială pentru disciplina bugetului. Jocurile cu volatilitate ridicată oferă câștiguri mari, dar rare, ceea ce înseamnă că bankroll-ul tău poate scădea constant înainte de a lovi o plată semnificativă. În acest caz, unitatea de pariere trebuie să fie și mai mică, uneori sub 0.5% din bugetul total.

În schimb, jocurile cu volatilitate scăzută oferă plăți frecvente și mici, fiind mai sigure pentru menținerea băncii pe perioade lungi. Disciplina înseamnă să alegi jocul care se potrivește cu dimensiunea băncii tale. Un bankroll mic pe un joc cu volatilitate extremă este o rețetă pentru epuizarea rapidă a fondurilor, deoarece există o probabilitate matematică uriașă ca resursele să se termine înainte de apariția unui câștig mare.

Controlul emoțional: Inamicul numărul unu al bugetului

Nicio foaie de calcul și nicio strategie matematică nu pot proteja un jucător care și-a pierdut controlul emoțional. Stările de euforie după un câștig mare sau de furie după o pierdere strânsă sunt momentele în care disciplina se prăbușește. Starea în care emoțiile preiau controlul duce la pariuri haotice, ignorând orice regulă de management al băncii.

O tehnică utilă de menținere a disciplinei este „pauza de reflexie”. Dacă simți că pulsul a crescut sau că ești tentat să mărești miza pentru a „răzbuna” o pierdere, îndepărtează-te de joc pentru 15 minute. Această scurtă perioadă permite adrenalinei să scadă și rațiunii să recapete controlul asupra deciziilor. Inteligența în joc este, în esență, capacitatea de a rămâne rece și calculat atunci când mediul te îndeamnă la impulsivitate.

Longevitatea și succesul pe termen lung

Gestionarea bankroll-ului nu este o metodă de a schimba avantajul matematic al casei, ci este o metodă de a te asigura că ești tu cel care decide cât timp durează distracția. Un jucător disciplinat vede acest proces ca pe un maraton, nu ca pe un sprint. Județeanul scop este să ai întotdeauna resurse pentru sesiunile viitoare, evitând situațiile de criză care pot apărea dintr-o singură sesiune scăpată de sub control.

Prin aplicarea consecventă a limitelor, dimensionarea corectă a mizelor și, mai ales, prin menținerea unei detașări sănătoase față de rezultatul financiar imediat, transformi jocul într-o activitate de recreere sigură. În final, cea mai mare victorie nu este neapărat suma afișată pe ecran, ci capacitatea de a încheia sesiunea oricând dorești, știind că bugetul tău personal și liniștea ta mentală sunt complet protejate. Respectă-ți resursele, respectă-ți limitele și vei descoperi că jocul inteligent este singura cale către un divertisment sustenabil.

A doua opinie medicală va fi decontată de stat! Deputatul Ovidiu Cîmpean a votat modificarea legii drepturilor pacientului, prin care se introduce dreptul la a doua opinie medicală decontată de sistemul public de sănătate. Inițiativa este susținută și de deputatul UDMR, dr. Vass Levente.

Potrivit lui Cîmpean, în fața unui diagnostic grav sau a unei intervenții chirurgicale majore, pacientul se simte vulnerabil. Până acum, mulți români își căutau singuri a doua opinie medicală, suportând costuri ridicate sau pierzându-se în birocrație.

Vezi și Ilie Bolojan vrea o nouă lege a salarizării: „Să văd creșteri de salarii acolo unde trebuie, tăieri acolo unde s-a sărit peste cal. Dar suntem mâncați de rele de 20 de ani”

„Dragi colegi, am inițiat această lege alături de colegul de la UDMR, domnul deputat Levente Voș, căruia îi mulțumesc pentru această propunere. Modificarea Legii drepturilor pacientului aduce sistemul medical mai aproape de standardele europene și, mai ales, mai aproape de nevoile cetățenilor. Orice pacient, în fața unui diagnostic grav sau a unei intervenții chirurgicale majore, se simte vulnerabil.

