Amenințarea șocantă a lui Donald Trump de a impune tarife vamale pentru a confisca Groenlanda a declanșat o cursă frenetică contra cronometru pentru a evita prăbușirea alianței transatlantice. Iată cum europenii s-au unit pentru a o salva. Deși învinețită și zdruncinată, legătura dintre Europa și Statele Unite, care a dăinuit 80 de ani neîntrerupți, dăinuie încă o zi.

Acesta a fost mesajul transmis de liderii europeni, vizibil ușurați, la sfârșitul unei săptămâni extraordinare care a adus cele două maluri ale Atlanticului periculos de aproape de un război comercial total și calamitos privind viitorul Groenlandei, scrie Euronews.

Cum a ținut Donald Trump continentul european în suspans

Timp de cinci zile, Donald Trump a ținut continentul în suspans cu amenințarea sa șocantă de a impune un tarif suplimentar de 10% asupra a opt țări europene, toate membre NATO, în încercarea de a impune achiziționarea insulei semi-autonome, bogate în minerale, care aparține Regatului Danemarcei.

„Acest tarif va fi scadent și plătibil până la încheierea unui acord pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei”, a scris Trump în mesajul său acum infam.

Indignarea a fost asurzitoare. Președinții și prim-miniștrii au ieșit la unison pentru a susține suveranitatea Danemarcei și a denunța ceea ce considerau a fi un șantaj flagrant din partea unui președinte hotărât să remodeleze ordinea globală conform propriei viziuni.

„Nicio intimidare sau amenințare nu ne va influența”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron.

Ceea ce a urmat primului val de condamnări a fost o cursă frenetică contra cronometru pentru a-l convinge pe Trump să abandoneze agenda sa anexionistă și să salveze relația transatlantică – și pentru a se pregăti să riposteze în cazul în care se va întâmpla ce e mai rău.

Ambasadorii UE s-au întâlnit duminică, a doua zi după mesajul lui Trump pe rețelele de socializare, pentru a începe pregătirile pentru 1 februarie, ziua în care tarifele vamale de 10% urmau să intre în vigoare.

Franța a preluat inițiativa solicitând public activarea Instrumentului Anticoercitiv , care ar permite represalii pe scară largă în mai multe sectoare economice. Conceput inițial pentru China, instrumentul nu a fost niciodată utilizat – nici măcar în timpul negocierilor comerciale de anul trecut cu Casa Albă, când Trump a intensificat în mod constant acțiunile pentru a-i intimida pe europeni și a-i determina să facă concesii ample.

La acea vreme, statele membre fuseseră puternic împărțite în ceea ce privește modul de răspuns, Franța și Spania pledând pentru o ofensivă, iar Italia și Germania îndemnând la un compromis. Dar de data aceasta, lucrurile au fost diferite – drastic.

Trump nu mai aplica tarife vamale pentru a reechilibra fluxurile comerciale și a stimula producția internă, motivele pe care le invocase în „Ziua Eliberării” din primăvara anului 2025. De data aceasta, el încerca să aplice tarife vamale pentru a confisca teritorii de la un aliat.

„A ne arunca într-o spirală descendentă periculoasă nu ar face decât să-i ajute chiar pe adversarii pe care amândoi suntem atât de hotărâți să-i ținem departe de peisajul nostru strategic”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, într-un discurs la Davos. „Așadar, răspunsul nostru va fi neclintit, unit și proporțional.”

Dimensiunea fără precedent a provocării a afectat puternic capitalele, care au acceptat rapid perspectiva unor represalii reale. Aceasta a reprezentat un contrast puternic față de diviziunile și rezervele politice care au afectat discuțiile din 2025.

Diplomații de la Bruxelles au vorbit despre o hotărâre colectivă de a îndura dificultăți economice de dragul apărării Groenlandei, Danemarcei și a suveranității întregului bloc. O listă detaliată de măsuri de tip „din partea cetățenilor” în valoare de 93 de miliarde de euro a fost pusă pe masă, urmând să fie introdusă imediat ce îndatoririle suplimentare ale lui Trump vor intra în vigoare.

În paralel, Parlamentul European, înfuriat de ultimatumul lui Trump, a votat pentru amânarea pe termen nelimitat a ratificării acordului comercial UE-SUA, blocând beneficiile cu tarife zero pentru produsele fabricate în America, asupra cărora von der Leyen și Trump au convenit în iulie.

