Cel puţin 15 oameni au fost ucişi începând de luni în nord-vestul Mexicului într-o serie de confruntări ce au legătură cu un război deschis în interiorul puternicului cartelul Sinaloa fondat de traficantul de droguri Joaquin „El Chapo” Guzman, indică un bilanţ prezentat vineri de procurorul local, potrivit AFP și Agerpres.

Întăriri ale forţelor de securitate au fost trimise la Culiacan, capitala statului Sinaloa, unde cadavrele zac uneori pe carosabil. Un total de 20 de persoane sunt de asemenea date dispărute.

Şcoli închise, afaceri paralizate, ceremoniile de ziua independenţei anulate: ciocniri armate între două clanuri din cartel terorizează acest oraş de aproape un milion de locuitori, notează AFP.

Într-un comunicat, Departamentul de Stat al SUA i-a sfătuit cu fermitate pe cetăţenii americani să nu călătorească în regiune, avertizând cu privire la „furturi de maşini, împuşcături, operaţiuni ale forţelor de securitate, blocaje rutiere, vehicule incendiate”.

Ciocnirile armate „derivă” din evenimentele din 25 iulie, a explicat presei guvernatorul statului Sinaloa, Ruben Rocha Moya.

În acea zi, co-fondatorul cartelului, Ismael „El Mayo” Zambada a fost arestat în sudul Statelor Unite, împreună cu unul dintre fiii lui „El Chapo”.

„El Mayo” l-a acuzat pe fiul fostului său asociat că l-a trădat pentru a-i grăbi arestarea.

Violenţele sunt „cu siguranţă” rezultatul luptei dintre susţinătorii lui El Mayo şi cei ai fiilor lui „El Chapo”, alias „Los Chapitos”, a explicat guvernatorul.

Din cauza violenţei, sărbătorile dedicate Zilei Independenţei din 15 septembrie au fost anulate. „Nu vor fi festivităţi, nici publice, nici private”, a insistat Rocha Moya.

Şcolile au fost complet închise joi şi vineri.

Magazine închise, cumpărături în exces motivate de panică, teama de penurie în supermarketuri: violenţa afectează şi economia locală.

Cel puţin 2.000 de oameni au renunţat să mai vină la muncă de frica violenţei, potrivit comercianţilor.

„El Mayo” Zambada a pledat vineri “nevinovat” într-un tribunal din New York pentru acuzaţiile de trafic de droguri.

La rândul său, „El Chapo” ispăşeşte o pedeapsă de închisoare pe viaţă în Statele Unite pentru trafic de droguri.

Vineri, preşedintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador a menţionat „câteva probleme”, în timp ce sute de soldaţi au fost dislocaţi.

„Există armata, marina, garda naţională”, a spus el, cerând locuitorilor „să acţioneze cu prudenţă, dar fără alarmism”.

De asemenea, preşedintele mexican le-a cerut beligeranţilor să „acţioneze cu un minimum de responsabilitate”.

Pe 5 ianuarie, în timpul arestării lui Ovidio, un alt fiu al lui „El Chapo”, Culiacan a fost afectat de violenţe soldate cu 29 de morţi, între care 10 militari. Între timp, Ovidio a fost extrădat în Statele Unite.

Președintele Klaus Iohannis a transmis condoleanțe familiilor victimelor care și-au pierdut viața în urma inundațiilor puternice care au afectat localități din Galați și Vaslui, precizând că se află în legătură cu autoritățile care coordonează ajutoarele pentru sinistrați.

„Inundațiile severe care au afectat o mare parte din țară au dus la pierderi de vieți și la daune semnificative. Ne confruntăm din nou cu efectele schimbărilor climatice, prezente tot mai des pe întregul continent european, cu consecințe dramatice asupra oamenilor”, a spus Klaus Iohannis, într-o declarație publicată de Administrația Prezidențială.

Șeful statului a transmis condoleanțe familiilor afectate de inundațiile de proporții și a precizat că autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a preîntâmpina astfel de dezastre.