A doua opinie medicală nu va mai fi un privilegiu al celor care își permit clinici private, ci un drept decontat de sistemul de asigurări de sănătate. Reducem riscul erorilor, evităm intervențiile chirurgicale inutile și economisim resurse pe termen lung. Vă invit, dragi colegi, să votăm pentru această lege”, a precizat OvidiuCîmpean.

Deputatul a mai spus că țări precum Germania sau Marea Britanie aplică de mulți ani acest mecanism ca instrument de control al calității, oferind pacienților siguranță profesională fără a crea neîncredere în medicul curant. Cîmpean a transmis că va urmări aplicarea efectivă a legii și impactul ei asupra sistemului medical, pentru ca România să devină un sistem mai uman, mai sigur și mai corect.

Citește și Ce spune legea în cazul caloriferelor oprite pe timp de iarnă din apartamentele nelocuite. Ce riscă proprietarii

Iuliu Torje lucrează ca anestezist în Germania și este revoltat de ideea premierului Bolojan de a-i ține în România pe cei care termină Facultatea de Medicină la buget o anumită perioadă.

Un doctor român care lucrează în Germania reacționează dur după ce Bolojan a anunțat că vrea să-i țină pe medici în România

”Stimate domnule prim-ministru,
Aici va scrie unul dintre cei plecați.
Un medic format în România. Un medic care a ales exilul profesional din refuzul de a accepta mediocritatea impusă prin sistem.

Domnule Ilie Bolojan,

Ideea obligativității medicilor de a lucra în România după terminarea studiilor este din punctul meu de vedere simptomul unui stat care nu mai știe să convingă și încearcă să constrângă și dovada clară a unui eșec structural, mascat sub discurs de responsabilitate publică.
Da, statul poate obliga. Dar într-un stat de drept, obligația este inseparabilă de ofertă. Ca să explic mai simplu.. Statul oferă → profesionistul rămâne. Statul eșuează → profesionistul pleacă.

Ce propuneți dumneavoastră este ruptura unilaterală a acestui contract: statul nu performează, dar tu rămâi obligat.Medicul nu este proprietatea statului. Medicii nu trebuie obligați să rămână. Statul trebuie forțat să devină un loc în care merită să rămâi.Până când:
• salariile sunt corecte,
• gărzile sunt plătite corect,
• spitalele sunt funcționale,
• educația este accesibilă,
• promovarea este pe merit,
• feudalismul medical este eliminat,

orice discuție despre obligativitate este o recunoaștere a eșecului statului, nu o soluție.
Și da, am plecat. Dar nu eu am abandonat România. România și-a abandonat medicii cu mult înainte”, este mesajul medicului român din Germania.

Rectorii universităților de Medicină sunt de acord cu Ilie Bolojan: ”Poate fi o soluție corectă”

Conducerile universităților de Medicină, însă, consideră legitimă ideea ca absolvenții formați la buget și medicii care au făcut rezidențiat plătit de stat să lucreze o perioadă în România.

„Trebuie să discutăm despre un mecanism de reciprocitate, atunci când formarea medicală este finanțată din bani publici. Propunerea poate fi discutată ca un soi de mecanism de recuperare a investiției publice și de corecție a unui deficit teritorial, dacă îl putem proiecta ca un angajament de serviciu și nu ca o restrângere arbitrară a mobilității”, spune rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST Târgu Mureș), Leonard Azamfirei, potrivit Mediafax. 

Acesta consideră că problema sistemului nu ține doar de numărul de absolvenți, ci mai ales de distribuția lor în teritoriu și de atractivitatea sistemului pentru tineri medici.

România formează mulți absolvenți de Medicină, însă o parte dintre aceștia sunt studenți internaționali care nu rămân în țară. În același timp, există dezechilibre majore în interiorul sistemului: medicina de familie reprezintă o cincime din totalul medicilor, iar peste 90% dintre medici lucrează în mediul urban.