Împinge și trage

Și totuși, pe măsură ce liderii europeni au strâns rândurile și au respins expansionismul lui Trump, ei au spus clar tuturor celor care îi ascultau că diplomația era opțiunea lor preferată pentru a menține în viață alianța transatlantică.

„Dorim să evităm orice escaladare a acestei dispute, dacă este posibil”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz. „Dorim pur și simplu să încercăm să rezolvăm această problemă împreună.”

Europenii au început să caute o „rampă de ieșire”, așa cum a spus-o în mod potrivit președintele finlandez Alexander Stubb, pentru a preveni o ciocnire în toată regula, a proteja Groenlanda și a-i permite lui Trump să obțină un fel de victorie. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a sugerat că Trump ar fi putut înțeles greșit scopul misiunii de recunoaștere trimise pe insulă, pe care a invocat-o în postarea sa de pe rețelele sociale ca justificare pentru amenințarea cu taxa de 10%.

La început, ofertele diplomatice au eșuat. Von der Leyen și Merz au încercat să se întâlnească cu Trump la Davos, dar, în ciuda speculațiilor rampante, întâlnirile bilaterale nu au avut loc. Între timp, Trump a divulgat un mesaj text de la Macron în care liderul francez i-a spus: „Nu înțeleg ce faceți în Groenlanda”.

Textul, confirmat ca autentic de o sursă din anturajul președintelui francez, a prezentat și un summit G7 cu „rușii la margine”, o propunere care a stârnit imediat neîncredere, având în vedere strategia comună a Europei de a izola Kremlinul la nivel internațional.

Pe măsură ce tensiunile creșteau, Trump a urcat pe scenă la Forumul Economic Mondial și și-a dublat dorința de a prelua Groenlanda, pe care uneori a numit-o „Islanda”.

„Vrem o bucată de gheață pentru protecția lumii, iar ei (europenii) nu ne-o vor da”, a declarat el în sala arhiplină de la Davos. „Au de ales: puteți spune «da» și vă vom fi foarte recunoscători, iar voi puteți spune «nu» și vă vom ține minte.”

Totuși, Trump a mai spus că nu dorește să folosească forța militară pentru a-și îndeplini planurile teritoriale, lucru pe care refuzase anterior să-l excludă. Europenii au sesizat rapid nuanța și au sperat că o deschidere era pe cale să apară.

Discursul a deschis calea pentru ca secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a păstrat un profil discret în criza tot mai mare, să se întâlnească cu Trump la Davos și să încheie ceea ce cei doi bărbați au numit un „ acord-cadru ” pentru a consolida securitatea în Groenlanda și în întreaga regiune arctică.

Acordul, ale cărui detalii nu au fost încă făcute publice și fac obiectul unor discuții ulterioare, a fost „rampa de ieșire” pe care aliații o căutau cu disperare: Trump a confirmat că nu va mai aplica tarife vamale și nici nu va mai urmări preluarea dreptului de proprietate asupra Groenlandei.

Până când liderii UE s-au întâlnit joi la Bruxelles pentru un summit de urgență convocat ca reacție la confruntare, atmosfera se schimbase.

Prim-miniștrii au fost văzuți dându-și mâna și bătându-se reciproc pe spate cu zâmbete largi pe fețe. La sosire, aceștia le-au spus reporterilor că legătura transatlantică era prea valoroasă pentru a fi abandonată într-o singură săptămână.

Răgazul din cameră era palpabil, în ciuda unui sentiment de neliniște și confuzie care plutea în aer – și a temerilor persistente că fixarea lui Trump pentru Groenlanda ar putea reveni.

„Rămânem extrem de vigilenți și pregătiți să ne folosim instrumentele dacă vor apărea și alte amenințări”, a declarat Macron, lăudând demonstrația de unitate a Europei.

În dimineața de după summitul de noapte târziu, prim-ministrul danez Mette Frederiksen s-a întâlnit cu Mark Rutte la Bruxelles și ulterior a zburat la Nuuk pentru a risipi impresia că acordul-cadru va fi redactat fără consimțământul danez sau groenlandez.

Lanțul evenimentelor s-a încheiat așa cum a început

Într-un fel, lanțul evenimentelor s-a încheiat așa cum a început, europenii numind SUA cel mai apropiat aliat al lor și jurând să colaboreze pentru a face față provocărilor globale.

Dar, sub suprafață, o socoteală dureroasă era în curs de desfășurare.

