Nivelul apei pe Rin a coborât la un nou minim record, pe fondul valului de căldură prelungit din Europa, afectând una dintre cele mai importante rute de transport de mărfuri de pe continent, potrivit Reuters, conform News.ro.

Secetă mare

Datele agenţiei germane pentru navigaţie interioară WSV arată că, la Kaub, în apropiere de Koblenz, nivelul indicat de staţia de măsurare a coborât vineri seara la numai 6 centimetri, iar sâmbătă dimineaţă era de 8 centimetri.

Recordul anterior, înregistrat în 2018, era de 25 de centimetri.

Rinul este în realitate cu aproximativ un metru mai adânc decât valoarea indicată de acest reper, însă cota de la Kaub este utilizată în mod tradiţional pentru evaluarea condiţiilor de navigaţie.

Transporturile sunt mutate pe camioane şi trenuri

Nivelul extrem de redus al apei face dificil transportul fluvial, astfel că cea mai mare parte a mărfurilor este redirecţionată către transportul rutier şi feroviar.

Rinul este o arteră esenţială pentru industria europeană, fiind utilizat pentru transportul de produse chimice, materii prime, combustibili şi alte mărfuri.

Companiile germane au început deja să raporteze perturbări. Producătorii de produse chimice, companiile de utilităţi, siderurgice şi firmele din sectorul agricol avertizează asupra creşterii costurilor, blocajelor în transport şi reducerii producţiei.

Nivelul apei la Kaub nu a mai depăşit 78 de centimetri de la jumătatea lunii iulie. Potrivit Institutului pentru Economie Mondială din Kiel, dacă nivelul rămâne sub acest prag timp de 30 de zile consecutive, producţia industrială poate scădea cu aproximativ 1%, situaţie întâlnită şi în 2018 şi 2022.

Seceta prelungită şi temperaturile ridicate din Europa amplifică astfel presiunile asupra industriei germane, obligând companiile să găsească alternative mai costisitoare pentru transportul mărfurilor.

Teheranul a declarat că Strâmtoarea Ormuz „va rămâne iraniană”, ca răspuns la avertismentul președintelui american Donald Trump că va declara în curând importanta cale navigabilă „teritoriu al Statelor Unite”, potrivit Euronews.

Ce a spus Trump

Vorbind la New York vineri, Trump a declarat, râzând:

„După ce terminăm de înfrânt Iranul, care este învins foarte rău, foarte curând voi declara Strâmtoarea Ormuz teritoriu al Statelor Unite.”

„Avem blocada. Nicio navă nu trece decât dacă vrem noi”, a adăugat el.

Teheranul reacționează dur la declarațiile lui Trump: „Strâmtoarea Ormuz a fost, este și va rămâne iraniană”

Nu este clar cât de serioase au fost declarațiile lui Trump, însă acestea au provocat totuși o reacție vehementă din partea Teheranului.

Răspunzând comentariilor într-o postare pe X, sâmbătă, adjunctul ministrului iranian de Externe pentru afaceri juridice și internaționale, Kazem Gharibabadi, a subliniat că:

„Strâmtoarea Ormuz a fost iraniană, este iraniană și va rămâne iraniană.”

„Iranul va continua să aplice blocada”

„Această strâmtoare va fi închisă și deschisă doar sub comanda Iranului și, atât timp cât nu acceptați realitatea înfrângerii și nu renunțați la iluziile voastre fanteziste, Iranul va continua să aplice blocada”, a adăugat el.

Tensiunile au reizbucnit în mod repetat în jurul căii navigabile, prin care trece în mod normal aproximativ un sfert din comerțul mondial maritim cu petrol, în timp ce ambele părți susțin că dețin controlul, în ciuda „memorandumului de înțelegere” convenit în iunie.

Ce prevedea acordul dintre Washington și Teheran

Conform termenilor acordului provizoriu, Iranul trebuia să redeschidă calea navigabilă și să reafirme că „nu va achiziționa sau dezvolta arme nucleare”.

La rândul său, SUA au declarat că vor ridica blocada navală asupra Iranului și vor elimina sancțiunile impuse Teheranului.

Acordul le acordase celor două țări 60 de zile pentru a ajunge la un acord final.

Cu toate acestea, atacurile iraniene asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, în luna iulie, au provocat un nou val de lovituri americane și reluarea blocadei navale asupra porturilor iraniene, amenințând eforturile de pace.

David Popovici se întoarce în România după dubla de aur cucerită la Campionatele Europene de la Paris și se pregătește pentru o vacanță în care vrea să descopere locuri mai puțin aglomerate din țară, potrivit Mediafax.