„Avem o discrepanță majoră care necesită o soluție pe termen lung, care este în primul rând politică și abia după aceea administrativă. Cred că un model mai rezonabil este unul de tip contractual, cu obligații de serviciu sau cu rambursare proporțională, care să fie aplicat nediscriminatoriu și probabil dublat de stimulente”, a explicat rectorul.

Citește și Sindicatele din Sănătate au notificat Guvernul pentru grevă generală. Solidaritatea Sanitară: „Măsurile guvernului Bolojan afectează 162.000 de angajați”

Și rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu,  a declarat că ideea premierului este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile. Potrivit acesteia, subiectul trebuie tratat ca o politică publică amplă, care să echilibreze nevoia sistemului de sănătate cu drepturile profesionale ale medicilor.

„Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic. De aceea, o perioadă minimă de practică în România, după un parcurs educațional finanțat de stat, poate fi o soluție corectă, cu condiția să fie însoțită de măsuri care fac această obligație realistă și echitabilă”, a spus aceasta.

Reamintim că Ilie Bolojan a declarat marți, la Parlament, că absolvenţii facultăţilor de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puţin câţiva ani după absolvire.

„În ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural- urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi în ţara noastră de o pregătire medicală pe toată durata studiilor făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român, ai o obligaţie faţă de ţara aceasta.

Şi cel puţin câţiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani de zile, trebuie să lucrezi undeva în România”, a declarat Bolojan, la dezbaterea cu primarii organizată de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.

El a atras atenţia asupra faptului că există 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, dintre care doar 1.000 angajaţi în sectorul public. Pe de altă parte, există mulţi medici români care ajung să lucreze în alte ţări.

„Atunci cu siguranţă nu vom avea 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, vreo 4.000 la rezidenţiat şi, după nu ştiu câţi ani de zile, cam 1.000 de angajaţi în sectorul public. Şi ceilalţi, din păcate, sunt pierduţi şi suntem pe locurile unu, doi şi trei, în multe ţări europene, ca număr de medici. Dar pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi, într-adevăr, să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urban mic şi aşa mai departe”, a precizat Bolojan.

Citește și Ilie Bolojan vrea să impună absolvenţilor de Medicină să lucreze un număr minim de ani în România. Reacția ANOSR: „Această constrângere poate fi chiar un semn de îndoială că statul român își respectă acest angajament”

Alexandru Rogobete susține plata în funcţie de performanţa personalului medical. El a mai susținut că recomandă „contabililor din acest guvern să stea măcar 5 minute în fața unei secții de terapie intensivă” pentru a „înțelege ce înseamnă demnitatea umană”.

Ministrul Sănătății s-a arătat „total împotriva tăierii paușale cu 10% în sistemul de sănătate”. Într-o intervenție telefonică la Antena 3, Alexandru Rogobete a susținut, în schimb, plata în funcție de criteriile de performanță. Au existat mai multe întâlniri cu sindicatele, pentru a discuta această chestiune, și a mai accentuat ideea că este împotriva tăierii salariale cu zece procente.

CCR decide astăzi privind constituționalitatea reformei pensiilor speciale ale magistraților. Ar putea exista o amânare după ce unul dintre judecători și-a luat concediu paternal

„Sunt total împotriva tăierii pauşale cu 10% în sistemul de sănătate. Sunt pentru criterii de performanţă, sunt pentru plata în funcţie de performanţă şi am avut «n» întâlniri cu sindicatele pe această temă, dar mă declar total împotriva acestei abordări pur contabile în care salariile sau veniturile personalului medical să fie reduse cu 10% fără să se ţină cont de particularităţile sistemului de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete,

Cât vor fi facturile la gaz începând din aprilie. Au apărut primele oferte de la furnizori, multe depășesc considerabil plafonul încă în vigoare

Ministrul a explicat că sistemul de sănătate „este, înainte de toate, o zonă de siguranţă naţională, în al doilea rând aici nu vorbim despre un Excel în care nişte calcule ies frumos, vorbim despre viaţa unor oameni care pot fi puşi în pericol dacă nu suntem atenţi la aceste nuanţe şi la aceste detalii”. A mai menționat că sistemul de sănătate este pus „pe acelaşi palier cu toată administraţia”.

