Aterizare de urgență în București! Un Airbus A321neo al companiei low-cost Pegasus Airlines din Turcia a emis semnal de primejdie la circa două ore după decolare, context în care a trebuie să aterizeze de urgență pe Aeroportul Otopeni.

Aeronava zbura de Sankt Petersburg (Rusia) la spre capitala Turciei, Istanbul, și ar fi avut la bord peste 200 de pasageri, susțin canalele Telegram ucrainene și ruse, citate de mediafax.

Aterizarea la Otopeni s-a făcut în condiții de siguranță, au mai transmis sursele citate.

Conform acelorași surse, avionul în cauză este unul relativ nou, fiind folosit de cinci ani și jumătate.

Citește și Ce a făcut un șofer Bolt după ce a primit bacșiș aproape 40 la sută din valoarea cursei. ”Tu nu ai văzut unde trebuie să mergi?”

Modelul Airbus A321neo reprezintă pilonul central al strategiei de modernizare a flotei Pegasus Airlines, fiind cea mai mare aeronavă din familia A320 a operatorului low-cost turc.

Aeronavele sunt configurate într-o clasă unică (Economy) și dispun de 239 de locuri. Sunt echipate cu motoare de ultimă generație CFM International LEAP-1A, care reduc consumul de combustibil și emisiile de CO2 cu aproximativ 15-20% față de modelele anterioare.

Tehnologia avansată a motoarelor face ca avionul să fie cu până la 50 la sută mai silențios, îmbunătățind confortul în cabină și reducând zgomotul în zonele urbane din apropierea aeroporturilor.

Conform datelor actuale, Pegasus Airlines operează aproximativ 51 de unități A321neo, având o comandă totală extinsă care vizează atingerea unui număr de 108 aeronave de acest tip până la sfârșitul anului 2029. Această expansiune susține tranziția companiei către o flotă compusă exclusiv din modele Airbus, înlocuind treptat vechile aeronave Boeing 737-800, mai notează sursa citată.

Citește și Trafic infernal în București, după apariția unei benzi unice pentru transportul public pe o arteră importantă din Sectorul 1. Șoferii, revoltați pe net. ”Chiar nu se gândește nimeni?”

„Evident, salutăm afirmaţiile domnului Radev, care a câştigat alegerile, precum şi pe cele ale altor lideri europeni cu privire la disponibilitatea lor de a rezolva problemele prin dialog”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său de presă zilnic.

Peskov a făcut aceste afirmaţii după ce a fost întrebat de un reporter despre presupusa panică din Europa din cauza victoriei lui Radev şi dacă acesta este un „cal troian” rusesc.

În acelaşi timp, Peskov a spus că ar fi prematur să tragă concluzii mai ample despre schimbarea climatului politic general din Europa, având în vedere ceea ce a numit declaraţiile obişnuite – pe care le-a descris în trecut drept anti-ruse – emise de Comisia Europeană de la Bruxelles.

Fostul preşedinte bulgar Rumen Radev, care a promis să pună capăt corupţiei endemice şi instabilităţii politice ce afectează cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, a câştigat alegerile parlamentare cu majoritate absolută, conform rezultatelor oficiale publicate luni.

Partidul lui Radev, Bulgaria Progresivă, a obţinut 44,7% din sufragii, după numărarea a 96,4% din voturile de la alegerile de duminică, fiind astfel aproape de a-şi asigura aproximativ 130 din cele 240 de locuri din Parlament.

Citeşte şi: Scandal uriaş după ce un soldat israelian a lovit cu ciocanul o statuie a lui Iisus. Fotografia s-a viralizat în toată lumea

Această victorie zdrobitoare marchează prima majoritate parlamentară absolută pentru un partid din Bulgaria din 1997 şi oferă naţiunii balcanice oportunitatea de a forma un guvern stabil după opt runde de alegeri în cinci ani.

„Am depăşit apatia”, a declarat duminică, în faţa susţinătorilor săi, Rumen Radev, un fost general şi pilot de vânătoare în vârstă de 62 de ani.

Susţinător al reluării dialogului cu Moscova, viitorul prim-ministru a afirmat că ţara sa „se va strădui să-şi continue drumul european, dar, credeţi-mă, o Bulgarie puternică şi o Europă puternică au nevoie de spirit critic şi pragmatism”.

Înainte de alegeri, el declarase că împărtăşeşte refuzul Ungariei şi Slovaciei de a trimite arme Ucrainei, care se află în război împotriva invaziei ruseşti, argumentând că „nu vede beneficiul pentru ţara sa săracă în a plăti”.

Însă Radev, care a subliniat în mod constant beneficiile pe care ţara sa, cu 6,5 milioane de locuitori, le-a obţinut de pe urma UE de la aderarea sa în 2007, a exclus utilizarea dreptului său de veto pentru a bloca deciziile blocului comunitar.

Citeşte şi: Fostul președinte pro-rus al Bulgariei, Rumen Radev, şi-a proclamat victoria în alegerile parlamentare. Exit poll-urile dau partidul său, Bulgaria Progresistă, la aproape 40%

Zegrean susține că nici măcar nu a știut că leafa lui, din perioada în care conducea Curtea Constituțională a României (CCR), ar fi trebuit să includă un spor de integritate.

