În timp ce forțele armate rusești avansează, Kievul cere tot mai mult să fie primit în NATO și cere mai mult sprijin de la aliați. Acum, înaintea summitului din SUA, președintele francez a anunțat cine sunt cei din alianță cei care se opun Kievului.

SUA şi Germania sunt principalii oponenţi ai aderării Ucrainei la NATO, a susţinut marţi preşedintele francez Emmanuel Macron, înaintea Summitului aniversar al NATO de la Washington, ce are loc în perioada 9-11 iulie, informează DPA, informează Agerpres.

Macron a ţinut să evidenţieze ”opoziţia solidă” a Statelor Unite şi a Germaniei faţă de invitarea Ucrainei să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice. ”În cele din urmă, va exista o decizie a aliaţilor de a invita Ucraina să se alăture NATO”, a declarat el.

Şeful statului francez s-a referit şi la Summitul NATO din iulie anul trecut organizat la Vilnius, unde Ucraina nu a primit invitaţia de a deveni membră a organizaţiei. ”Ucrainenii au fost destul de enervaţi atunci când au ajuns la concluzia că uşa era deschisă, dar nu atât de mult. Şi cred că scenariul pentru Summitul de la Washington este acelaşi”, a afirmat el.

Reacția lui Olaf Scholz

De partea sa, cancelarul german Olaf Scholz a dat asigurări privind sprijinul său pe termen lung pentru Ucraina, ţară care luptă împotriva agresiunii ruse.

Adresându-se înaintea Summitului aniversar al NATO de la Washington, Scholz s-a declarat bucuros de ocazia de a reafirma mesajul foarte clar că ”vom susţine Ucraina atât timp cât va fi nevoie”. El s-a referit la livrările de arme şi la iniţiativa adoptată recent de principalele şapte state industrializate ale lumii (G7) privind finanţarea unui pachet în valoare de 50 de miliarde de dolari cu ajutorul dobânzilor obţinute din valorificarea activelor ruseşti îngheţate. În opinia şefului executivului german, acesta a fost un semn de solidaritate faţă de Ucraina, dar şi un mesaj clar adresat Moscovei.

Părerea liderului NATO despre aderarea Ucrainei

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, într-un interviu recent pentru DPA, că speră că Ucraina se va alătura Alianței în următorii 10 ani, informează KORESPONDENT, potrivit Rador Radio România.

De asemenea, acesta a reiterat apelul pentru creşterea ajutorului acordat Ucrainei.

“Cu cât sprijinul nostru este mai puternic, cu atât mai repede se va termina acest război. Cu cât ne luăm mai multe angajamente pe termen lung, cu atât războiul se va termina mai repede.

Acum, Putin crede că ne poate ţine deoparte. Noi trebuie să îl convingem că nu poate rezista mai mult decât noi, iar atunci se vor crea condițiile pentru a pune capăt războiului” – a afirmat şeful NATO.

Ce este de aşteptat să se întâmple la Summitul NATO şi ce perspectivă i se va oferi Ucrainei

Preşedintele Joe Biden şi omologii săi din NATO se întâlnesc la Washington în această săptămână pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a celei mai mari organizaţii de securitate din lume, chiar în timp ce Rusia îşi accentuează avantajul pe câmpul de luptă din Ucraina, relatează Associated Press, conform News.ro.

The #NATOSummit starts today!

Watch the video to find out what’s on the agenda ↓

— NATO (@NATO) July 9, 2024

Summitul de trei zile, care începe marţi, se va concentra asupra modalităţilor de a reasigura Ucraina de sprijinul durabil al NATO şi de a oferi cetăţenilor săi obosiţi de război speranţa că ţara lor ar putea supravieţui celui mai mare conflict terestru din Europa din ultimele decenii.