„100% (n.r. se opune tăierilor de 10%) şi, chiar dacă fac parte din acest guvern, eu recomand contabililor din acest guvern să stea măcar 5 minute în uşa unei secţii de terapie intensivă să se uite la un pacient intubat, în comă, pentru că doar atunci va înţelege ce înseamnă demnitatea umană”, a conchis el.

Un nou moment memorabil s-a înregistrat pe NetBet (18+ L1160651W000195), după ce un jucător din județul Bihor a reușit să câștige unul dintre cele mai importante premii de la Amusnet: Jackpotul de Inimă Neagră. Povestea lui nu este doar despre un premiu important, ci despre emoția unui instant care poate schimba complet o seară obișnuită.

Norocosul este Ionel A., în vârstă de 40 de ani din județul Bihor. Câștigul a venit pe neașteptate, transformând o seară obișnuită într-un moment pe care nu-l va uita prea curând. Întrebat cum s-a simțit când a văzut ecranul, jucătorul a povestit:

„Am înghețat complet, apoi a fost șoc, iar la final o bucurie uriașă. Nu am mai văzut niciodată un câștig atât de mare, nici nu știam că există.”

Jackpotul a fost declanșat la slotul 20 Super Hot, un joc cu stil clasic, familiar multor jucători. Dincolo de mecanici și de simboluri, rămâne însă reacția umană: surpriza, emoția și sentimentul că norocul poate apărea în momente neașteptate.

Un drum început cu poker și continuat cu un Jackpot

Ionel spune că joacă pe NetBet Casino de aproximativ 6 ani. A început pe platformă cu pokerul online, iar în timp a explorat și zona de cazino. Pentru el, a fost important să joace pe o platformă unde s-a simțit în siguranță și unde totul a mers fără surprize neplăcute.

Întrebat ce apreciază cel mai mult la NetBet, a punctat trei lucruri esențiale: „Întotdeauna la zi, servicii de relații cu clienții adecvate și plăți rapide”. Este o confirmare că, pe lângă noroc, jucătorii caută seriozitate.

Încredere și transparență într-un mediu reglementat

În industria jocurilor de noroc, reputația se construiește prin reguli clare și prin respectarea lor consecventă. NetBet operează ca platformă licențiată și reglementată în România (18+, L1160651W000195), într-un cadru care presupune proceduri și verificări menite să protejeze utilizatorii și integritatea proceselor.

În cazul unui jackpot semnificativ, procesul de validare a câștigului se face conform procedurilor, iar comunicarea transparentă cu utilizatorul rămâne o componentă esențială. Astfel, fiecare etapă este clară și ușor de urmărit, de la confirmare până în momentul în care suma ajunge în contul câștigătorului.

Planuri de viitor și un mesaj pentru comunitate

După ce a pus mâna pe Jackpotul de Inimă Neagră, Ionel are planuri cât se poate de concrete: „O parte din bani o voi investi în imobiliare, iar o parte în vacanțe”. Este un exemplu de echilibru, combinând investițiile pe termen lung cu bucuria momentului.

Mesajul său pentru ceilalți jucători rămâne unul simplu și la obiect: „Să aibă întotdeauna încredere în noroc”.

Jocul rămâne divertisment

NetBet reamintește că jocurile de noroc trebuie să rămână o sursă de divertisment. Operatorul încurajează activ Jocul Responsabil, recomandând tuturor utilizatorilor să își stabilească limite de depunere și de timp. În acest fel, experiența poate fi una plăcută și responsabilă, exact așa cum a fost și pentru marele câștigător din Bihor.

