Scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a analizat, în cadrul emisiunii Gândul Exclusiv, posibilele scenarii în cazul în care Rusia sau Ucraina nu ar respecta armistițiul limitat, valabil pentru 30 de zile. Întrebat ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar ataca intenționat sau dacă ar lansa un atac asupra Ucrainei, Cristoiu a afirmat că NATO nu ar interveni direct, întrucât Ucraina nu face parte din Alianță.

„O să moară. NATO nu intră în joc, Zelenski nu reprezintă NATO. De fapt, ce reprezentați dumneavoastră? Atât. Mai întâi, într-o întrebare de persoană feminină, dacă se face o armată a Uniunii Europene, cine o conduce? Deci, NATO, din 54, NATO se construiește, se fac scheme, sunt divizii, sunt legături generale de la Bruxelles. De exemplu, dacă atacă Letonia, dincoace unde? Armata Uniunii Europene? Ursula (președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen)?”, a declarat Cristoiu.

Cristoiu a comentat și răspunsul purtătorului de cuvânt al guvernului britanic privind o eventuală ripostă a trupelor europene în cazul unui atac rusesc.

„El n-a întrebat ce vor face dacă vor fi atacate. Teoretic, din punct de vedere al dreptului internațional, poate să spună că e pe teritoriul Ucrainei. Deci, încă o dată spun pentru telespectatori: e după război, nu acum. Aici e o diferență față de americani”, a precizat jurnalistul.

În opinia publicistului, SUA, în special sub conducerea lui Donald Trump, ar putea avea o abordare diferită față de cea a Europei.

„Americanii lui Trump, care au dreptate, spun așa: Nu avem nevoie de trupe, că nu o să admitem veci ca rușii să garanteze. Occidentalii spun altfel: Noi neapărat avem nevoie acolo de niște pițifelnici, ăia care sunt. Vă imaginați generația asta a internetului pe front? Problema este că, pe acea linie de demarcație, cum ar veni, problema era că și ei spun așa: în felul acesta, rușii, adică rușii nu s-au temut până acum de Occident, dar se tem de ăia 10.000 cât sunt acolo pe linie. Trump spune un lucru mult mai important: să fie un acord de exploatare a pământurilor rare și atunci vin americanii în Ucraina. În acordul de pace cu Rusia se prevede că nu o să atace rușii cetățeni americani. Eu cred că e și mai mare șmecheria, pentru că cele mai multe pământuri rare sunt în zona rusă”, a mai spus el.

Cel mai înalt diplomat al Germaniei la Londra, Miguel Berger, a cerut, joi dimineață, Regatului Unit să încheie un acord de uniune vamală cu Uniunea Europeană, informează Politico, potrivit Mediafax.

Vorbind joi dimineață la Camerele de Comerț Britanice, ambasadorul Miguel Berger a indicat uniunea vamală de lungă durată a Turciei cu UE drept un potențial model.

„La revizuirea de anul viitor, putem, evident, să analizăm posibilitățile de reducere a birocrației. Dar permiteți-mi să menționez că Turcia are de peste 20 de ani o uniune vamală cu Uniunea Europeană. Aceasta ar fi, în mod evident, și o modalitate de a avansa, care ar ușura multe, multe lucruri în relația comercială”, a spus el.

Deși a recunoscut că Acordul de Comerț și Cooperare (TCA) dintre Regatul Unit și UE este „cel mai sofisticat și de mare anvergură acord comercial care există în lume”, Berger a susținut că niciuna dintre părți „nu au folosit potențialul acestuia”.

„Între guvernele noastre, între camerele noastre de comerț, putem face mult mai mult pentru a consolida legăturile business-to-business”, a spus el.

Comentariile sale recente l-au plasat în dezacord cu poziția guvernului britanic. Ministru adjunct de Finanțe al Regatului Unit, Nick Thomas-Symonds, a subliniat că Marea Britanie are „un mandat pentru o resetare cu Uniunea Europeană”, care prevede că „nu vom reintra în piața unică sau în uniunea vamală”.

