Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), lansează un atac dur la adresa colegului său din Consiliu, procurorul Claudiu Sandu, pe care îl acuză de ipocrizie, inconsecvență și promovarea unui discurs populist împotriva propriului sistem judiciar. Reacția vine după ce Sandu a criticat public demersul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a obține executarea unor hotărâri judecătorești privind drepturile salariale restante ale magistraților. Ene atrage atenția asupra unei contradicții importante, izvorâte din faptul că procurorul care le reproșează magistraților că solicită plata drepturilor câștigate în instanță are, la rândul său, un proces pentru recalcularea propriilor drepturi salariale.

Schimbul de replici dintre cei doi membri ai CSM are loc după ce ÎCCJ a câștigat definitiv, joi, 15 octombrie, procesul împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind asigurarea fondurilor pentru plata unor drepturi salariale restante, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Într-o postare pe Facebook, Alin Ene critică vehement atitudinea lui Claudiu Sandu, care a prezentat demersul instanței supreme drept o încercare de a obține bani de la buget indiferent de consecințele asupra altor categorii sociale.

Judecătorul consideră că asemenea mesaje nu contribuie la rezolvarea problemelor sistemului judiciar, ci alimentează ostilitatea publică împotriva magistraților, inclusiv prin reluarea unor argumente folosite anterior de politicieni în confruntările cu justiția.

Alin Ene reclamă dubla măsură: Sandu critică drepturile salariale ale magistraților, dar ar avea propriul proces pentru salariu

Una dintre cele mai puternice critici formulate de Alin Ene privește discrepanța dintre discursul public al procurorului Claudiu Sandu și conduita sa personală.

Membrul CSM susține că Sandu le cere judecătorilor și procurorilor să dea dovadă de cumpătare în privința recuperării drepturilor salariale, deși el însuși ar fi apelat la justiție pentru recalcularea propriilor venituri.

„Sau poate că s-a atins ieri, când același procuror ținea lecții de cumpătare magistraților care își cer drepturile salariale, spunând că acestea se iau din salariile medicilor și profesorilor, din banii pentru servicii medicale și ajutoare de încălzire a locuinței (oare unde am mai auzit argumentul acesta anul trecut)? Asta în vreme ce chiar el are pe rol un proces de recalculare a drepturilor salariale?”, scrie Alin Ene.

Din perspectiva lui Ene, problema nu este că un magistrat își revendică drepturile pe cale judecătorească, ci faptul că un reprezentant al magistraților critică public exact conduita pe care o practică în interes propriu.

Judecătorul insistă că dificultățile financiare ale statului nu pot transforma executarea hotărârilor judecătorești definitive într-o chestiune lăsată exclusiv la discreția Guvernului.

„Desigur, orice cheltuială publică trebuie analizată cu responsabilitate. Dar între o dezbatere serioasă despre resursele bugetare și prezentarea drepturilor salariale ale magistraților ca o amenințare la adresa medicilor, profesorilor sau pacienților este o diferență fundamentală.

Hotărârile judecătorești definitive nu devin facultative atunci când executarea lor este incomodă bugetar și este dificil de argumentat de ce an de an, în fiecare an, statul constată că nu există resursele necesare pentru respectarea acelorași hotărâri judecătorești.

Hotărâri cauzate, în definitiv, de calitatea legilor și modalitatea defectuoasă de punere în aplicare a acestora, ambele fiind în sarcina aceluiași stat”, arată membrul CSM.

Acuzații de populism: „Pune constant paie pe focul urii aprins de politicieni”

Alin Ene consideră deosebit de grav faptul că un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, instituție care are rolul constituțional de garant al independenței justiției, utilizează argumente care pot amplifica ostilitatea societății față de judecători și procurori.

În opinia sa, Claudiu Sandu ajunge să promoveze mesaje asemănătoare celor folosite de politicienii care au atacat sistemul judiciar.