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, la Parlament, că absolvenţii facultăţilor de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puţin câţiva ani după absolvire.

„În ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural – urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român – ai o obligaţie faţă de ţara aceasta”, a declarat Bolojan, la dezbaterea cu primarii organizată de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.

„Şi cel puţin câţiva ani de zile – doi, trei, patru, cinci ani de zile – trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideţi să punem asta în practică”, a adăugat premierul, citat de Agerpres.

El a atras atenţia asupra faptului că există 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, dintre care doar 1.000 angajaţi în sectorul public. Pe de altă parte, există mulţi medici români care ajung să lucreze în alte ţări.

Cercetător român de top, recunoscut pentru contribuțiile care schimbă medicina viitorului: Octavian Bucur, în Albumul Personalităților Anului

„Atunci cu siguranţă nu vom avea 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, vreo 4.000 la rezidenţiat şi, după nu ştiu câţi ani de zile, cam 1.000 de angajaţi în sectorul public. Şi ceilalţi, din păcate, sunt pierduţi şi suntem pe locurile unu, doi şi trei, în multe ţări europene, ca număr de medici. Dar pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi, într-adevăr, să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urban mic şi aşa mai departe”, a precizat Bolojan.

Numărul medicilor români care au cerut Colegiului Medicilor eliberarea de certificate profesionale cu intenţia de a pleca să profeseze în alte ţări a scăzut, în 2025, comparativ cu 2024, afirmă preşedintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Cătălina Poiană.

Certificatele profesionale curente sunt cele care se eliberează în situaţiile în care un medic participă la un concurs ori întocmeşte un dosar de promovare sau îşi exprimă dorinţa de a pleca în străinătate.

”Extrăgând din toate certificatele profesionale curente pe cele care au avut ca motivaţie tendinţa de plecare sau exprimarea dorinţei de plecare în străinătate, anul trecut eram foarte îngrijoraţi pentru că în 2024 faţă de anul 2023 fusese o creştere foarte mare, adică crescuseră la 1.236 faţă de 822, ceea ce a reprezentat o cifră alarmantă.

Probabil că a avut legătură şi cu o serie întreagă de evenimente nefericite din sistemul de sănătate. Dar cerând acum situaţia pentru anul 2025, există deja o tendinţă de scădere a acestor certificate. În anul 2025 s-au cerut numai 1.180 de certificate profesionale curente, ceea ce înseamnă că pe undeva există un pic mai mare stabilitate”, a afirmat Cătălina Poiană, la Medika Tv.

Sindicatele din Sănătate au notificat Guvernul pentru grevă generală. Solidaritatea Sanitară: „Măsurile guvernului Bolojan afectează 162.000 de angajați”

Preşedintele Colegiului Medicilor a subliniat că scăderea numărului medicilor care vor să plece din ţară este o veste îmbucurătoare, care motivează Colegiul ”ca în continuare să militeze pentru tot ceea ce înseamnă profesie medicală şi creşterea recunoaşterii de către opinia publică a prestigiului profesie medicală”.

Medic: Văd un colaps total al sistemului public de sănătate. Nu există nicăieri în România cineva care să calculeze peste 5 ani câți medici vor mai rămâne. Noua generaţie de medici are o altă viziune

Preşedintele Colegiului Medicilor din România a mai spus că noua generaţie de medici are o altă viziune şi înţelege altfel echilibrul între viaţa personală şi cea profesională.

Aceasta este o explicaţie pentru care, în ultima perioadă, la examenul de rezidenţiat pe care îl susţin absolvenţii facultăţilor de Medicină aleg mai ales acele specialităţi cu un grad de dificultate şi o încărcătură reduse.