Europenii și-au petrecut ultimul an luptând să limiteze politica externă mercurială a lui Trump, privind cu neîncredere cum acesta a lansat afaceri cu Kremlinul, i-a sancționat pe judecătorii Curții Penale Internaționale, l-a înlăturat pe Nicolás Maduro de la putere în Venezuela și a extins Consiliul pentru Pace , înființat aparent pentru a gestiona Gaza postbelică, transformându-l într-un rival al Națiunilor Unite.

Deși aceste acțiuni perturbatoare au fost, într-o măsură mai mare sau mai mică, tolerate, urmărirea abruptă a lui Trump asupra Groenlandei s-a dovedit a fi prea greu de suportat. Pentru mulți, amenințarea vamală a depășit limita și a creat un precedent, chiar dacă în cele din urmă a fost retrasă.

Rafala din această săptămână turbulentă nu va dispărea.

Așa cum a spus von der Leyen, acest lucru nu va face decât să amplifica apelurile pentru o Europă mai independentă, cu o rețea mai largă de parteneri pe care să se poată baza.

„Toată lumea a tras concluzia că relația se află pe o bază diferită”, a declarat un înalt oficial al UE. „Și asta necesită decizii din partea noastră.”

În fiecare lună, pe lista de întreținere afișată la bloc există o rubrică specială dedicată contribuției pentru cel care ocupă funcția de administrator al imobilului.

Jobul de administrator de bloc oferă avantaje importante. În primul rând, un venit stabil și sigur, la care se adaugă programul flexibil ce oferă chiar posibilitatea gestionării mai multor blocuri simultan. Astfel, în funcție de numărul imobilelor de care se ocupă, un administrator poate să-și dubleze sau să-și tripleze încasările lunare.

Citește și Documentul obligatoriu pe care trebuie să-l aibă toți proprietarii de locuințe din România. Cum se obține și cât timp e valabil

În multe cazuri, un administrator de bloc are o altă ocupație de bază, iar acest job suplimentare îl ajută să-și completeze veniturile lunare cu o sumă deloc neglijabilă.

Cât câștigă un administrator de bloc în 2026

La un imobil relativ mic, cu maximum 20 de apartamente, administratorul poate câștiga între 2.500 și 3.000 de lei brut lunar.

În cazul unui bloc cu 20-40 de apartamente, leafa de administrator poate urca la 4.000 de lei pe lună, iar la imobilele mari, cu peste 40 de locuințe, poate depăși 5.000-6.000 de lei.

Pentru acești bani, administratorul de bloc are destule responsabilități, printre care gestionarea fondurilor asociației, ținerea evidenței financiare, întocmirea și afișarea listelor de plată, precum și administrarea fondului de rulment și a celui de reparații. Tot administratorul se ocupă de relația cu furnizorii de utilități și servicii, cum ar fi firma de curățenie, întreținerea liftului sau reparațiile comune, scrie cancan.

Un administrator de bloc trebuie totodată să supravegheze lucrările de întreținere și să se asigure că sunt respectate normele de siguranță, inclusiv cele privind prevenirea incendiilor.

Citește și Subvenții APIA 2026. Fermierii vor putea primi un sprijin de 2.000 de euro pe hectar pentru livezile distruse de îngheț

Românii trebuie să se pregătească pentru o perioadă de tranziție importantă, având în vedere că schema de plafonare a prețurilor la gaze urmează să expire la data de 31 martie 2026.

Cu cât va crește prețul la gaze după 31 martie 2026

În acest context, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, a anunțat noi obligații pentru furnizori și a oferit sfaturi importante pentru clienți, avertizând că piața ar putea cunoaște fluctuații de preț, majoritatea ofertelor actuale fiind deja peste nivelul plafonat.

Începând cu luna februarie, toți furnizorii de gaze naturale vor fi obligați să trimită clienților informări detaliate privind prețul de contract, astfel încât aceștia să nu fie luați prin surprindere de noile tarife. George Niculescu a explicat la Antena 3 CNN că autoritatea a început deja să primească ofertele pentru perioada post-plafonare, iar situația din piață este împărțită.

Deși marii jucători au tendința de a majora tarifele, există și semnale pozitive, unii operatori venind cu prețuri competitive.