Fostul președinte al CCR a mai spus, în același context, că nu judecătorii CCR sunt ”vinovați” pentru faptul că au un astfel de beneficiu, ci cadrul legal permisiv în această direcție.

”E ceva nou. Nu ştiam de aşa ceva. (…)

„Nu ştiu cum demonstrează cei de acum că sunt integri. Nu ei sunt vinovaţi de toate astea. Legea le permite să facă toate astea.

Cei de la Ministerul Muncii ar trebui să ştie de ce se poate aşa ceva.

Nu cred că ei ştiu ce salariu au judecătorii de la CCR. Eu am avut o experienţă cu un ministru al Muncii, când eram pe-acolo. Încerca să facă o nouă lege a salarizării şi a uitat de Curtea Constituţională. Nu i-a trecut în lege”, a spus, pentru gandul, Augustin Zegrean.

Citește și Judecătorii CCR încasează lunar, pe lângă salariul de zeci de mii de lei, și spor de stres, în valoare de peste 2.000 de euro. Patru dintre magistrați cumulează și pensia cu salariul

Pe de altă parte, Zegrean a subliniat că el, de când a ieşit la pensie, n-a beneficiat niciodată de o actualizare a pensiei în raport cu salariile judecătorilor CCR, după cum prevede legea.

”Interesant este că ăsta nu e salariu, e spor. Legea spune că ar trebui să ne actualizeze pensiile în funcţie de salariile lor. Eu sunt de 10 ani plecat de la Curte şi niciodată nu mi s-a actualizat pensia. Nu ştiu ce-i cu legislaţia în România, că-i ciudată.

Legile le fac ministerele. Se duc cu ele la Guvern şi de acolo primesc aprobări de la alte instituţii. Se duc cu ele în Parlament şi acolo se întâmplă dezastrul. Fiecare scrie în lege ce vrea el”, a comentat fostul președinte al  CCR.

CCR a publicat datele privind veniturile angajaților, iar informațiile arată că judecătorii instituției beneficiază de salarii și sporuri consistente, menținute la același nivel ca în anul precedent. Potrivit datelor oficiale, veniturile lunare ale acestora pot depăși semnificativ salariul de bază, în funcție de sporurile acordate.

Conform documentelor publicate, un judecător CCR are un salariu de bază de peste 47.000 de lei. La acesta se adaugă mai multe tipuri de sporuri, inclusiv cel pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, care reprezintă 25 la sută din salariu și este acordat majorității angajaților instituției.

Potrivit Newsweek, în cazul judecătorilor, acest spor ajunge la aproximativ 11.768 de lei, adică peste 2.000 de euro.

Președintele CCR, Simina Tănăsescu, a spus că sporul de stres primit de angajații Curții Constituționale ar reprezenta o ”garanție în fața influențelor externe”.

Citește și Nicușor Dan a sesizat CCR despre legea privind guvernanța corporativă. Președintele sare în apărarea vicepremierului Oana Gheorghiu

În centrul tensiunilor se află coaliția de guvernare condusă de premierul Ilie Bolojan, formată în urmă cu aproximativ zece luni din patru partide pro-europene, după alegeri prezidențiale care, potrivit sursei citate, „au polarizat” societatea. Reuters notează că PSD ar putea să-și retragă sprijinul politic, ceea ce ar declanșa o perioadă prelungită de incertitudine.

Publicația avertizează că o astfel de evoluție ar putea genera luni de „instabilitate politică”. Criza ar exercita presiuni suplimentare asupra finanțelor statului, într-un moment în care România se confruntă deja cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. În același timp, sunt puse în joc fonduri europene importante, în condițiile în care reformele asumate trebuie implementate până în 2026.

Reuters mai arată că actuala coaliție a fost creată pentru a preveni ascensiunea „extremei dreapta” la putere, însă divergențele dintre partide pe tema reformelor au devenit tot mai evidente. Social-democrații, cel mai mare partid din alianță, sunt descriși ca fiind tot mai îngrijorați de pierderea sprijinului electoral.

În acest context, președintele Nicușor Dan a încercat să transmită un mesaj de stabilitate către piețe și partenerii externi.

„Da, vom avea o criză politică, dar în chestiunile esențiale, avem predictibilitate”, a spus Nicușor Dan reporterilor.

Citeşte şi: Nicuşor Dan: Probabil că vom intra în turbulențe politice. Eu sper în continuare să găsim o formulă să continuăm o guvernare pro-occidentală

Șeful statului a sugerat că partidele din coaliție nu au alternative viabile în afara continuării guvernării împreună și a exclus posibilitatea numirii unui premier susținut de formațiuni considerate extremiste. Reuters menționează că AUR este văzut de publicație drept „partid de extremă dreapta” și conduce în sondajele de opinie, putând iniția la rândul său o moțiune de cenzură.