”Într-adevăr, există o tendinţă în preferinţele tinerilor medici către nişte specialităţi care nu presupun un volum chiar atât de mare şi mai ales imprevizibil de muncă, pentru că sunt anumite specialităţi care, dincolo de gradul mare de dificultate, dincolo de încărcătura deosebit de mare, au şi un mare grad de imprevizibilitate, oricând poţi fi chemat, oricând eşti pus în situaţia de a rezolva nişte lucruri care presupun şi o mare putere de decizie şi o mare încărcătură şi, bineînţeles, şi foarte mult profesionalism. Şi eu cred că această tendinţă ar putea fi explicată şi printr-o schimbare a viziunii tinerei generaţii, care înţeleg puţin diferit faţă de noi, să zic, echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală”, a declarat Cătălina Poiană.

Şeful Colegiului Mediilor este de părere că această situaţie nu trebuie ”privită chiar pesimist”, ci ea trebuie înţeleasă, pentru ca astfel să se găsească şi rezolvarea.

Cătălina Poiană a spus că există măsuri care i-ar putea determina pe tinerii medici să aleagă din nou acele specialităţi considerate dificile.

”Ca să putem să preîntâmpinăm aceste neajunsuri pe termen lung, cred că trebuie să luăm nişte măsuri concrete pentru ca să devină mai atractive aceste specialităţi şi pe undeva trebuie regândit modul de lucru, modul de organizare al activităţii, modul de organizare al gărzilor.

Vorbeam în repetate rânduri că acolo unde există un volum mare de muncă, cu o mare dificultate şi cu un mare grad de complexitate al cazurilor, reducerea duratei gărzii la 12 ore, poate să fie o alternativă şi care, bineînţeles, trebuie luată de comun acord şi cu managementul instituţiei sanitare respective. Şi cred că trebuie să fie şi nişte stimulente de diverse naturi care să recunoască dificultatea anumitor specialităţi şi volumul foarte mare de muncă, în aşa fel încât să fie motivant pentru tânăra generaţie”, a explicat preşedintele Colegiului Medicilor.

Radu Vancu, despre declarația lui Bolojan cu privire la finanțarea facultăților: Dacă e lăsat, va transforma universitățile în școli profesionale 

După măsurile luate de guvern în Educație anul trecut, premierul Ilie Bolojan, care deține și interimatul funcției de ministru al Educației, declară că în acest an urmează „stabilizarea învățământului”. El explică acest lucru prin faptul că acest domeniu „să nu fie doar o zonă de cheltuieli”. În plus, el vorbește despre „adaptarea învățământului românesc la realitatea economică”, afirmând că „este anormal să finanțezi o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniu pe care l-a absolvit”.

În replică, scriitorul sibian Radu Vancu, care predă de peste 20 de ani la Facultatea de Litere și Arte a ULBS, spune că „ce are în minte dl Bolojan nu seamănă cu o facultate – ci cu o școală de meserii”.

Chiar Ministerul Educației gestionează o platformă în care sunt analizate datele cu privire la angajabilitatea absolvenților. „Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul, să le alocăm toate resursele care sunt necesare”, dar „trebuie să fie văzut cum folosim aceste resurse”, a spus luni seară, într-un interviu pentru Digi24, premierul Ilie Bolojan, citat de Edupedu. Acesta a spus că alocările de resurse trebuie „să însemne și o creștere a calității în învățământ”.

Bolojan a insistat pe nevoia ca, în învățământul superior, finanțarea să se facă și pe calitatea și eficiența educației, nu doar per student:

„Să nu fie doar o zonă de cheltuieli. Să însemne și o creștere a calității în învățământ. Să însemne și o adaptare învățământului românesc la realitatea economică. Să însemne și o calitate mai bună a profesorilor, o trasabilitate a absolvenților.

Gândiți-vă că este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniu pe care l-a absolvit, față de o facultate la care, nu știu, 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv. Înseamnă că cea care lucrează trebuie să beneficieze nu doar de o sumă per capita, ci și de un nonus de performanță.”