„Ori poate culmea se atinge când același procuror membru CSM deplânge ura societății împotriva magistraților și pierderea încrederii publice în justiție, în vreme ce, cu fiecare postare, acesta nu face altceva decât să preia toate temele populiste anti-justiție și să le inflameze, punând constant paie pe focul urii aprins de politicienii ale căror idei se pare că le împărtășește până la ultima virgulă?”, se întreabă judecătorul.

Ene avertizează că asemenea intervenții publice sunt cu atât mai problematice cu cât provin din interiorul organismului responsabil de apărarea independenței sistemului judiciar.

„Cred că este profund dăunător ca un membru CSM să folosească tribuna publică pentru a alimenta, prin mesaje simplificatoare și populiste, ostilitatea publică față de magistrați.

Un asemenea discurs nu contribuie la clarificarea problemelor reale, ci adâncește polarizarea și erodează încrederea în justiție”, afirmă acesta.

Judecătorul pune în discuție inclusiv modul în care membrii CSM înțeleg să respecte mandatul primit din partea colegilor care i-au ales.

„Unii dintre noi încearcă să apere independența justiției și să găsească soluții la problemele reale ale judecătorilor și procurorilor pe care îi reprezintă.

Alții par să fi descoperit că popularitatea pe rețelele sociale poate fi obținută mai ușor prin culpabilizarea propriului sistem și alimentarea ostilității publice față de colegi decât prin asumarea responsabilității de a-i apăra interesele legitime și de a contribui la rezolvarea problemelor sale.

Iar internetul, desigur, suportă orice, în numele popularității”, continuă Alin Ene.

Mesajul se încheie cu un avertisment privind responsabilitatea profesională a reprezentanților magistraților.

„Rămâne însă de datoria fiecăruia dintre noi să se întrebe cât din responsabilitatea funcției și valorile profesiei suntem dispuși să sacrificăm pentru aplauzele publicului.”

O altă contradicție semnalată de Ene: criticile lui Sandu privind imparțialitatea judecătorilor

Judecătorul evocă și o intervenție anterioară a procurorului Claudiu Sandu, în care acesta ar fi pus la îndoială imparțialitatea membrilor Secției pentru judecători a CSM în cadrul unei proceduri disciplinare.

Ene îi reproșează că ar fi criticat public membrii secției înainte de pronunțarea unei soluții, fără să precizeze că el însuși fusese implicat în subiectul materialului jurnalistic invocat.

„Ori săptămâna trecută, când un procuror membru CSM se erija pe Facebook în instanță morală a imparțialității Secției pentru judecători în materie disciplinară, reproșându-i că membrii săi adoptaseră, într-o altă procedură, o hotărâre referitoare la filmul Recorder?

Asta în vreme ce omitea să precizeze că el însuși fusese protagonist al aceluiași film. Un detaliu relevant atunci când pretinzi că evaluezi imparțialitatea altora.

Mai grav, o făcea în timp ce judecata disciplinară era în curs și înainte ca Secția pentru judecători să pronunțe o soluție”, afirmă Ene.

Ce a spus Claudiu Sandu: Magistrații sunt acuzați că vor bani în detrimentul medicilor, profesorilor și pacienților

Reacția lui Alin Ene a fost provocată de o postare a lui Claudiu Sandu intitulată „VREM BANII, INDIFERENT DE CONSECINȚE”, publicată după decizia ÎCCJ.

Procurorul admite că o parte dintre sumele solicitate de magistrați sunt justificate, întrucât provin din erori legislative ale statului român, însă contestă demersul instanței supreme de a obliga Guvernul să asigure resursele necesare plății.

Sandu susține că Executivul trebuie să aibă libertatea de a decide calendarul achitării obligațiilor în funcție de situația economică și de prioritățile bugetare.

Argumentația sa capătă însă un ton acuzator atunci când contrapune recuperarea drepturilor salariale ale magistraților finanțării serviciilor medicale, salariilor profesorilor și ajutoarelor pentru populație.

„Ce se întâmplă dacă nu mai rămân resurse sau dacă aceste resurse devin insuficiente pentru plata salariilor medicilor sau ale profesorilor, spre exemplu?

Nu contează, magistrații trebuie să își încaseze banii.