O mare parte din ceea ce poate face NATO pentru Ucraina şi, într-adevăr, pentru securitatea globală, este înţeleasă greşit. Adesea, alianţa este considerată ca fiind suma tuturor relaţiilor SUA cu partenerii săi europeni, de la impunerea de sancţiuni şi alte costuri Rusiei până la trimiterea de arme şi muniţii. Dar, ca organizaţie, misiunea sa se limitează la apărarea prin mijloace militare a celor 32 de ţări membre – după modelul jurământului sacru al celor Trei Muschetari: toţi pentru unul, unul pentru toţi – şi la angajamentul de a ajuta la menţinerea păcii în Europa şi America de Nord. Asta înseamnă, de asemenea, să nu fie târâtă într-un război mai amplu cu Rusia, înarmată nuclear.

Înfiinţată în 1949, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a fost formată iniţial de 12 ţări pentru a contracara ameninţarea la adresa securităţii europene reprezentată de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. Contracararea Moscovei face parte din ADN-ul său.

Rândurile NATO au crescut simţitor de la semnarea Tratatului de la Washington în urmă cu 75 de ani, ajungând la 32 de ţări după aderarea Suediei în acest an, îngrijorată de o Rusie tot mai agresivă.

Garanţia de securitate colectivă a NATO – articolul 5 din tratat – stă la baza credibilităţii sale. Este un angajament politic al tuturor ţărilor membre de a veni în ajutorul oricărui membru a cărui suveranitate sau teritoriu ar putea fi atacate. Ucraina ar îndeplini aceste criterii, dar este doar un partener, nu un membru.

Uşile NATO sunt deschise oricărei ţări europene care doreşte să adere şi poate îndeplini cerinţele şi obligaţiile. Este important de menţionat că NATO ia decizii prin consens, astfel încât fiecare membru are drept de veto.

O NOUĂ FIGURĂ LA CONDUCEREA NATO, DUPĂ 10 ANI

Statele Unite sunt cel mai puternic membru NATO. Washingtonul cheltuieşte mai mult pentru apărare decât orice alt aliat şi îşi depăşeşte cu mult partenerii în ceea ce priveşte puterea militară. Aşadar, Washingtonul conduce agenda.

Activitatea de zi cu zi a NATO este condusă de secretarul său general – în prezent, fostul prim-ministru norvegian Jens Stoltenberg, dar acesta va fi înlocuit la 1 octombrie de prim-ministrul olandez Mark Rutte, un politician experimentat. El vine să-i ia locul lui Stoltenberg – care a avut un mandat extraordinar de 10 ani, început în anul în care Rusia a anexat unilateral Crimeea şi încheiat în plină ofensivă la scară largă a Moscovei asupra Ucraine – , graţie consensului la care au ajuns liderii NATO şi retragerii candidaturii preşedintelui Klaus Iohannis.

Cel mai înalt oficial civil al NATO prezidează reuniunile aproape săptămânale ale ambasadorilor în cadrul Consiliului Nord-Atlantic (CNA), la sediul său din Bruxelles. El prezidează alte “CNA”-uri la nivel ministerial şi reuniunile şefilor de stat şi de guvern. Secretarul general conduce sediul NATO. El nu dă ordine aliaţilor. Sarcina sa este să încurajeze consensul şi să vorbească în numele tuturor celor 32 de membri.

Cartierul general militar al NATO se află în apropiere, în Mons, Belgia. Acesta este întotdeauna condus de un ofiţer american de rang înalt. Actualul comandant suprem al forţelor aliate din Europa este generalul Christopher Cavoli.

CE FACE NATO PENTRU A AJUTA UCRAINA?

Chiar dacă majoritatea aliaţilor cred că Rusia ar putea reprezenta o ameninţare existenţială pentru Europa, NATO nu înarmează Ucraina. Ca organizaţie, NATO nu deţine arme de niciun fel. În mod colectiv, alianţa oferă doar sprijin neletal – combustibil, raţii de luptă, materiale medicale şi veste antiglonţ, precum şi echipamente pentru combaterea dronelor sau a minelor. În schimb, statele membre trimit arme pe cont propriu sau în grupuri.