Cmisia de apel a Federaţiei Spaniole de Fotbal a anunţat, joi, că meciul restant dintre echipele FC Barcelona şi Osasuna va avea loc la 27 martie. Ambele echipe contestaseră, iniţial, decizia, potrivit news.ro

„Jurisprudenţa (…) stabileşte că numărul jucătorilor convocaţi la echipele naţionale nu reprezintă un motiv suficient pentru a amâna un meci (…) atunci când echipa în cauză are destui fotbalişti pentru a-l juca”, a decis comisia  Federaţiei Spaniole (RFEF).

Între timp, ambele cluburi susţin că meciul nu trebuie disputat în ziua de 27 martie.

În tabăra catalanilor se consideră că această dată este în detrimentul Barcelonei, din cauza absenţei mai multor jucători importanţi. Liderul campionatului spaniol va juca fără doi internaţionali sud-americani, Raphinha şi Ronald Araujo, aflaţi la loturile naţionale ale Braziliei şi Uruguay-ului.

La rândul ei, Osasuna făcuse apel pentru această dată din cauza faptului că formaţia bască avea deja programat un alt meci pe 28 martie, împotriva celor de la Athletic Bilbao. În noile condiţii, amicalul a fost amânat pentru ziua de 30 martie, pentru a permite ca Osasuna să beneficieze de un timp suficient de recuperare.

Meciul dintre FC Barcelona şi Osasuna, programat iniţial pentru 8 martie, a fost amânat din cauza decesului medicului catalanilor, Carles Minarro.

Mijlocașul ofensiv Claudiu Micovschi a ajuns la un acord verbal cu conducerea Rapidului pentru prelungirea contractului care expiră la sfârșitul acestui sezon. Fotbalistul în vârstă de 25 de ani va semna o nouă înțelegere valabilă până în 2027, potrivit mediafax.

Chiar dacă nu a fost folosit prea mult ca titular în această stagiune, fotbalistul are încrederea șefilor și a lui Marius Șumudică și va parafa o nouă înțelegere valabilă până în 2027, scrie Prosport.

În ciuda faptului că nu a prins prea des postul de titular în acest campionat, un fotbalist are în continuare girul șefilor și a lui Marius Șumudică și va parafa o nouă înțelegere valabilă până în 2027.

Mijlocașul ofensiv Claudiu Micovschi are deja un acord verbal cu Dan Șucu pentru prelungirea contractului cu Rapid, scadent la finalul actualului sezon, scrie DigiSport.

În acest sezon nu a marcat niciun gol și a contribuit cu două assist-uri pentru coechipierii săi. A bifat 25 de meciuri în Superligă și în Cupa României. În campionat are 23 de apariții, însă doar în șapte a făcut parte din formula de start.

Micovschi a ajuns la Rapid în 2023, după o perioadă petrecută în ligile inferioare din Italia, iar sezonul trecut a fost împrumutat la UTA, unde a impresionat cu 9 goluri și 6 pase decisive.

Elena Lasconi s-a enervat după ce Crin Antonescu a dat-o ca învinsă în sondajele pentru alegerile prezidențiale. Lasconi face apel la moralul românilor și spune că un om de bună credință nu poate vota Antonescu.

„Un om de bună credință din țara asta nu are cum să-l voteze pe ăsta”, spune Elena Lasconi despre Crin Antonescu: „Omul ăsta a lucrat în viața lui șapte ani. Patru ani profesor și trei la muzeu. (…) Cine îl votează?”.

Referitor la declarația lui Crin Antonescu, potrivit căruia „e clar” că președintele României va fi ori el, ori Nicușor Dan, Elena Lasconi a spus, la Digi 24, că „păi așa e strategia lor. Să te facă pierzător de la început. Eu știu că nu sunt pierzător și că o să fiu președintele României. Pe mine nu mă interesează Crin Antonescu deloc. Pentru că știți care e realitatea, de fapt? Că el nu o să fie niciodată în viața lui președintele României. Niciodată”.