„Există un furnizor de gaze naturale care a venit cu o ofertă cu un preț fix pentru 12 luni de 0,30, deci sub plafon – 0,30 lei pe kilowatt-oră. Iar furnizorii care sunt mari și care controlează aproximativ 92% din piață, din monitorizarea pe care am efectuat-o, reiese că sunt cu prețuri situate între 0,35 și 0,36 lei pe kilowatt-oră, prețuri mai mari decât plafonul. Am un mesaj și pentru furnizori.

Citește și : Te costă cât o mașină! Amenda colosală de 100.000 de lei pentru românii de la bloc care nu respectă această regulă

Trebuie să înțeleagă că, așa cum s-a întâmplat la energie electrică, piața este a consumatorului. Iar ofertele care sunt astăzi plasate peste plafon nu vor face altceva decât să îi ducă la o pierdere a clienților”, a declarat președintele ANRE.

Oficialul a subliniat necesitatea ca furnizorii să își ajusteze strategiile comerciale pentru a rămâne relevanți într-o piață concurențială, anticipând o scădere a prețurilor în perioada următoare, similar cu evoluția înregistrată pe piața de electricitate.

„Deci, sfatul meu este să-și adapteze ofertele în așa fel încât diferențele acestea să nu fie mari de preț. Trebuie spart pragul de 0,30, adică în perioada următoare mă aștept să văd oferte sub 0,30 RON pe kilowatt-oră, așa cum, încet-încet, am văzut și la energie electrică”, a adăugat Niculescu.

Cum puteți obține cel mai mic preț la factură

Pentru consumatori, recomandarea principală este vigilența. Președintele ANRE îi îndeamnă pe români să utilizeze instrumentele digitale puse la dispoziție de stat pentru a identifica cele mai bune oferte, arătând că loialitatea față de un furnizor scump nu este justificată economic. Prin simpla schimbare a contractului, facturile lunare ar putea scădea semnificativ.

„Important, în perioada următoare, este ca consumatorii de gaze naturale să verifice cât mai des comparatorul de prețuri pe care l-am pus la dispoziție pe site-ul ANRE, comparator de prețuri care le arată în timp real cele mai bune oferte pe care furnizorii de gaze naturale le fac, și să nu ezite să folosească platforma online de schimbare a furnizorului pentru a se porta de la un furnizor de gaze naturale cu un preț mare la un furnizor de gaze naturale cu un preț mai mic.

Diferența între acești furnizori este cuprinsă de până la 10–15%. Deci, dacă putem să ne facem o reducere în factură doar prin schimbarea furnizorului de 10–15% în fiecare lună, sfatul meu, recomandarea mea, este ca clienții să apeleze la aceste instrumente – comparatorul de prețuri și platforma de schimbare a furnizorului – și să facă aceste mutări”, a precizat șeful ANRE.

Pentru a asigura transparența, ANRE va adopta săptămâna viitoare un ordin care impune furnizorilor să comunice proactiv cu clienții. Facturile emise începând cu luna februarie vor trebui să conțină informații clare despre încetarea schemei de sprijin și prețurile care vor fi aplicate ulterior.

„Săptămâna viitoare vom adopta un ordin ANRE cu privire la introducerea unei obligativități de informare a consumatorilor cu privire la ce urmează să se întâmple în perioada eliminării plafonării la gaze naturale. Instituim, în sarcina furnizorilor, obligația de a trimite, odată cu factura, către toți clienții finali pe care îi au în portofoliu, informații cu privire la prețul de contract.

Citește și : Cine primește bani de la stat în 2026. Ce ajutoare sociale se dau și care sunt condițiile

Pentru că eu, dacă am fost într-un contract cu preț, am avut o schemă de sprijin cu un preț plafonat, poate nu mai țin minte prețul contractual pe care îl am. Și atunci, obligația furnizorului este să îi dea un reminder consumatorului, să îi spună: „Vezi că expiră schema de plafonare, iar acesta este prețul tău de contract”, să îi facă o ofertă de nouă ofertă de gaze naturale și să explice și modalitățile prin care își poate schimba furnizorul”, a explicat George Niculescu.

Până la data de 31 martie 2026, prețurile finale facturate rămân plafonate la maximum 0,31 lei/kWh pentru clienții casnici și 0,37 lei/kWh pentru clienții noncasnici cu un consum anual de cel mult 50.000 MWh, precum și pentru producătorii de energie termică.

Bilanțul morților crește după explozia explozia din Rahova. Numărul persoanelor decedate în urma deflagrației a ajuns la patru.