Campionul român a vorbit pentru TVR Sport și despre importanța psihologului în viața sa și despre „liniștea” pe care o consideră una dintre superputerile sale.

David Popovici, după dubla de aur de la Paris: „Îmi revin la setările de om normal”

După emoțiile puternice de la Paris, David Popovici spune că începe treptat să se relaxeze și să revină la starea obișnuită.

El consideră că, la nivelul performanței de top, pregătirea fizică nu este suficientă: diferența se face în plan mental, iar capacitatea de a-ți păstra liniștea și echilibrul poate deveni un adevărat avantaj.

David Popovici, despre psiholog și presiunea performanței: „E foarte important să vorbești cu cineva”

„Liniștea pe care o am acum și faptul că sunt împăcat eu cu mine e una dintre superputerIle mele”

Pentru el, faptul că este împăcat cu sine și reușește să-și păstreze calmul reprezintă una dintre principalele sale „superputeri”.

„Acum, dacă a trecut o noapte, m-am liniștit un pic, sunt mai calm și parcă îmi dau voie din ce în ce să mă relaxez un pic, să mă detensionez. Îmi revin un pic la setările de om normal. (…) Într-o anumită măsură, oricine poate să vină la bazin în cazul nostru, să înoate câte 15 km pe zi, să meargă la sală în aceeași zi și să o facă timp de luni sau ani de zile, în timp ce diferența asta de sutimi se face undeva în tărâmul ăsta al mentalului. I-aș zice o liniște pe care dacă o ai, o poți folosi, te poate avantaja extraordinar de mult. Deci, liniștea pe care o am acum și faptul că sunt împăcat eu cu mine e una dintre, aș zice, superputerele mele acum”.

Popovici a dezvăluit că merge la psiholog

Popovici spune că nu face mental coaching, dar merge la psiholog.

După Jocurile Olimpice și-a dat seama că are nevoie de un alt tip de discuție, mai apropiat de ceea ce numește el „psiholog de oameni”, pentru a putea vorbi deschis despre lucrurile care îl apasă. Înotătorul consideră că este important să ai alături o persoană care te înțelege și care, prin întrebările potrivite, te ajută să găsești singur răspunsurile și concluziile de care ai nevoie.

Unde va merge în vacanță

Acum, Popovici își dorește o vacanță în România, în care să descopere mai mult din țara sa. Își propune să parcurgă o parte din Via Transilvanica și să străbată cu mașina drumuri montane precum Transalpina și Transfăgărășanul.

Sportivul spune că, deși a călătorit mult prin Europa încă din copilărie, datorită înotului, a văzut prea puțin din România și vrea acum să descopere locuri noi și liniștite, unde ritmul vieții este mai lent decât cel cu care este obișnuit.

The drone discovered on Friday in the area of Plauru, Tulcea County, was neutralised on Saturday through a controlled detonation carried out safely by a specialised team from the Ministry of National Defence, the institution said in a press release.

The drone found at Plauru was the second one discovered in Tulcea County on Friday. The first was found near the locality of Greci, in the Macin Mountains, where traces of combustion were also identified over a limited area.

On Thursday, another drone was discovered near the breakwaters in the seaside resort of Costinesti.

The intensity of attacks on the Ukrainian front near the border with Romania has been unprecedented in recent times, while the Ministry of National Defence’s radars detected more than 100 drones in the vicinity of Romanian airspace over the past 96 hours, Defence Minister Radu Miruta said on Friday evening.

Ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, a vizitat sâmbătă sanctuarul Yasukuni din Tokyo, cu ocazia împlinirii a 81 de ani de la capitularea Japoniei în cel de-Al Doilea Război Mondial, provocând reacţii dure din partea Chinei şi Coreei de Sud, potrivit Reuters.

Sanctuarul comemorează aproximativ 2,5 milioane de japonezi morţi în războaie

Sanctuarul comemorează aproximativ 2,5 milioane de japonezi morţi în războaie, dar este extrem de controversat deoarece printre aceştia se numără 14 lideri condamnaţi pentru cele mai grave crime de război, precum şi peste 1.000 de persoane condamnate de tribunalele aliate după înfrângerea Japoniei în 1945, conform news.ro.

Alături de Koizumi, la Yasukuni s-a deplasat şi ministrul pentru securitate economică, Kimi Onoda. Premierul Sanae Takaichi, care vizitase sanctuarul în repetate rânduri înainte de a deveni şef al guvernului, în octombrie anul trecut, a trimis de această dată o ofrandă rituală.