„În aceste momente dificile, autoritățile centrale și locale împreună cu echipele de salvare au mobilizat toate resursele disponibile pentru a interveni rapid și eficient. Sunt în permanentă legătură cu cei responsabili să coordoneze intervențiile pentru a ne asigura că sinistrații primesc cât mai rapid asistența necesară, adăpost, hrană și îngrijiri medicale. Operațiunile de salvare și evaluare a pagubelor trebuie să se desfășoare neîntrerupt în zonele cele mai afectate, până când situația revine sub control și viețile oamenilor nu mai sunt puse în pericol. Pe termen mediu și lung, trebuie să sprijinim reconstrucția comunităților afectate și să luăm măsuri adiționale de adaptare a infrastructurii la inundații și viituri”, a mai spus Klaus Iohannis.

Președintele a subliniat, de asemenea, că este nevoie de dezvoltarea capacității de a anticipa fenomenele meteo periculoase pentru a avertiza populația.

„Din păcate, schimbările climatice cresc riscul asociat fenomenelor ciclonice și al inundațiilor pe care le provoacă. Având în vedere creșterea frecvenței acestor fenomene, este obligatoriu să accelerăm proiectele de infrastructură critică, menite să reducă riscurile dezastrelor provocate de inundațiile severe. Totodată, trebuie să continuăm să întărim capacitatea de a anticipa fenomenele meteorologice extreme, de a alerta populația și de a răspunde eficient la aceste fenomene amplificate de schimbările climatice. În egală măsură, este foarte important ca cetățenii să urmărească și să respecte avertizările emise de meteorologi, care pot preveni pierderile de vieți omenești și pagubele materiale semnificative”, a conchis Iohannis.

Peste un milion şi jumătate din apelurile de la 112 recepţionate de la începutul anului şi până în prezent au fost efectuate de persoane care fie au sunat din greşeală, fie nu au spus nimic la telefon, fie au fost apeluri abuzive, aducând ofense operatorilor, a anunțat sâmbătă Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), potrivit Agerpres.

Acestea reprezintă mai mult de jumătate din cele aproximativ 2,7 milioane de apeluri non-urgente recepţionate în această perioadă.

O persoană din Iaşi a apelat în mod abuziv numărul 112 de peste 15.000 de ori în ultimele 8 luni, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 62 de apeluri.

163.000 de apeluri abuzive

Purtătorul de cuvânt al STS, colonelul Cătălin Chirca, a precizat, într-o conferinţă de presă, că în anul 2024 un număr de 163.000 de apeluri la 112 au fost abuzive, fiind efectuate de persoane care au făcut glume sau au adresat injurii operatorilor.

Trei sferturi dintre apelanţii abuzivi au fost adulţi.

„Apelul abuziv este atunci când o persoană sună în mod intenţionat la 112, fără a avea o urgenţă şi încarcă acest serviciu de urgenţă cu apeluri care nu sunt necesare. În cazul apelului fals, persoana sună şi descrie o potenţială urgenţă, iar atunci când ajung echipajele la faţa locului constată că acea urgenţă nu se confirmă”, a explicat Cătălin Chirca.

În total, în primele opt luni ale acestui an, operatorii STS din cadrul Serviciului de urgenţă au preluat şi gestionat peste 6,7 milioane de apeluri.

O pondere semnificativă a apelurilor non-urgente la 112 provine din manipularea necorespunzătoare a telefonului, din încercarea de a suna la un număr asemănător sau din neconfigurarea corectă a tastelor rapide.

Totodată, sunt şi multe situaţii de apelare neintenţionată, involuntară, din buzunar („pocket dial”). În cele mai multe astfel de cazuri, persoana nu realizează că a sunat la 112. Aceste apeluri sunt efectuate de pe telefoane, ceasuri smart sau diferite gadgeturi.

Operatorii STS recomandă utilizarea atentă a acestor dispozitive şi, în cazul în care o persoană este reapelată de Serviciul de urgenţă 112, să răspundă şi să informeze că apelul a fost făcut din greşeală.

Glume și înjurături la adresa operatorilor

Pe de altă parte, au fost şi apelanţi abuzivi care au sunat la 112 pentru a face glume şi a adresa înjurături, aceştia irosind peste 50.000 de minute (880 de ore) din timpul ce se putea aloca celor care au avut cu adevărat nevoie de ajutorul Serviciului de urgenţă, în situaţii critice.