Sau dacă România este în dificultate fiscală și are nevoie de resurse pentru servicii de bază, cum ar fi asigurarea agentului termic iarna sau a energiei electrice sau asigurarea unor servicii medicale de urgență?

Nu contează. Cetățenii să stea în frig pentru că magistrații trebuie să își primească banii”, scrie Claudiu Sandu.

Procurorul merge mai departe și invocă inclusiv operațiile de urgență și tratamentele pentru boli grave, sugerând că plata restanțelor salariale ar putea afecta finanțarea acestora.

Într-un alt pasaj, el pune sub semnul întrebării contribuția justiției la societate.

„Eu le spun să se uite în oglindă atunci când sunt revoltați și să își pună următoarea întrebare: cum justificăm noi, în fața cetățeanului plătitor de taxe, plata unui miliard de euro, cu prioritate față de alte cheltuieli bugetare? Ce am mai livrat noi societății în afară de achitări și strămutări?”, afirmă Sandu.

Deși precizează că majoritatea magistraților își îndeplinesc atribuțiile, procurorul folosește în continuare termeni severi, întrebând cum poate fi justificată plata unui miliard de euro într-o perioadă în care firmele se închid și angajații sunt concediați.

El avertizează că demersul ÎCCJ ar putea provoca o creștere a ostilității publice față de magistrați.

ÎCCJ nu a cerut Guvernului să renunțe la finanțarea spitalelor și școlilor

Un element esențial în disputa dintre cei doi membri CSM îl constituie explicațiile oferite chiar de Înalta Curte după pronunțarea hotărârii definitive.

Joi, 15 octombrie, purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar, a precizat că statul dispune de mai multe instrumente legale pentru stingerea obligațiilor, inclusiv plata efectivă sau emiterea unor titluri de valoare cu scadență ulterioară.

Potrivit acestuia, stabilirea modalității concrete de plată rămâne în competența Executivului, în timp ce respectarea hotărârii judecătorești reprezintă o obligație juridică.

Această precizare este relevantă în raport cu argumentația lui Claudiu Sandu, pentru că instanța supremă nu a susținut că Executivul trebuie să lase spitalele fără bani ori să renunțe la plata profesorilor, ci că obligațiile statului, odată recunoscute și stabilite definitiv, nu pot fi ignorate.

Mai mult, ÎCCJ a atras atenția că amânările repetate ale plăților generează costuri suplimentare, dobânzile și penalitățile majorând datoriile și împovărând suplimentar bugetul.

În comunicatul transmis după pronunțarea deciziei, instanța supremă a prezentat și date care arată că problema drepturilor salariale câștigate în instanță depășește cu mult sistemul judiciar.

Potrivit ÎCCJ, peste 400.000 de persoane din diferite categorii profesionale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Dintre acestea, 171.190 provin din învățământ, 24.171 din sistemul medical și sanitar, iar 6.817 sunt magistrați.

Datele contrazic imaginea unei probleme exclusiv a magistraților și arată că inclusiv profesorii și personalul medical, invocați de Sandu, au fost nevoiți să recurgă la justiție pentru recuperarea unor drepturi.

ÎCCJ a câștigat definitiv procesul cu Guvernul. Hotărârile judecătorești nu sunt opționale

La 15 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor și a menținut hotărârea Curții de Apel București din 5 mai.

Prin această decizie, Executivul este obligat să asigure fondurile necesare plății restanțelor salariale scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul.

Hotărârea este definitivă și executorie, iar instanța a stabilit un termen de zece zile pentru îndeplinirea obligațiilor, sub sancțiunea unor penalități.

Anterior, la 7 octombrie, Curtea Constituțională respinsese ca inadmisibilă sesizarea prin care premierul interimar Ilie Bolojan încercase să obțină constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.

CCR a stabilit că mecanismul conflictului constituțional nu poate fi transformat într-o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești.

Condiția pentru furnizarea de căldură este prevăzută în Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei termice.