În opinia președintei USR, oamenii de bună credință din România probabil caută pe Google să vadă ce a făcut Antonescu, ce îl recomandă pe Crin Antonescu.

„Omul ăsta a lucrat în viața lui șapte ani. Patru ani profesor și trei la muzeu. Eu îs mai tânără decât el. Eu am 53 de ani și am 35 de ani de muncă. Cine îl votează?”, s-a întrebat Lasconi.

La remarca jurnalistului, că Antonescu are experiență politică, Lasconi a afirmat: „Adică ce? Că vorbește?”.

„Un om de bună credință din țara asta nu are cum să-l voteze pe ăsta. Eu cred că într-o țară normală nici pe Ponta n-ar trebui să-l voteze. La cât de mult rău a făcut pentru țara asta. Și nu este un om cu coloană vertebrală. Adică ba ești pesedist, ba ești cu chinezii, ba ești suveranist, ba ești nu știu ce. Ești cu oricine numai ca să iei voturi”, a adăugat Lasconi.

Trupele ucrainene au pierdut aproape tot teritoriul pe care îl ocupaseră în august anul trecut în provincia rusă de graniţă Kursk, dar nu sunt încercuite acolo, contrar unor afirmaţii recente ale preşedinţilor rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, afirmă oficiali americani şi europeni cunoscători ai unor evaluări efectuate de serviciile de informaţii din ţările lor, inclusiv CIA, relatează joi Reuters, relatează Agerpres.

Ocupând iniţial în Kursk un teritoriu de circa 1.300 de kilometri pătraţi, armata ucraineană a pierdut treptat zone din acest teritoriu în urma contraatacurilor ruseşti, sprijinite şi de trupe nord-coreene. De la începutul lunii martie pierderile ucrainene s-au accelerat în urma unei contraofensive ruse puternice, unităţile ucrainene pierzând inclusiv controlul asupra oraşului Sudja, cea mai importantă poziţie pe care o ocupaseră în Kursk.

În prezent, unităţile ucrainene mai controlează o suprafaţă de cel mult 40-60 de kilometri pătraţi în Kursk, într-o zonă din vecinătatea graniţei ruso-ucrainene şi unde sunt atacate din mai multe direcţii de armata rusă, fără a fi însă complet încercuite, afirmă oficialii citaţi. De asemenea, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank american, afirma pe 14 martie că nu a observat elemente geolocalizate care să indice că forţele ruse au încercuit un număr semnificativ de forţe în Kursk sau în altă parte de-a lungul frontului din Ucraina.

Incursiunea ucraineană în provincia rusă Kursk, lansată pe 6 august 2024, a fost prima invazie a teritoriului rus după al Doilea Război Mondial şi singurul succes militar al Kievului în ultimele 18 luni de război, deşi armata ucraineană nu a reuşit să ajungă la centrala nucleară Kursk şi nici să forţeze Rusia să disloce suficient de multe trupe din Donbas pentru a opri înaintarea rusă în această zonă din estul Ucrainei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sperat că prin ocuparea unei porţiuni de teritoriu rus ar fi putut avea o monedă de schimb la eventuale negocieri de pace cu Rusia.

Cerința lui Trump

Preşedintele american Donald Trump i-a cerut săptămâna trecută omologului său rus Vladimir Putin să cruţe vieţile soldaţilor ucraineni, despre care liderul de la Casa Albă a susţinut că ar fi încercuiţi în Kursk. În replică, Putin a spus că garantează vieţile soldaţilor ucraineni de pe acel sector de front dacă depun armele şi se predau.

Între timp, trupele ucrainene au lansat atacuri la graniţa cu regiunea rusă Belgorod, situată la est de Kursk, iar cele ruse au ocupat poziţii în regiunea ucraineană Sumî, învecinată cu provincia Kursk.