Spre exemplu, o persoană din Iaşi a apelat în mod abuziv numărul 112 de peste 15.000 de ori în ultimele opt luni, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 62 de apeluri. Apelantul a utilizat o cartelă prepay şi, de cele mai multe ori, a avut un comportament neadecvat faţă de operatori şi a adresat cuvinte jignitoare.

De asemenea, o persoană din judeţul Mureş a sunat de 7.109 ori la numărul 112 de la începutul anului, iar o alta din judeţul Botoşani de 5.160 de ori.

Amenzile pentru apeluri abuzive pot ajunge și la 8.000 de lei

Potrivit legislaţiei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale sesizează cazurile de persoane care apelează abuziv 112 către Poliţia Română, în vederea identificării şi sancţionării acestora.

Apelarea abuzivă a Serviciului de urgenţă 112 se pedepseşte cu amendă până la 2.000 de lei, iar dacă echipajele de intervenţie se deplasează în teren şi constată că a fost o alertare falsă, amenda poate ajunge la 4.000 de lei.

O nouă contravenţie, în interval de un an, se sancţionează cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei.

„Este esenţială apelarea cu responsabilitate a numărului 112 doar în situaţii de urgenţă. Apelarea repetată, cu rea intenţie, a numărului 112, fără a avea o urgenţă ori pentru a aduce injurii operatorilor, constituie abuz şi se sancţionează, dar cel mai important poate costa viaţa unei persoane care are nevoie urgent de ajutor”, a mai spus colonelul Cătălin Chirca.

Candidatul UDMR pentru funcţia de preşedinte al ţării, Kelemen Hunor, consideră că principala problemă a României este cea demografică. „Dacă nu găsim un răspuns foarte, foarte bun la problemele demografice, putem construi câte autostrăzi vrem”.

Liderul UDMR a spus, sâmbătă, la Prima TV, că problemele demografice ale României sunt extrem de serioase și că „nimeni nu vrea să vorbească despre asta”.

„Dacă continuăm trendul, peste 20 de ani vom avea o ţară mare, frumoasă, sigură şi goală, fiindcă până astăzi au plecat peste cinci milioane de oameni din ţară şi trendul încă nu s-a oprit. Plus natalitatea, care e o problemă. Dacă nu găsim un răspuns foarte, foarte bun la problemele demografice, putem construi câte autostrăzi vrem, putem construi ce dorii dumneavoastră. Rămâne o problemă: şi unde vor fi cetăţenii, unde vor fi oamenii? Eu, când vorbesc de problemele demografice, chiar cred că e cea mai serioasă problemă”, a afirmat Kelemen Hunor, citat de News.ro.

El consideră că rezolvarea acestei probleme ţine de încrederea între stat şi oameni.

Dmitri Medvedev, înalt responsabil rus în domeniul seucrității și fost președinte, a afirmat sâmbătă că Rusia ar putea distruge capitala ucraineană Kiev cu arme non-nucleare ca ripostă la utilizarea de către Ucraina a rachetelor occidentale cu rază lungă de acţiune, informează Reuters.

Medvedev consideră că Moscova are deja motive oficiale pentru a utiliza armele nucleare după incursiunea armată a Ucrainei în regiunea rusă Kursk, dar ar putea, în schimb, să folosească unele dintre noile sale tehnologii din domeniul armamentului pentru a reduce Kievul la „o pată gigantică topită” atunci când i se va termina răbdarea.

„La dracu’! Este imposibil, dar s-a întâmplat”, a scris Medvedev, în limba engleză, într-un mesaj publicat pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Vineri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a criticat afirmaţiile „incredibil de periculoase” ale preşedintelui Vladimir Putin cu privire la un posibil război între ţara sa şi statele membre NATO, notează AFP și Agerpres.

Liderul de la Kremlin a declarat joi că dacă Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acţiune, aceasta ar însemna că „ţările NATO sunt în război cu Rusia”.