În scenariul în care social-democrații își retrag miniștrii, guvernul ar pierde majoritatea parlamentară, iar o eventuală moțiune de neîncredere ar putea duce la căderea Executivului. Reuters estimează că acest lucru ar genera „săptămâni de negocieri prelungite între partide pentru formarea unei noi coaliții”.

Totodată, agenția subliniază că România riscă să piardă până la 11 miliarde de euro din fondurile europene de redresare dacă reformele nu sunt implementate la timp și avertizează asupra impactului instabilității politice asupra ratingului de investiții, menținut deja la limita inferioară. În concluzie, Reuters notează că „o majoritate pro-europeană la guvernare nu poate exista fără social-democrații, cel mai mare partid din parlament, cu 28% din locuri”.

Citeşte şi: George Simion spune că va vota orice moţiune împotriva lui Bolojan şi anunţă care este planul AUR: „Este nevoie de reconciliere naţională. Vom vota orice moţiune. Dorim alegeri anticipate”

Având în vedere că scenariul schimbării Executivului devine tot mai probabil, în urma tensiunilor dintre PSD şi premierul Ilie Bolojan, George Simion a subliniat că partidul său nu va intra în jocuri politice pe care le consideră iresponsabile, dar va acționa pentru a forța o schimbare.

„Din păcate, actuala coaliție duce România în prăpastie. Fiind o criză politică abia la început, vă anunțăm că am ajuns într-un punct critic, iar situația țării este dramatică. AUR nu este unealta unora sau altora și nu ne vom implica în certurile iresponsabile dintre ei. Oamenii care spuneau că sunt maturi și au format această coaliție, dând dovadă că îi interesează românii, arată acum că nu sunt. Atragem atenția românilor – unii dintre ei fiind obișnuiți să vadă în noi vinovatul de serviciu – că este o naivitate să crezi că aceiași oameni care au creat criza ne vor scoate din ea. Este nevoie de reconciliere națională, de responsabilitate și de o schimbare”, a declarat George Simion.

Președintele AUR a reiterat că parlamentarii partidului vor vota orice moțiune de cenzură care va fi depusă în Parlament și a anunțat că formațiunea va iniția propriul demers de acest tip. În același timp, el a criticat lipsa de coerență a partidelor din coaliție și a pus sub semnul întrebării soluțiile politice vehiculate în prezent.

Citeşte şi: PSD depune plângere la CNCD după declaraţiile lui Ilie Bolojan privind „şobolănismele”: „Vorbim despre un act agresiv de hărțuire, care trebuie sancționat conform legii”

„Mă veți întreba despre diferite scenarii – noi nu suntem pe post de Baba Vanga să comentăm diferite faze care demonstrează imaturitatea partidelor din coaliție. Poziția AUR din ultimele luni rămâne aceeași: dorim întoarcerea la democrație, la voința poporului, alegeri anticipate care sigur vor arăta o altă arhitectură politică. Vom vota eventuale moțiuni de cenzură. Vom depune propria noastră moțiune de cenzură. Vom vedea dacă, până la urmă, PSD oprește acest «balet» între opoziție și putere și îl demite pe Bolojan. Vrem să știm care sunt următorii pași, pentru că dacă vine o copie poate mai palidă, poate mai puțin încruntată, nu ne va ajuta”, a mai spus liderul AUR.

Citeşte şi: Nicuşor Dan: Probabil că vom intra în turbulențe politice. Eu sper în continuare să găsim o formulă să continuăm o guvernare pro-occidentală

Compania Snap, care deține aplicația Snapchat, face concedieri. Grupul a disponibilizat aproximativ 1.000 de angajați, echivalentul a 16% din personal, și a retras sute de posturi deschise.

Evan Spiegel, cofondator și CEO al Snap, le-a transmis angajaților că firma se află într-un „moment critic”, iar scopul reducerilor este diminuarea costurilor anuale cu 500 de milioane de dolari. Potrivit acestuia, angajații păstrați de companie vor utiliza instrumente de inteligență artificială pentru a „reduce munca repetitivă și a crește viteza de execuție”.

„O schimbare de această amploare și într-un ritm atât de rapid nu este niciodată ușoară și nu va fi lipsită de dificultăți”, a adăugat el în mesajul transmis angajaților.

Citește și: Salvaţi Copiii susţine interdicţia totală totală a copiilor cu vârsta sub 13 ani pe rețelele sociale și acces limitat pentru cei între 13 și 15 ani

Acesta este al treilea val major de concedieri la Snap din 2022, când compania a realizat prima restructurare importantă, care a afectat atunci 20% din personal.

„Snap are nevoie de un nou mod de lucru, mai rapid și mai eficient, în timp ce se orientează către o creștere profitabilă”, a scris Spiegel în mesajul către angajați.

De la începutul anului, companii precum Amazon, Meta, Block, Pinterest și Atlassian au operat concedieri. Directorii acestor companii au indicat fie faptul că utilizarea tot mai extinsă a AI reduce nevoia de personal, fie că investițiile de sute de miliarde de dolari în această tehnologie impun reducerea costurilor în alte zone.