China şi Coreea de Sud condamnă gestul

Beijingul a anunţat că ”condamnă ferm” acţiunile oficialilor japonezi şi că a transmis Japoniei un protest oficial.

Ministerul sud-coreean de Externe şi-a exprimat, la rândul său, ”regretul profund” faţă de acţiunile considerate ”anacronice” ale liderilor japonezi şi le-a cerut acestora să-şi asume istoria şi să demonstreze prin fapte ”reflecţie umilă şi remuşcare sinceră” pentru trecut.

China şi Coreea de Sud consideră că vizitele oficialilor japonezi la Yasukuni minimalizează agresiunile comise de Japonia în timpul războiului şi afectează relaţiile diplomatice.

Oficialii japonezi care au vizitat sanctuarul în trecut au susţinut însă că au făcut acest lucru în nume personal, pentru a-i onora pe cei care au murit în războaiele ţării.

Ultimul premier japonez în funcţie care a vizitat Yasukuni a fost Shinzo Abe, în decembrie 2013. Koizumi a mai vizitat sanctuarul şi anul trecut, când era ministru al Agriculturii, iar tatăl său, fostul premier Junichiro Koizumi, a fost ultimul şef de guvern care a mers la Yasukuni chiar în ziua comemorării capitulării Japoniei, în 2006.

Președinta Curții Constituționale, Elena Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan ar fi avut vineri o întâlnire care nu a fost anunțată public.

Întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și s-a încheiat în jurul orei 14.30. Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan ar fi fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul președintelui Senatului, potrivit stiripesurse.ro.

Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, a comentat informațiile și a spus că o asemenea întâlnire nu ar fi normală, dacă aceasta a avut loc.

„Nu este normală deoarece, constituțional, aceste două persoane au atribuții prevăzute în Constituție. Nu au ce discuta în birouri pe nu știu unde, pentru că nu este niciun raport de subordonare între Curtea Constituțională și Guvern. În al doilea rând, domnul Bolojan este un prim-ministru demisionar. Despre ce să vorbească?

Are de condus problemele curente ale țării, nu alte povești. Nu știu dacă chiar s-au întâlnit sau nu, dar dacă au făcut-o, nu este în regulă, pentru că nu e treaba lor să se întâlnească și să discute. Ei discută instituțional“, a spus Augustin Zegrean.

Cum proceda Augustin Zegrean în perioada în care conducea CCR

Fostul președinte al Curții Constituționale a explicat că, în perioada în care se afla la conducerea instituției, a evitat întâlnirile informale cu reprezentanții Guvernului sau ai Administrației Prezidențiale.

„Cred că toată țara o știe. Eu aveam întâlniri cu presa la scări, acolo, în fiecare dimineață. Mă așteptau la scări la sosire și la plecare de la Curte. Asta era toată relația mea cu lumea din afara Curții.

Cu prim-ministrul sau cu președintele m-am întâlnit numai instituțional. Au fost câteva conferințe organizate de Curtea Constituțională, unde eram obligat să-i invit și pe ei. Uneori au venit, alteori nu. În rest, nu am avut niciun fel de discuții prin birouri”, a spus Augustin Zegrean.

Citește și: Ilie Bolojan s-ar fi întâlnit în secret, vineri, cu președinta CCR, cu trei zile înaintea deciziei Curții asupra unor legi cu miză de aproape 2 miliarde de euro din PNRR

Acesta a dat și exemple de întâlniri pe care le-a avut, în calitate de șef al CCR, cu foștii președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

„Domnul Băsescu a fost o dată invitat la Curtea Constituțională, dar nu în biroul meu, ci în Camera de Consiliu, unde erau toți judecătorii prezenți. Domnul Iohannis, la fel, a fost și el invitat o dată la noi. Chiar la început a cerut dumnealui să ne întâlnim.

Pe urmă, am cerut noi să ne întâlnim cu dumnealui la Cotroceni, dar acolo întâlnirea a eșuat pentru că se înregistra totul și judecătorii nu au vrut să vorbească dacă se înregistrează. Și asta a fost tot”, a relatat fostul președinte al CCR.

„Mai am o singură mențiune. Să nu uităm totuși că președinta Curții are un singur vot la ședințele Curții, așa că nu știu ce mare lucru ar putea rezolva împreună”, a spus Augustin Zegrean.

CCR se reunește luni, 17 august

Curtea Constituțională urmează să se reunească luni, 17 august, de la ora 11.00, pentru a se pronunța asupra mai multor sesizări.