„Dacă se va lua o astfel de decizie, aceasta nu va însemna altceva decât implicarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi a ţărilor europene în războiul din Ucraina. Acest lucru ar schimba însăşi natura conflictului. Ar însemna că ţările NATO sunt în război cu Rusia”, a declarat Putin la televiziunea de stat după ce a luat cuvântul la un forum cultural la Sankt Petersburg, conform unei înregistrări video postate pe Telegram de un jurnalist din grupul de presă de pe lângă preşedinţia rusă.

Ucraina cere cu insistenţă permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachetele care i-au fost livrate de către Occident.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat joi „întârzierea” în dezbaterile pe această problemă.

SUA au refuzat în mod special să facă acest lucru până acum, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, având în vedere că ambele ţări sunt puteri nucleare.

Citiți și:

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

Opțiunile președintelui Vladimir Putin de a riposta dacă Occidentul va permite Ucrainei să folosească rachetele sale cu rază lungă de acțiune pentru a ataca Rusia ar putea include lovirea activelor militare britanice din apropierea Rusiei sau, în extremis, efectuarea unui test nuclear pentru a face o declarație de forță, au declarat trei analiști citați de agenția Reuters.

În timp ce tensiunile dintre Est și Vest legate de Ucraina intră într-o fază nouă și periculoasă, premierul britanic Keir Starmer și președintele american Joe Biden au discutat vineri la Washington dacă vor permite Kievului să folosească rachetele americane ATACMS cu rază lungă de acțiune sau rachetele britanice Storm Shadow împotriva țintelor din Rusia.

Președintele Putin, în cel mai clar avertisment al său de până acum, a declarat joi că Occidentul va intra direct în război cu Rusia dacă va continua cu o astfel de acțiune, care, în opinia liderului de la Kremlin, ar modifica natura conflictului.

El a promis un răspuns „adecvat”, dar nu a spus ce ar implica acesta. Cu toate acestea, în iunie, el a vorbit despre opțiunea de a-i înarma pe inamicii Occidentului cu arme rusești pentru a lovi ținte occidentale, în străinătate, și despre varianta de a desfășura rachete convenționale la distanța de lovire a Statelor Unite și a aliaților lor europeni.

„Testarea nucleară ar fi ceva nou”

Ulrich Kuehn, expert în armament la Institutul pentru Cercetarea Păcii și Politica de Securitate din Hamburg, a declarat că nu exclude posibilitatea ca Putin să aleagă să trimită un fel de mesaj nuclear – de exemplu să testeze o armă nucleară într-un efort de a intimida Occidentul.

„Aceasta ar fi o escaladare dramatică a conflictului”, a spus el, într-un interviu. „Pentru că ideea este: ce fel de săgeți mai are domnul Putin de trimis dacă Occidentul continuă cu planul lui, în afară de utilizarea nucleară efectivă?”, a adăugat expertul.

Rusia nu a mai efectuat un test cu arme nucleare din 1990, anul dinaintea căderii Uniunii Sovietice, iar o explozie nucleară ar semnala începutul unei ere și mai periculoase, a spus Kuehn, avertizând că Putin ar putea simți că este perceput ca fiind slab în răspunsurile lui la creșterea sprijinului NATO pentru Ucraina.

„Testarea nucleară ar fi ceva nou. Nu aș exclude acest lucru și ar fi în concordanță cu ruperea de către Rusia, în ultimii doi ani, a unui număr de acorduri internaționale de securitate pe care le-a semnat de-a lungul deceniilor”, a spus el.

Gerhard Mangott, specialist în securitate la Universitatea din Innsbruck din Austria, a declarat într-un interviu că și el crede că este posibil, deși în opinia lui nu este probabil, ca răspunsul Rusiei să includă o formă de semnal nuclear.

„Rușii ar putea efectua un test nuclear. Ei au făcut toate pregătirile necesare. Ar putea detona o armă nucleară tactică undeva în estul țării doar pentru a demonstra că (ei) vorbesc serios atunci când spun că vor recurge în cele din urmă la arme nucleare”, a spus Mangott.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassili Nebenzia, a declarat vineri, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, că NATO ar fi „parte directă la ostilități, împotriva unei puteri nucleare”, dacă ar permite Ucrainei să folosească arme cu rază mai mare de acțiune împotriva Rusiei.