El a reafirmat că norma didactică de 20 de ore, introdusă prin măsurile adoptate în vara anului trecut, ar fi una „la nivel minim european” și a comparat-o din nou cu cea din Germania, care ar fi de 24 de ore.

În replică, de la Sibiu, Radu Vancu îl combate, afirmând că lucrurile sunt „pe dos”: „cu cât o facultate produce absolvenți capabili să fie activi în mai multe domenii, cu atât e mai bine”.

„De la Literele din Sibiu au ieșit, în sfertul de secol de când predau aici, profesori & traducători, muzeografi & redactori, angajați în domeniul bancar & prefecți, specialiști în birourile din Parlamentul European & ofițeri în serviciile de informații, antreprenori HORECA, directori de comunicare pe nave de croazieră, în fine, zeci de profesiuni dintre care majoritatea nu erau prevăzute pe diplomă. Și în care absolvenții de litere s-au descurcat foarte bine – fiindcă facultatea i-a învățat să comunice excelent”, explică scriitorul.

Acesta crede că Bolojan se referă la școlile de meserii și că „dacă e lăsat, va transforma universitățile în școli profesionale”, ceea ce este caracterizat ca fiind „eșecul ministrului Bolojan”.

„(…) Eșecul ministrei Andronescu a fost desființarea școlilor profesionale. Eșecul ministrului Bolojan e că, dacă e lăsat, va transforma universitățile în școli profesionale. Nu trebuie lăsat să facă asta. Dl Bolojan trebuie să înțeleagă că, în cazul universităților, e exact pe dos: cu cât mai largă e plaja profesională în care poți performa după ce termini o universitate, cu atât e mai bine. Cu atât mai mult în Zeitgeistul contemporan – când piața muncii e radical modificată de AI. Dispar mai rapid decât niciodată zeci de profesii, apar la fel rapid altele. O facultate care te-ar pregăti doar pentru o anumită profesie ar fi o catastrofă. Dimpotrivă, o facultate care te învață cum să te adaptezi în zeci de contexte profesionale posibile e un avantaj. Domnule Bolojan, nu transformați universitățile în școli profesionale. Universitățile produc în primul rând cunoaștere – și abia în al doilea rând profesii. Dacă reușesc să o producă pe prima, vor reuși cu siguranță să o producă și pe a doua. Fiindcă evoluția cunoașterii determină și evoluția pieței muncii – niciodată invers. Întrebarea dumneavoastră fundamentală ar trebui să fie, prin urmare, asta: de ce statul român a eșuat până acum în a ajuta universitățile să producă cunoaștere? Iar câtă vreme veți medita la întrebarea asta, lăsați universitățile să fie universități”, a punctat Vancu pe pagina sa de Facebook.

Pentru a urmări eficiența unui program de studii prin prisma parcursului profesional al absolvenților, chiar Ministerul Educației și Cercetării a conectat mai multe baze de date, astfel încât să poată fi generate statisticile care indică numărul de absolvenți care reușesc să se și angajeze. Prin intermediul portalului angajabilitate.uefiscdi.ro, pe lângă procentele absolvenților de diferite specializări care se angajează ori își continuă studiile, sunt calculate și salariile medii pe care aceștia le primesc, conform datelor înregistrate la Ministerul Muncii.

Datele arată că la majoritatea programelor peste 50% din absolvenți activează în domeniul studiat – cei mai mulți la Inginerie și Medicină (peste 80%). Dar există și programe în care niciunul dintre absolvenți nu lucrează în domeniul studiat – cum ar fi „Relații internaționale. Sisteme de securitate” sau „Elite politice românești secolele XVIII – XX”. Cu toate acestea, majoritatea dintre absolvenți – trei din nouă în cazul primului program și 62% în cazul celui de-al doilea program – au intrat în câmpul muncii.