Bilanțul morților crește după explozia de la Rahova. Ancheta se extinde, noi persoane sunt vizate de procurori

O femeie rănită grav în urma deflagrației puternice din Rahova a murit pe patul de spital din cauza rănilor grave suferite. Între timp, ancheta procurorilor se extinde.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a anunţat vineri că a extins urmărirea penală în dosarul exploziei din cartierul Rahova faţă de compania Reţele Electrice România, operatorul de distribuţie a energiei electrice din zonă, şi faţă de un agent de intervenţie de la Distrigaz, scrie Agerpres.

„În continuarea cercetărilor în cauza privind explozia petrecută în dimineaţa zilei de 17.10.2025 la scara 2 a blocului 32 din str. Vicina nr. 3, sector 5, Bucureşti, aducem la cunoştinţa publicului că urmările acesteia, în prezent, constau în decesul a patru persoane, vătămarea corporală a şapte persoane, distrugerea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui număr de 54 de apartamente, precum şi distrugerea sau degradarea unui număr de 36 de autoturisme.

De asemenea, vă aducem la cunoştinţă că prin ordonanţa PCAB din 20.01.2026 s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de o persoană juridică şi faţă de o persoană fizică pentru comiterea infracţiunii de distrugere din culpă (care a avut ca urmare un dezastru)”, informează Parchetul într-un comunicat de presă.

Citește și Primarul Capitalei, după raportul oficial al INSEMEX: „Cine a racordat la utilități imobilul din Rahova a făcut-o cu încălcarea legii”. Cum ar putea locatarii afectați de explozie să devină proprietari în blocul reconstruit

În cazul companiei Reţele Electrice, procurorii au reţinut că, în calitate de operator de distribuţie a energiei electrice, de la momentul preluării în anul 2023 a proprietăţii reţelei de distribuţie energie electrică din proximitatea imobilului din cartierul Rahova, până la data de 17.10.2025, în mod culpabil nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile legale, în sensul că nu a monitorizat siguranţa în funcţionare a reţelei electrice de distribuţie şi nu a exploatat-o cu respectarea normelor tehnice în vigoare, cu consecinţa intervenirii unui defect pe reţeaua de distribuţie electrică ce a dus la perforarea conductei de gaz de alimentare a imobilului, aspect ce a condus la o acumulare de gaze în blocul respectiv şi la producerea exploziei din 17 octombrie 2025.

În ceea ce priveşte agentul de intervenţie de urgenţă din cadrul Distrigaz, s-a reţinut că, în mod culpabil, el nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător sarcinile de serviciu prevăzute prin norme interne aprobate la nivelul operatorului, inacţiunile sale intrând în lanţul cauzal al evenimentelor care au condus la producerea exploziei.

„Astfel, persoana fizică în cauză nu a identificat tipul de defect al sistemului de alimentare cu gaze naturale, deşi avea obligaţia să procedeze în acest sens, a efectuat verificări superficiale, nefiind efectuate identificări în toate locurile menţionate în Instrucţiunile de lucru şi nu a luat măsurile de siguranţă prevăzute de aceleaşi Instrucţiuni de lucru. Prin omisiunea de a efectua verificările şi de a lua măsurile impuse de instrucţiunile de lucru în cazul intervenţiilor de urgenţă, această persoană fizică a menţinut starea de pericol a imobilelor din str. Vicina aflate în vecinătatea reţelei de distribuţie a gazelor naturale, la care a fost identificat un defect constând în existenţa unor fisuri, neîmpiedicând acumularea de gaze şi producerea exploziei din dimineaţa zilei de 17.10.2025 la imobilul din str. Vicina”, mai explică Parchetul.

Citește și EXPLOZIE în Rahova. Proprietarii apartamentelor din blocul afectat de catastrofă, scutiți de plata taxelor și impozitelor locale. Vlad Popescu Piedone: ”Este un gest de solidaritate și sprijin real”

Șoferii care dețin permis auto categoria B vor putea să conducă mașini mai grele, modificarea fiind introdusă pentru a se ține pasul cu noile tehnologii. Având în vedere că automobilele au devenit mai grele, a fost introdusă o directivă europeană care aduce schimbări pentru milioane de conducători auto.

Șoferii cu permis auto categoria B vor putea să conducă și alte tipuri de mașini

Șoferii ar putea să se urce la volanul unor mașini ce au o greutate de maximum 4,2 tone, și nu 3,5 tone, cum este în prezent. Vor putea să conducă chiar mașini de 5 tone, însă acestea trebuie să facă parte din categoria autoturismelor care se alimentează electric, cu hidrogen sau gaz.