Printre actele normative aflate în atenția judecătorilor constituționali se numără noua Lege a integrității și legea privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității. Cele două acte normative sunt legate de jaloane importante din PNRR.

În acest context, faptul că întâlnirea dintre șefa CCR și premierul interimar nu a fost anunțată public, precum și locul în care aceasta ar fi avut loc, ridică întrebări privind oportunitatea unei asemenea discuții și aparența de independență și imparțialitate a Curții Constituționale.

Avocatul Toni Neacșu cere transparență în cazul întâlnirilor judecătorilor CCR

Avocatul Toni Neacșu susține că agenda întâlnirilor președintelui și judecătorilor Curții Constituționale este publică și poate fi solicitată oficial de presă sau de organizațiile neguvernamentale. El invocă o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului și afirmă că, atunci când există un interes public privind eventuale contacte între judecători constituționali și actori politici, transparența este esențială.

Toni Neacșu pornește de la caracterul public al agendelor judecătorilor CCR și îi îndeamnă pe cei interesați să solicite oficial aceste informații.

„Agenda întâlnirilor pe care le au președintele CCR sau judecătorii CCR este una publică, pe care oricine o poate solicita și verifica. Ca atare, oricine (presa sau ong-urile, mai ales) poate cere oficial agenda întâlnirilor pe care președintele CCR le-a avut ieri, formale sau informale”, afirmă Toni Neacșu.

Avocatul face trimitere la cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska împotriva Poloniei, soluționată de CEDO în 2024, despre care susține că este relevantă pentru situația actuală.

„CEDO a stabilit, în cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska împotriva Poloniei (2024) exact faptul că întâlnirile judecătorilor unei curți constituționale sunt chestiuni de interes public atunci când sunt legate de aparența de imparțialitate a instituției și de încrederea societății în actul de justiție constituțională”, scrie avocatul.

Potrivit acestuia, interesul public nu se limitează la hotărârile propriu-zise ale unei curți constituționale, ci poate viza și elementele care pot influența percepția publică asupra independenței judecătorilor.

„Într-o democrație, publicul are dreptul să cunoască nu doar deciziile unei asemenea instituții, ci și elementele care pot influența percepția asupra independenței și neutralității sale”, adaugă Neacșu.

Avocatul consideră că, atunci când există un interes public legitim privind eventuale contacte între judecătorii CCR și oameni politici, accesul la aceste informații nu ar trebui blocat.

„Prin urmare, Curtea Constituțională nu poate refuza accesul la agenda întâlnirilor judecătorilor săi, atunci când există un interes public legitim privind posibile contacte cu actori politici, fără ca asta să constituie o atingere adusă dreptului societății de a primi și comunica informații, garantat de art. 10 CEDO”, afirmă Toni Neacșu.

Citește și: Sorin Grindeanu șterge pe jos cu Ilie Bolojan după datele catastrofale prezentate de INS : „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde, Ilie! Mai crești niște taxe?! Va fi o binecuvântare pentru țara noastră când vom scăpa de această pestă haștagistă”

Întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, analizată prin prisma transparenței

În ceea ce privește întâlnirea dintre președinta CCR și premierul Ilie Bolojan, Neacșu precizează că hotărârea CEDO nu trebuie interpretată ca o interdicție privind contactele dintre judecătorii constituționali și politicieni.

„În contextul întâlnirii dintre președintele CCR și Ilie Bolojan, susținută în presă și încă necontestată, hotărârea CEDO nu înseamnă că orice întâlnire între un judecător constituțional și un politician este interzisă sau automat suspectă”, subliniază avocatul.

În opinia sa, însă, importanța unei cauze din punct de vedere constituțional și politic trebuie să fie însoțită de un nivel corespunzător de transparență.

„Ea transmite însă principiul că, cu cât miza constituțională și politică a unei cauze este mai mare, cu atât obligația de transparență și protejarea aparenței de imparțialitate devin mai importante”, mai spune Neacșu.

Toni Neacșu susține că situația trebuie analizată nu doar prin prisma conținutului efectiv al unei eventuale întâlniri, ci și din perspectiva aparenței de imparțialitate a Curții Constituționale.

„Transparența nu este un privilegiu al instituțiilor, ci o garanție a încrederii în justiția constituțională. Atunci când un judecător constituțional se întâlnește cu un actor politic într-un moment în care Curtea urmează să tranșeze chestiuni cu impact politic major, problema nu este doar întâlnirea în sine, ci și aparența de imparțialitate pe care instituția trebuie să o protejeze”, conchide Toni Neacșu.