Astfel, perioada de încălzire începe după întregrarea timp de trei zile consecutive, între orele 20:00 și 6:00, a unor temperaturi medii zilnice de 10 grade Celsius sau mai mici.

Directorul Direcției Termoenergetice din cadrul companiei, Adela Ciudoescu, a declarat că temperatura medie din noaptea de 14 octombrie a fost de circa 9,6 grade Celsius. Dacă și următoarele două nopți vor îndeplini aceeași condiție, Termoenergetica va trebui să înceapă furnizarea căldurii. Intervalul orar ales pentru calculul mediei surprinde perioada în care temperaturile sunt cele mai scăzute, notează bugetul.ro.

Pornirea sistemului de termoficare nu înseamnă însă că toate apartamentele din București se vor încălzi simultan. Căldura ajunge în locuințe doar dacă asociațiile de proprietari deschid circuitele de încălzire din subsolurile blocurilor.

Termoenergetica a atras atenția că unele asociații preferă să amâne deschiderea vanelor până la 1 noiembrie. Motivul este de ordin financiar: de la data menționată, cota de TVA la partea din prețul gigacaloriei suportat de populație scade de la 21 la 11 la sută, ceea ce înseamnă că tariful coboară de la 399 la 366 de lei pe gigacalorie. Până atunci, populația plătește un preț mai mare.

Citește și Când se dă drumul la căldură în București. Avertisment important pentru toate asociațiile de proprietari

Închiderea instalațiilor de încălzire la baza blocurilor poate crea probleme serioase în rețeaua de termoficare. Dacă punctele termice nu preiau energia termică, crește presiunea în rețeaua primară, ceea ce poate favoriza avariile. Vanele de reglaj automat încearcă să adapteze cantitatea de agent termic la necesarul detectat. Atunci când nu există consum suficient, apare un dezechilibru de presiune care poate duce la spargerea conductelor. De asemenea, apa încălzită pleacă din centrală și se întoarce fără să fi cedat suficientă căldură, ceea ce reprezintă o pierdere de energie costisitoare.

În momentul în care pornește încălzirea, Termoenergetica solicită ELCEN, producătorul de energie termică, un anumit debit, o anumită presiune și o anumită temperatură, în funcție de necesarul sistemului. Dacă asociațiile țin închise circuitele de încălzire, agentul termic circulă prin rețea, dar nu transferă suficientă căldură către locuințe. Compania are interesul ca instalațiile să fie deschise, pentru că altfel apa încălzită se întoarce la centrală cu o temperatură prea ridicată, semn că energia nu a fost folosită eficient. O vizită la punctul termic al blocului poate clarifica situația pentru fiecare asociație, mai notează sursa citată.

În 2025, Termoenergetica a început furnizarea agentului termic la 6 octombrie.

Citește și Cum plănuiește guvernul Niculescu să-i ajute pe români la plata facturilor pentru curent și gaze. Numărul beneficiarilor, de ordinul milioanelor

Papa Leon al XIV-lea a vorbit vineri la telefon cu Vladimir Putin și i-a cerut un armistițiu pentru orașul Oleșki, din regiunea Herson, ca să poată ajunge alimente și medicamente și să fie evacuați civilii. Este a doua lor convorbire de la începutul pontificatului.

Pontiful și-a exprimat „îngrijorarea pentru gravitatea situației umanitare” din Oleșki, potrivit Sălii de presă a Sfântului Scaun, citată de Il Messaggero. El a cerut ca armistițiul să permită „evacuarea voluntară și sigură a populației civile” și a reafirmat angajamentul Vaticanului pentru dialog și pace.

Papa a vorbit cu Putin de la spitalul Gemelli din Roma, unde este internat după o operație de îndepărtare a unui adenocarcinom pulmonar.

Ce spune Kremlinul

În versiunea Kremlinului, citată de agenția Ria Novosti, Putin a subliniat importanța cooperării ruso-vaticane în promovarea „valorilor spirituale și morale” și în protejarea creștinilor și a lăcașurilor de cult creștine din diferite regiuni ale lumii.