Pentru a beneficia de acest lucru, conducătorii auto trebuie să dețină permisul de conducere categoria B de cel puțin doi ani și să urmeze mai multe instructaje auto suplimentare. Statele membre UE ar urma să implementeze modificarea până în 2030.

Amenzile neplătite pot duce la suspendarea permisului

Ministerul Dezvoltării a publicat marți, 13 ianuarie, proiectul de lege privind reforma în administrația publică centrală, care prevede, printre altele, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal și diminuarea numărului de posturi din administrația locală. Pe lângă aceste măsuri, documentul introduce și modificări importante și pentru șoferi, legate de plata taxelor și amenzilor locale.

Astfel, perioada de suspendare pentru contravenții rutiere poate fi redusă dacă șoferul prezintă dovada achitării tuturor datoriilor către bugetul local, inclusiv plata amenzii care a dus la suspendarea permisului.

În prezent, cererea de reducere a perioadei de suspendare a permisului pentru contravenții poate fi redusă cu o treime dacă soferul prezintă dovada plății amenzii aferente contravenției care a dus la suspendare. Acum, se propune ca reducerea perioadei de suspendare să se aplice doar după plata tuturor datoriilor.

Mai mult, „Se reglementează faptul că deținătorii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu pot conduce autovehicule, tractoare agricole/forestiere sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în termen de 90 de zile creanțele provenite din amenzi contravenționale. Organul fiscal trebuie să notifice debitorul în termen de 15 zile despre obligație și momentul pierderii dreptului de a conduce.”

Perioada în care șoferii nu au dreptul de a conduce începe în a treia zi lucrătoare de când a expirat termenul de 90 de zile și încetează în a treia zi lucrătoare de când restanțele au fost plătite integral sau împlinirea unui termen de 2 ani de la luarea în evidență a creanței.

Pensii 2026. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat la Antena 3 că, prin pachetul 1, guvernul Bolojan a îngheţat creşterea pensiilor pentru acest an şi ar trebui să avem un sprijin pentru pensionarii cei mai vulnerabili.

”Cred că, însă, la fel cum am făcut-o anul trecut, în 2026, am zis eu, ar trebui să avem un sprijin pentru pensionarii cei mai vulnerabili, pentru că inflaţia a afectat cel mai mult evident pe cei cu venituri mai mici, pe pensionarii cu venituri mai mici în această speţă. Genul acela de sprijin pe care l-am avut în 2025 şi care a ajuns la peste 2.460.000 de pensionari a costat aproximativ 2 miliarde de lei. Aceiaşi soluţie ar putea să fie aplicată şi în 2026”, a arătat ministrul Muncii. 
Ilie Bolojan vorbeşte de sărăcie doar când vrea: „România are bani să aloce pentru un proiect sau altul un miliard de dolari, dar fiecare leu trebuie clar justificat”

Pensii 2026. Manole a precizat că în 2025, ajutorul one-off a fost acordat pentru peste 2.460.000 de pensionari, deci nu pentru toţi pensionarii, ci pentru aceia care se aflau sub pragul de venit de 2.574 de lei.

”Voi propune coaliţiei să avem un mecanism similar. Nu m-am aventurat să spun cifre, praguri, care să fie pragul de acces, sau cuantumuri, pentru că am considerat că este corect să avem această discuţie colegială. Este nevoie să venim cu ceva pe partea de pensii, să sprijinim pe pensionarii cei mai vulnerabili. Aceasta poate fi o soluţie, one-off-ul care a fost aplicat şi anul trecut, într-o tranşă sau în două tranşe. Anul trecut a fost în două tranşe, aprilie şi decembrie. Anul acesta poate să fie într-o tranşe, poate să fie în două. Putem să avem un prag sau putem să avem două praguri de venit. În 2023, dacă nu mă înşel, au fost trei praguri de venit în funcţie de care se acorda un astfel de sprijin, într-o singură tranşă. Deci soluţii tehnice există. Trebuie să verificăm care este şi capacitatea bugetului, pentru că e un lucru normal”, a subliniat Florin Manole.

