Candidatura lui Klaus Iohannis la o funcție de senator e susținută fără echivo de PSD. Un ministru a ieșit tare la rampă. Dreptul de a candida este unul fundamental care nu poate fi luat nimănui, a declarat ministrul Digitalizării, Bogdan Gruia Ivan. Gruia spune că nu există niciun motiv pentru care Klaus Iohannis să nu poată candida la un mandat de senator, în timpul mandatului de președinte.

Bogdan Gruia Ivan a declarat, miercuri seară, la România TV, că PSD trebuie să vadă proiectul depus de PNL în Senat în forma lui finală pentru a decide dacă îl va vota sau nu.

„Important e următorul lucru: nu văd care este problema. Dacă președintele României, domnul Klaus Iohannis, vrea să candideze poate să o facă. (…) Dreptul fundamental al cuiva de a candida și de a fi ales – dacă nu e o situație de incompatibilitate din cauza unei sentințe definitive date de o instanță din România – este inalienabil. Eu sunt ministru, dar vreau să candidez în continuare pentru Camera Deputaților. Dacă, în timp ce sunt ministru, mă duc și candidez pentru Camera Deputaților, ceva absolut normal, asta fac mai mulți colegi, mi se pare absolut normal. Ca și în cazul lui, dacă e decizia să candideze, să o facă. Eu nu sunt un fan Klaus Iohannis, toată lumea știe asta. Dar ce e adevărat, e adevărat. Nu poți să oprești omul dacă are dreptul să candideze, să nu candideze. Ca oportunitate, e altă discuție”, spune Ivan.

Ministrul a mai spus că dreptul de a candida este un drept fundamental, garantat de Constituție, care nu poate fi luat nimănui.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a confirmat că PNL a depus un proiect de lege prin care i se va permite președintelui ca în ultimele trei luni de mandat să poată candida pentru o funcție aleasă în Parlamentul României.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, în legătură cu bătălia de la Nassirya, că a doua zi un general britanic a venit la militarii români să vadă dacă şi-au îndeplinit misiunea. El a precizat că nu este vorba de a brava şi că niciodată nu a spus că ei au făcut ceva ieşit din comun.

Nicolae Ciucă a fost întrebat, miercuri, la Digi 24, dacă a participat sau nu la lupta de la Nassirya.

“Am fost cu oamenii mei în două operaţii majore, prima în 2002, în Afganistan, a doua în 2004, în Irak. În ambele mi-am condus oamenii din fruntea lor. Nu am lipsit niciodată din operaţiile majore. Am fost tot timpul cu ei. Tot ceea ce apare în acel material mi se pare absolut denigrator pentru tot ceea ce a însemnat activitatea şi … (…) Nu m-am uitat la material, mă credeţi? Şi nici nu vreau să mă uit”, a declarat Ciucă, potrivit news.ro.

El a oferit detalii despre acea luptă.

”Am fost cu oamenii şi vă rog să luaţi în calcul un amănunt absolut important: de ce nu apare în acel reportaj niciun militar de la Batalionul 26 dintre cei care au fost acolo? Din moment ce un general nu îşi aduce aminte dacă am fost acolo sau nu, eu vă prezint date şi articole cu comandantul diviziei de la Basra, un general de două stele britanic care a venit la noi în teren, a doua zi, după ce s-au întâmplat toate aceste chestiuni, să se convingă că ne-am îndeplinit misiunea. Nu este vorba de a brava. Nu am spus niciodată chestiunea asta. Nu am spus niciodată că noi am făcut ceva ieşit din comun. Atunci s-a întâmplat la prima dată după Al Doilea Război Mondial Armata Română să fie implicată într-o acţiune în care s-a tras pentru prima dată cu muniţie de război. În noaptea aia s-au tras peste 3.500 de cartuşe. S-a reacţionat cu tot armamentul din dotare”, a afirmat preşedintele PNL.

El a dezvăluit care a fost ordinul din ţară pentru activitatea desfăşurată în Irak.

”Am avut ordin din ţară să ne respectăm mandatul. Şi mi-am respectat mandatul şi mi-am îndeplinit misiunea cu militarii Batalionului”, a menţionat Ciucă.

Recorder a publicat, sub titlul ”Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia”, mărturiile unor generali italieni care au condus trupele NATO din oraşul irakian Nassiriya în 2004, perioadă în care Ciucă conducea ”Scorpionii Roşii”. Cei doi generali relatează că românii nu au fost implicaţi direct în lupte, ci au asigurat protecţia în zona Suq al Shuyukh, în afara oraşului.

Candidatul independent la Preşedinţia României Mircea Geoană a declarat că se amplifică problema drogurilor din România şi, dacă nu sunt „stârpiţi” traficanţii şi reţelele de droguri, problema va deveni la fel de gravă ca în ţările occidentale, unde autorităţile nu mai fac faţă. Geoană crede că statul român ar trebui să pună accentul pe prevenţie, în cazul drogurilor.

„Chestiunea drogurilor cred că se amplifică şi riscăm să o scăpăm de sub control. Ce se întâmplă? Statele slabe, cu politică slabă, cu administraţie slabă, cu politicieni care nu sunt suficient de competenţi, inevitabil se bazează pe zona dură a statului. Şi la noi, cu drogurile, pe bună dreptate, tot ce înseamnă dealer, tot ce înseamnă reţele de traficanţi de droguri trebuiesc stârpiţi”, a declarat Mircea Geoană, într-un interviu difuzat, miercuri seară, la Antena 3, potrivit news.ro.

Mircea Geoană a atras atenţia că sunt doar câteva ONG-uri şi poate o clinică privată care reabilitează tinerii consumatori de droguri.

„Dar nu este suficient. Statul român încearcă să stea cu pedala pe pedeapsă, pe pedeapsă, pe pedeapsă, puşcărie, puşcărie, puşcărie. Ok, pentru cei care merită, dar nimeni nu se uită la partea de prevenţie. Nimeni nu discută cu părinţii. Nu există în România, în afară de cred că un ONG sau două şi poate există o clinică privată, pentru reabilitarea acestor copii, acestor tineri”, a argumentat Geoană.

De asemenea, Mircea Geoană a afirmat că tinerii care consumă droguri trebuie priviţi ca victime, nu ca infractori.

„Este o problemă pe care, dacă nu o abordăm de la cap la cap riscăm să devină, în România, o problemă la fel de gravă ca în ţările occidentale care în clipa de faţă nu mai pot să facă faţă. Deci da, fermitate, legislaţie, dar copiii trebuie priviţi nu ca infractori, ci ca victime. Generaţia asta, pe vremea noastră noi nu aveam anxietăţile şi întrebările. Era mai predictibil. Tinerii de astăzi au probleme şi de natură emoţională, de natură psihică, sunt mult mai vulnerabili la astfel de chestiuni”, a spus Geoană.

Germania a suspendat noile exporturi de arme de război către Israel în timp ce se ocupă de provocările juridice, potrivit unei analize Reuters a datelor și a unei surse apropiate de Ministerul Economiei.

O sursă apropiată ministerului a citat un oficial guvernamental de rang înalt care a declarat că a oprit activitatea de aprobare a licențelor de export pentru arme către Israel din cauza presiunii juridice și politice exercitate de cazurile juridice care susțin că astfel de exporturi din Germania încalcă dreptul umanitar.

Ministerul Economiei nu a răspuns la solicitările de comentarii. Cu toate acestea, guvernul german a emis o declarație după publicarea articolului Reuters.

„Nu există niciun boicot german al exporturilor de arme împotriva Israelului”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit.

Anul trecut, Germania a aprobat exporturi de arme către Israel în valoare de 326,5 milioane de euro (363,5 milioane de dolari), inclusiv echipamente militare și arme de război, o creștere de 10 ori față de 2022, potrivit datelor Ministerului Economiei, care aprobă licențele de export.

Cu toate acestea, aprobările au scăzut în acest an, cu doar 14,5 milioane de euro acordate din ianuarie până la 21 august, conform datelor furnizate de Ministerul Economiei ca răspuns la o întrebare parlamentară.

Din această sumă, categoria armelor de război a reprezentat doar 32.449 de euro.

În apărarea sa față de două cazuri, unul în fața Curții Internaționale de Justiție și unul la Berlin, intentate de Centrul European pentru Drepturile Constituționale și Drepturile Omului, guvernul a declarat că nicio armă de război nu a fost exportată sub nicio licență eliberată de la atacurile Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, cu excepția pieselor de schimb pentru contractele pe termen lung, a adăugat sursa.

Atacul Israelului asupra Gaza a ucis peste 41.000 de palestinieni începând cu 7 octombrie, potrivit ministerului local al sănătății controlat de Hamas. De asemenea, a strămutat cea mai mare parte a populației de 2,3 milioane, a provocat o criză a foametei și a condus la acuzații de genocid la Curtea Mondială, pe care Israelul le neagă.

Niciun caz de contestare a exporturilor germane de arme către Israel nu a avut încă succes, inclusiv un caz intentat de Nicaragua la CIJ.

Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat Andrius Kubilius, desemnat pentru a deveni primul comisar al UE pentru apărare, într-un interviu acordat agenţiei Reuters, potrivit Agerpres.

Nou creatul post de comisar reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, menţionează Reuters.

Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost numit cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe.

“Miniştrii apărării şi generalii NATO sunt de acord că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru confruntarea cu NATO şi UE în 6-8 ani”, a declarat miercuri Kubilius, un critic aprig al Rusiei şi un susţinător al Ucrainei.

“Dacă luăm în serios aceste estimări, atunci este timpul să ne pregătim corespunzător, şi este un timp scurt. Asta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide şi decizii ambiţioase”, a subliniat el.

Kubilius a mai spus că prima sa misiune în calitate de comisar va fi să exploreze, împreună cu comisarul desemnat pentru afaceri externe, Kaja Kallas, de ce resurse are nevoie Uniunea Europeană pentru a fi pregătită pentru o provocare militară. El îşi propune să finalizeze un studiu exploratoriu în primele 100 de zile.

Pasagerii zborului Delta Air Lines 1203, un Boeing 737-900, au avut surpriza neplăcută de a ateriza înapoi în Salt Lake City la câteva minute după decolare, din cauza unei probleme de presurizare, relatează Le Figaro, potrivit news.ro.

“Au început să ne doară foarte tare urechile. Toată lumea din jurul nostru îşi ţinea urechile. Urechile oamenilor au început să sângereze, nasurile lor au început să sângereze”, a declarat Jaci Purser, unul dintre pasageri, pentru CNN.  “Am auzit un pic de aer ieşind şi apoi a început să bubuie. Mi-am atins urechea şi am văzut sânge ieşind”.

Cel puţin zece persoane au avut nevoie de evaluare medicală sau de tratament, potrivit companiei aeriene. Nu au fost raportate răni grave.

“Le prezentăm scuze sincere clienţilor noştri pentru experienţa pe care au avut-o pe zborul 1203 pe 15 septembrie”, a declarat un purtător de cuvânt al Delta.

Pasagerii rămaşi au fost plasaţi pe un alt zbor, iar tehnicienii Delta au rezolvat problema presurizării cabinei, a precizat Delta.

Într-un comunicat, Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA a anunţat că a deschis o anchetă privind circumstanţele incidentului. Acesta este al doilea incident într-un interval scurt de timp pentru compania aeriană. La 10 septembrie, o aeronavă Delta Air Lines a lovit cu vârful aripii coada unei alte aeronave pe pista Aeroportului Internaţional Hartsfield-Jackson Atlanta.

Din mai 2024, nu mai puţin de paisprezece incidente în care a fost implicată Delta Air Lines au fost raportate Administraţiei Federale a Aviaţiei din SUA. Desigur, nu toate aceste incidente sunt imputabile companiei: în 2023, una dintre aeronavele sale a trebuit să se întoarcă din cauza diareei unui pasager.