Liderul rus i-a urat Papei „sănătate și grabnică însănătoșire”. Ambele părți și-au exprimat interesul de a continua dialogul dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Romano-Catolică. Comunicatul Kremlinului nu menționează Oleșki.

Orașul unde nu mai ajunge mâncarea

Oleșki se află pe malul stâng al Niprului, vizavi de Herson, și este ocupat de armata rusă din februarie 2022. În iunie 2023, după distrugerea barajului de la Kahovka, cea mai mare parte a orașului a fost inundată.

Din circa 24.000 de locuitori, potrivit autorităților ucrainene, în oraș au mai rămas aproximativ 2.000. Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului a documentat în 2026 cel puțin 29 de civili uciși și 54 de răniți la Oleșki și Hola Prîstan, majoritatea în atacuri cu drone, și a raportat că din 26 mai nu au mai ajuns livrări de alimente. Uniunea Europeană a avertizat la OSCE că dronele și minele împiedică evacuările și că localnicii ar fi fost opriți de forțele ruse să plece.

Precedentele

Papa și Putin au mai vorbit la telefon pe 4 iunie 2025, la mai puțin de o lună de la alegerea lui Robert Francis Prevost. Leon al XIV-lea a oferit Vaticanul ca loc pentru eventuale negocieri de pace între Rusia și Ucraina. În ultimele luni, doi trimiși ai săi au fost la Moscova: la sfârșitul lui august, monseniorul Paul Richard Gallagher, secretarul pentru relațiile cu statele, iar la sfârșitul lui septembrie, cardinalul Matteo Zuppi, trimis pentru chestiuni umanitare.

Ministerul Sănătății confirmă că patru tipuri de vaccin antigripal au primit undă verde pentru sezonul 2026-2027. Primele stocuri au ajuns în țară și au fost distribuite în farmacii și cabinete medicale în a doua parte a lunii septembrie.

Citește și: Vaccin antigripal 2026. Când este bine să vă vaccinați și cine poate beneficia de imunizare gratuită

Stocuri epuizate de vaccin antigripal

„Conform ​informaţiilor furnizate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), ​pentru sezonul 2026-2027, în România sunt autorizate şi prezente pe piaţă 4 vaccinuri destinate prevenirii gripei sezoniere. Primele cantităţi din toate aceste produse au fost distribuite la nivel naţional în a doua jumătate a lunii septembrie”, anunţă, vineri, Ministerul Sănătăţii.

Vaccinurile Fluenz (pentru copii și adolescenți) și Efluelda (pentru persoanele de peste 60 de ani) se găsesc în stocuri suficiente. Ministerul Sănătății precizează că ambele produse sunt disponibile în prezent atât în farmacii, cât și la distribuitorii de medicamente.

ANMDMR a colaborat cu cei trei producători pentru a debloca situația și a parcurs rapid toate procedurile legale, asigurându-se astfel că procesul de vaccinare a populației nu va fi întrerupt.

​„În ceea ce privește celelalte două vaccinuri injectabile (Vaxigrip și Influvac), cantitățile livrate în septembrie au fost consumate în cea mai mare parte.

În prezent, mai există stocuri limitate în unele farmacii din țară, însumând aproximativ 45.000 de doze din ambele produse (conform raportărilor de ieri). Menționăm că farmaciile se aprovizionează direct de la furnizori, urmând circuitul obișnuit al oricărui medicament.

Astfel, a doua tranșă de livrări va începe în cursul săptămânii viitoare, când vor fi distribuite la nivelul întregii țări peste 350.000 de doze dintr-unul dintre vaccinurile injectabile, urmate de alte 250.000 de doze din celălalt produs, ce vor deveni disponibile până la finalul lunii octombrie”, precizează Ministerul Sănătăţii.

Nicușor Dan se arată optimist cu privire la demersurile pentru învestirea guvernului Luca Niculescu și, implicit, pentru depășirea crizei politice majore în care se află România de peste cinci luni.

Președintele a declarat, vineri, că sunt ”șanse foarte mari” ca guvernul Niculescu să treacă testul votului din parlament și să fie învestit.