NATO ajută forţele armate ale Ucrainei să treacă de la doctrina militară din era sovietică la o gândire modernă. De asemenea, contribuie la consolidarea instituţiilor de apărare şi securitate ale Ucrainei.

La Washington, liderii NATO vor aproba un nou plan de coordonare a livrării de echipamente către Ucraina şi a instruirii forţelor sale armate. Liderii vor reînnoi promisiunea că Ucraina se va alătura alianţei într-o zi, dar nu în timp ce este în război.

Aliaţii NATO vor dezvălui un plan de “punte spre aderare” pentru Ucraina şi vor anunţa măsuri pentru consolidarea apărării aeriene a Kievului, a declarat un oficial american de rang înalt sub acoperirea anonimatului. “Aliaţii vor reafirma că viitorul Ucrainei este în NATO, vor face noi anunţuri semnificative cu privire la modul în care vom creşte sprijinul militar, politic şi financiar al NATO pentru Ucraina. Aceasta face parte din puntea Ucrainei către NATO”, a declarat oficialul reporterilor, potrivit Reuters.

Înaltul oficial american a descris planul “punţii către aderare” ca fiind destul de substanţial, care va include coordonarea antrenamentelor, logistica şi dezvoltarea forţelor. “Acesta este un efort foarte serios de a aduce Ucraina într-o poziţie în care va fi pregătită să îşi asume rolurile şi responsabilităţile în cadrul alianţei încă din prima zi”, a declarat oficialul.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a făcut lobby fără succes pentru o invitaţie politică de a adera la NATO la summitul de la Vilnius din vara anului trecut, a declarat că summitul din acest an ar trebui să rezolve problema invitării Kievului să adere. Zelenski este aşteptat să participe la summit.

Înaltul oficial american a mai spus că Statele Unite şi unii aliaţi NATO vor anunţa noi măsuri “pentru a consolida apărarea aeriană şi capacităţile militare ale Ucrainei, pentru a ajuta Ucraina să continue să se apere”.

MAI MULTE TRUPE PE FLANCUL ESTIC

În timp ce unii aliaţi au lăsat deschisă posibilitatea de a trimite personal militar în Ucraina, NATO în sine nu intenţionează să facă acest lucru. Însă o parte esenţială a angajamentului aliaţilor de a se apăra reciproc este descurajarea liderului rus Vladimir Putin, sau a oricărui alt adversar, de a lansa un atac, în primul rând. Finlanda şi Suedia au aderat recent la NATO din cauza preocupărilor legate de acest aspect.

În al treilea an de război, NATO are acum 500 000 de militari pregătiţi să contracareze orice atac, fie el terestru, maritim, aerian sau în spaţiul cibernetic. Alianţa şi-a dublat numărul de grupuri de luptă de-a lungul flancului său estic, la graniţa cu Rusia şi Ucraina. Aliaţii desfăşoară aproape în permanenţă exerciţii militare. Unul dintre acestea, Steadfast Defender, a implicat în acest an aproximativ 90 000 de soldaţi care au acţionat în întreaga Europă.

CHELTUIELI PENTRU APĂRARE

Datorită cheltuielilor ridicate pentru apărare ale SUA pe parcursul mai multor ani, forţele armate americane beneficiază nu numai de un număr mai mare de trupe şi de arme superioare, ci şi de importante mijloace de transport şi logistică. Totuşi, şi alţi aliaţi încep să cheltuiască mai mult. După ani de reduceri, membrii NATO s-au angajat să îşi majoreze bugetele naţionale de apărare în 2014, când Rusia a anexat Peninsula Crimeea din Ucraina. Obiectivul era ca fiecare aliat să cheltuiască 2% din produsul intern brut pentru apărare în decurs de un deceniu.

În urmă cu un an, în condiţiile în care nu se întrevedea sfârşitul războiului, aceştia au convenit să facă din 2% un nivel minim al cheltuielilor, mai degrabă decât un plafon. Un număr record de 23 de ţări sunt aşteptate să se apropie de obiectivul de cheltuieli în acest an, faţă de doar trei în urmă cu un deceniu.