Când se plătesc pensiile și alocațiile în luna februarie. Data exactă când intră banii pe card

”În schiţa de buget pe care Ministerul Muncii o vede pentru anul 2026, se va regăsi şi o variantă în legătură cu sprijinirea pensionarilor. Voi propune două variante. O variantă similară cu cea de anul trecut. Anul trecut, varianta a fost două tranşe egale, de câte 400 de lei, deci 800 de lei în total, pentru pensionarii sub 2.574 de lei. Este o variantă.  (..) A doua variantă pe care o să o propun este o variantă similară cu cea din 2023, în care au fost trei praguri de venit şi trei cuantumuri diferite ale acestui sprijin, astfel încât pensionarii cu venituri mai mici să aibă un sprijin mai mare decât 800 de lei, pensionarii cu venituri mai mari, totuşi sub un anumit prag, să aibă un sprijin mai mic”, a mai spus Manole.

El a explicat că ideea sa cu mai multe praguri a venit pentru că îşi imaginează frustrarea legitimă a pensionarului care se află cu 50 de lei peste pragul de 2574 anul trecut, şi, din cauza faptului că are 50 de lei la pensie în plus, ratează să primească 800 de lei.

”Cred că trebuie să avem nişte praguri diferite, mai mult decât un singur prag. Este o a doua propunere. Poate premierul, poate altcineva din coaliţie să aibă alte variante”, a menţionat Florin Manole.

Pensii 2026. AJUTOARE LA PENSII PROPUSE DE PSD

600 lei în 2026
-acordare în două tranșe egale de 300 lei / în aprilie și în decembrie
-beneficiari: 1 milion de pensionari cu o pensie 2001 *impact bugetar: 612 mil. lei

800 lei în 2026
-acordare în două tranșe egale de 400 lei / în aprilie și în decembrie
-beneficiari: 621.095 pensionari cu o pensie cuprinsă 1501 *impact bugetar: 497 mil. lei

1.000 lei în 2026
-acordare în două tranșe egale de 500 lei / în aprilie și în decembrie
-beneficiari: 1,24 milioane de pensionari cu o pensie *impact bugetar: 1,24 mld. de lei

TOTAL BENEFICIARI: 2,8 milioane de pensionari
Impact bugetar total: 2,35 mld. Lei

Grindeanu: Suntem absolut hotărâţi să susţinem creşterea pensiilor / Pensiile în anul 2026 trebuie să crească şi trebuie să existe o sumă care să acopere pierderile imense suferite de pensionari în 2025 

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marţi că social-democraţii sunt absolut hotărâţi să susţină creşterea pensiilor în România, el arătând că pensiile în anul 2026 trebuie să crească şi trebuie să existe o sumă care să acopere pierderile imense suferite de pensionari în anul 2025. Potrivit lui Grindeanu, discuţia ar urma să aibă loc la construcţia bugetului pe 2026.

”Faptul că în anul 2025 puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut dramatic în România, spre deosebire de anul 2024,  când PSD-ul a făcut cea mai mare creştere a pensiei de după Revoluţie, ne ducem în situaţia acestui an în care, şi am şi spus ieri, suntem absolut hotărâţi să susţinem creşterea pensiilor în România. Că vor fi pe un sistem din acesta one-off, cum a mai funcţionat în trecut, că vom găsi o altă formulă, acest lucru trebuie să se întâmple. Nu există. Pensiile în anul 2026 trebuie să crească şi trebuie să existe o sumă care să acopere pierderile imense suferite de pensionari în anul 2025”, a declarat preşedintele PSD Sorin Grindeanu, la Gândul.

El a precizat că discuţia va avea loc când va începe dezbaterea pe bugetul de stat pe 2026.  ”Ăsta este un motiv nu important, extrem de important pentru PSD”, a adăugat Grindeanu.

El a arătat că o majorarea poate fi şi sub forma unui ajutor one-off, care s-a mai practicat, dar trebuie să existe.

Sorin Grindanu a mai spus că prin măsuri de relansare economică găseşti resursele necesare pentru creştere economică.

”Sigur că o să-ţi scadă deficitul dacă opreşti investiţiile şi pui taxe şi impozite mai mari. Evident! Dar nu asta ne dorim. Şi nu vreau să se laude nimeni cu aşa ceva. Nu poţi să te lauzi că ai redus deficitul, fiindcă ai oprit investiţiile şi ai crescut taxele şi impozitele. Asta e lipsă de bun simţ. Poţi să faci aceste lucruri, să faci măsuri de relansare şi asta tot propune PSD-ul, care să ducă la creştere economică. Asta este calea corectă pe care trebuie să o urmăm”, a menţionat Grindeanu.