În același context, Nicușor Dan a spus că este ”bucuros” pentru că ”există acorduri între prim-ministru și partide”.

”Eu sunt bucuros că există acorduri între prim-ministru și partide. Aceste acorduri prevăd o stabilitate de care România are nevoie pentru rectificare, care e urgența, pentru bugetul pe anul viitor și pe chestiuni de bun-simț care asigură stabilitatea guvrnării pe o perioadă semnificativă din momentul acesta. E o așteptare pe care românii o avea și eu sunt bucuros că devine realitate. Evident că m-aș fi bucurat să devină realitate acum patru-cinci luni”, a spus șeful statului.

Citește și Bolojan își menține poziția de sprijin pentru învestirea cabinetului Niculescu. ”Nu un vot politic, ci un vot, pur și simplu, de responsabilitate și necesitate”

Întrebat de jurnaliști dacă este satisfăcut de rezultatul negocierilor purtate de prim-ministrul desemnat, Nicușor Dan a răspuns:

”Nu trebuie să fiu eu mulțumit. Suntem într-o democrație. În democrație, oamenii votează partide și partidele prin votul lor în parlament numesc guvern. Mai departe, pe măsurile lui, o să încerc să colaborăm instituțional și sper să nu fie nevoie să îi critic”.

Matematica parlamentară confirmă optimismul președintelui. Cabinetul Niculescu poate trece testul votului din parlament chiar fără voturile AUR și USR. Singurul semn de întrebare ar fi legat de voturile parlamentarilor PNL, în condițiile în care mai multe voci din partidul condus de Ilie Bolojan cer ca guvernul premierului desemnat să nu fie sprijinit. Bolojan a reiterat însă, vineri seară, că votul favorabil nu este unul politic, cu unul ”de necesitate”, pentru ca România să nu riște probleme grave prin prelungirea perioadei în care nu are guvern cu puteri depline.

Citește și Decizie previzibilă a USR. Fritz și ai săi vor vota contra cabinetului Luca Niculescu. ”România are nevoie de un guvern funcțional, dar nu cu orice preț”

Maurice Munteanu a fost diagnosticat cu tulburare de panică, o afecțiune severă care îi provoca stări intense de teamă și îi paraliza uneori activitățile zilnice. Din cauza palpitațiilor și a senzației acute că nu mai poate continua, chiar și antrenamentele la sala de fitness deveniseră o adevărată provocare pentru el.

Citește și: Maurice Munteanu a taxat-o dur pe Valerie Lungu la Asia Express: „Aș vrea să ajut oamenii să scape de energia negativă. E tare în gură”

Maurice Munteanu: „Am stat pe bancă în fața spitalului”

Crizele frecvente l-au trimis de nenumărate ori la camerele de gardă din Capitală, unde personalul medical ajunsese deja să îl cunoască. Situația a culminat într-o noapte la Spitalul Municipal când, paralizat de rușine și de intensitatea stărilor sale, nu a mai putut intra în clădire, petrecând câteva ore pe o bancă din fața spitalului.

„Făceam exerciții și plecam de aici, fugeam, pulsul 1000. Mă știau toate camerele de gardă din București, a început să îmi fie rușine. După ce am terminat cu statul, am luat privatul. Am terminat și cu privatul, m-am reîntos la stat. Culmea, erau aceiași oameni, nu prea se schimbau.

Îmi era rușine. Țin minte că m-am dus la Municipal pe la 12 noaptea și de rușine nu am mai intrat. Am stat pe bancă în fața spitalului cred că șase ore. A fost un coșmar, dar am trecut peste”, a declarat Maurice Munteanu.

Pe lângă atacurile de panică, fobia de avion a fost la un pas să îl determine să refuze provocarea Asia Express. Decizia de a pleca în competiție a reprezentat însă dorința sa de a-și depăși temerile și de a ieși din zona de confort.

„Sunt vindecat și cu atât mai important, trebuie să subliniez o chestie la care țin foarte tare. E vital să mergeți la medic. E foarte, foarte important”, a mai declarat Maurice Munteanu, la Antena 1.