„Nu ar trebui să uitați de acest lucru și să vă gândiți la consecințe”, a spus ambasadorul rus.

Rusia, cea mai mare putere nucleară din lume, este, de asemenea, în curs de revizuire a doctrinei sale nucleare – circumstanțele în care Moscova ar utiliza armele nucleare. Putin este presat de un influent adept al politicii externe să o facă mai flexibilă pentru a deschide ușa unui atac nuclear limitat asupra unei țări NATO.

Ripostă la adresa Londrei

În cazul Marii Britanii, Moscova ar putea susține că Londra a trecut de la un război hibrid cu Rusia, purtat prin intermediari, la o agresiune armată directă dacă va permite Kievului să lanseze rachete Storm Shadow asupra Rusiei, a afirmat vineri fostul consilier al Kremlinului, Serghei Markov, pe platforma de socializare Telegram.

Este probabil ca Rusia să închidă ambasada britanică de la Moscova și propria ambasadă de la Londra, să lovească dronele și avioanele de război britanice aflate în apropierea Rusiei, de exemplu deasupra Mării Negre, și eventual să lanseze rachete asupra avioanelor de război F-16 care transportă Storm Shadows la bazele lor din România și Polonia, a estimat Markov.

Putin a mai încercat și nu a reușit să traseze linii roșii pentru Occident, determinându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski – care îndeamnă Occidentul să fie mai puțin precaut când vine vorba de confruntarea cu Moscova – să respingă importanța acestora.

Însă ultimul avertisment al lui Putin cu privire la rachetele cu rază lungă de acțiune este perceput atât în interiorul, cât și în exteriorul Rusiei ca un lucru pe care va trebui să îl pună în aplicare dacă Londra sau Washingtonul permit ca rachetele lor să fie utilizate împotriva Rusiei.

Mangott, de la Universitatea din Innsbruck, a declarat că modul în care avertismentul lui Putin a fost prezentat în mod repetat la televiziunea de stat rusă a creat o așteptare ca acesta să fie nevoit să dea curs așteptărilor.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat vineri într-o conferință de presă că mesajul lui Putin a fost „extrem de clar și lipsit de ambiguitate”.

Markov, fostul consilier al Kremlinului, a declarat că „Rusia a decis să rupă” strategia de „fierbere a broaștei la foc mic”, referindu-se la creșterile progresive ale Occidentului în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei, menite să nu provoace un răspuns dur al Rusiei.

„Pasul pe care Occidentul îl plănuiește acum, este un pas mic, dar trece peste o linie roșie «la care vom fi de fapt forțați să răspundem. Vom considera că sunteți în război cu noi»”, a adăugat Markov.

Serghei Mironov, liderul unui partid politic pro-Kremlin, a afirmat vineri, într-un comunicat de presă: „A venit momentul adevărului pentru Occident, dacă dorește sau nu un război pe scară largă cu Rusia”.

Intensificarea atacurilor asupra Ucrainei

Kuehn a declarat că, în lipsa unui sabotaj nuclear sau a unor atacuri asupra activelor britanice, răspunsurile mai previzibile ar putea include intensificarea atacurilor Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene.

Mangott estimează că Kievul va fi cel mai afectat de răspunsul militar al Rusiei dacă Occidentul îi va da undă verde și că el nu se așteaptă la un atac militar rusesc asupra teritoriului NATO.

O altă opțiune ar fi ca Rusia să intensifice acțiunile „hibride”, cum ar fi sabotajul în Europa sau interferența în campania electorală din SUA, a spus Kuehn.

Mangott a precizat că pericolul pentru Occident este că nu știe unde sunt cu adevărat liniile roșii ale lui Putin.

„A permite Ucrainei să folosească armament occidental, asistat de imagini occidentale prin satelit occidentale și consilieri militari occidentali, este ceva care încalcă puternic interesele vitale ale Rusiei”, a spus el.

„Prin urmare, cred că acei oameni care spun «Ei bine, nu se va întâmpla nimic, să o facem pur și simplu»” se înșală”, a mai declarat Mangott.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro