Echipa naţională a Portugaliei a învins sâmbătă seara, în deplasare, scor 3-1, echipa Poloniei, în grupa A1 a Ligii Naţiunilor. În grupa A4, spaniolii au învins la limită Danemarca, scor 1-0, potrivit news.ro.

La Varşovia, lusitanii au condus cu 2-0, după golurile starurilor Bernardo Silva şi Cristiano Ronaldo. Acesta din urmă a înscris din pasa lui Rafael Leao şi a ajuns la 133 de goluri pentru naţionala portugheză. Piotr Zielinski a părut că poate readuce Polonia în joc, cu golul din minutul 78, dar după numai zece minute Jan Bednarek a introdus în propria poartă o centrare a lui Nuno Mendes şi Portugalia a învins cu 3-1.

La Murcia, Spania a învins Danemarca la limită, 1-0, şi rămâne în fruntea grupei A4, cu şapte puncte.

Rezultate înregistrate sâmbătă seara în Liga Naţiunilor:

Grupa A1: Polonia – Portugalia 1-3 (Zielinski 78 / Bernardo Silva 26, Cristiano Ronaldo 37, Bednarek 88 autogol);

Grupa A4: Spania – Danemarca 1-0 (Zubimendi 79);

Grupa A4: Serbia – Elveţia 2-0 (Elvedi 45+1 autogol, Mitrovic 61);

Grupa C2: Cipru – România 0-3 (Man 16, R. Marin 25 penalti, Drăguşin 36);

Grupa C3: Belarus – Irlanda de Nord 0-0.

Uniunea Creştin-Socială (CSU), partenerul bavarez al Uniunii Creştin-Democrate din Germania (CDU), a adoptat sâmbătă o moţiune ce prevede un plafon de 100.000 de cereri de azil pe an şi o reformă fundamentală a legii privind azilul, transmite DPA.

În perspectiva alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, delegaţii CSU reuniţi în oraşul Augsburg (sud) au adoptat o serie de moţiuni importante. Una dintre acestea are în vedere limitarea numărului cererilor de azil primite anual de Germania. Numai anul trecut au fost înregistrate peste 300.000 de cereri de azil.

”Securitatea cetăţenilor şi încetarea migraţiei ilegale trebuie să fie prioritatea principală pentru guvernul federal. Ospitalitatea noastră nu trebuie să fie exploatată şi să devină un teren fertil pentru importul de conflicte, violenţă, infracţionalitate organizată şi ură împotriva modului nostru de viaţă”, indică moţiunea.

În unele oraşe germane, uneori ”oamenii nu se mai simt acasă”, arată documentul adoptat de CSU, care avertizează că ”influxul de migranţi este prea mare şi nu mai poate fi gestionat”.

O altă moţiune adoptată de CSU solicită reintroducerea serviciului militar obligatoriu, crearea unei ”armate de drone” şi sporirea bugetului apărării Germaniei la 3% din PIB.

Blocul conservator CDU-CSU se află în prezent în opoziţie în Germania; guvernul de coaliţie de la Berlin este format din social-democraţi, ecologişti şi liberali.

Doi copii se numără printre cele patru persoane care au fost ucise sâmbătă în urma unei explozii la o benzinărie din capitala cecenă Groznîi, a anunţat Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă al regiunii ruse, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Russian Telegram channels reported that a gas station on Muhammad Ali Avenue in Grozny, Chechnya, exploded. The causes are unknown.

It is reported that two children and two adults were killed in the explosion. One of the fatalities reportedly turned out to be a man who decided… pic.twitter.com/pEiTjnTmbi— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) October 12, 2024

Autorităţile au declarat că un rezervor de combustibil a explodat la benzinărie, provocând un incendiu. Alte cinci persoane au fost rănite.

Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei, a declarat pe Telegram că a preluat situaţia sub controlul său personal. El a declarat că cei responsabili pentru explozie vor fi aduşi în faţa justiţiei, dar nu a oferit detalii suplimentare.

Exploziile produse în septembrie 2024 şi august 2023 la staţii de alimentare cu combustibil din regiunea vecină Daghestan au provocat moartea a 13 persoane şi, respectiv, a 35 de persoane.

Incidentul intervine în timp ce Kadîrov a intrat în conflict cu parlamentari ruşi din regiunile învecinate, pe care i-a acuzat că au încercat să comande asasinarea sa şi i-a ameninţat cu o „vendetă”.

Securitatea alimentară a UE este foarte fragilă în acest moment, este avertismentul europarlamentarului Daniel Buda. Pe lângă războiul din Ucraina, în unele zone sunt probleme din cauza secetei, iar in altele din cauza inundațiilor. Sectorul nostru agricol este un importator net de anumite produse, ceea ce înseamnă că există vulnerabilităţi. Aceastea, împreună cu costurile ridicate ale factorilor de producție, precum îngrășămintele și energia din surse fosile, generează provocări pentru fermieri în ceea ce privește producția. Totodata, riscă să ducă şi mai mult la creșterea prețurilor alimentelor. Subiectul a fost dezbătut în emisiunea BeEU, cu Sabina Iosub.

„Această funcție oferă posibilitatea să spun așa, să fiu mai aproape de ceea ce înseamnă factorul decizional la nivel de Bruxelles, de Strasbourg. Cred că este foarte important pentru noi toți să înțelegem că urmează să ne ocupăm de ceea ce înseamnă politica agricolă comună post-2027. În acest context, aș face un apel către toate structurile asociative din România să urmărească îndeaproape acest proces, deoarece este extrem de important să putem cuprinde în acest document toate aspectele care sunt importante pentru România, plecând de la ceea ce înseamnă aceste condiționalități care, iată, au scos oamenii și fermierii în stradă, plecând de la ceea ce înseamnă accesibilitatea plăților directe, plecând de la ceea ce înseamnă sarcinile birocratice pe care le au fermierii.

Și în acest context, după cum se știe, am avut o dezbatere în Parlamentul European cu privire la un document intitulat de dialogul structurat pentru agricultură, un document elaborat împreună cu 29 de organizații din dacă bine, țin minte de către un profesor din Germania, unde a încercat să să se surprindă foarte multe aspecte din agricultură, aș putea spune nor de multe probleme, dar în același timp să se vină și cu niște propuneri în această zonă.

Evident că de regulă ne uităm cu ochi critici la tot ceea ce se pune pe masa Parlamentului, e un defect defect profesional și chiar le spuneam colegilor să fim foarte atenți, pentru că diavolul se ascunde în detalii, în sensul în care există undeva, prin acest material stufos, de 110 pagini, aprecieri cum ar fi nevoia să se lege plățile directe de atingere a unor obiective de mediu, ceea ce, desigur, pentru mine nu este o soluție, deoarece este extrem de important să avem în primul rând plăți directe care să fie accesibile pentru fermier și am și spus în intervenția mea că aceste plăți directe se constituie într-o centură de siguranță pentru viabilitatea fermierilor și în același timp, dacă dorim ca fermierii – și este nevoie ca fermierii să fie implicați în ceea ce înseamnă problemele de mediu -, ei trebuie să fie plătiți.

Am spus foarte clar că nimeni nu poate să fie obligat să facă mai mult cu bani mai puțini și orice efort pe care îl face fermierul, el trebuie să fie plătit în așa fel încât să li se poată compensa pierderile de venit, dacă cumva o să aibă pierderi de veni și de reguli. De regulă, există pierderi de venit. Mai mult, am pus accent în intervențiile mele legat de sau vizavi de aspectele care țin de alimentele ce sunt importante în Uniunea Europeană din țările terțe, alimente care conțin substanțe interzise a fi folosite la nivelul Uniunii Europene. Mi se pare total lipsit de etică și de moralitate să folosești sau să imporți alimente din afara Uniunii Europene care conțin substanțe pe care tu le-ai interzis în Uniunea Europeană să fie folosite pentru de către fermieri pe considerente de sănătate. Și foarte bine că ai făcut acest lucru. Nu este niciun fel de problemă, dar atunci trebuie să te duci pe acele clauze în oglindă și am spus răspicat că acest lucru trebuie să se întâmple astfel încât să nu avem de-a face cu importuri, a unor produse care conțin substanțe chimice interzise la nivelul Uniunii Europene. În același timp, se încearcă în acest document, oarecum în mod subliminal, să se ducă discuția către cea ce înseamnă promovarea unor diete pe bază de plante. Din capul lucrului am spus că doar pe blază”, a declarat Daniel Buda.

Sabina Iosub: De plante sau diete sănătoase, că e o dorință de a fi cu toții mai sănătoși și să nu mai mâncăm toate prostiile.

Daniel Buda, europarlamentar: Echilibru. Nu tocmai acest lucru mă deranjează, pentru că să încercă să se ducă discuția către o dietă doar pe bază de plante, ori am și cerut ca Comisia Europeană să-și recalibreze discursul pentru că ar trebui să fie o promovare a unei alimentații echilibrate. Nu poți să spui și să stigmatizezi consumul de carne pentru că tu nu vrei să mai ai animale în Uniunea Europeană. Chiar spunea o colegă de-ale mele din Franța că în scurt timp ne vom trezi că la nivelul Uniunii Europene o să avem doar păduri și pajiști care nu o să fie folosite. Evident. Sigur că este doar un document de lucru. Să ne înțelegem. Și am cerut ca Comisia Europene să înțeleagă că fermierii nu au nevoie de bani să meargă nici în vacanțe luxoase, deși ar merita să meargă toți dintre ei, nici să își cumpere mașini scumpe. Ei au nevoie de resurse financiare cu care să-și poată achita ratele la bancă, leasing-urile la mașini și, evident, prețurile de cost pentru produsele pe care noi le le consumăm în fiecare zi.

Este o problemă majoră la nivelul și al României, și al Uniunii Europene. Deja nivelul de degradare din perspectiva accesibilități la alimente este unul foarte, foarte mare. Unul din trei (cetățeni . n..)la nivel european, nu-și permite să mănânce o masă caldă o dată la 3 zile. Atenția este foarte gravă, de aceea spunem că este extrem de important să putem păstra mai departe durabilitatea fermierilor, de maniera în care ei să poată să producă mâncare. În același timp, din nou se încearcă și prin acest document oarecum o antagonizare a fermierilor mici și mijlocii.

Să ne înțelegem asupra unei chestiuni. Fermierii mici și mijlocii trebuie să fie sprijiniți, pentru că ei acționează de foarte multe ori în zone cu constrângeri naturale, în zone care, din păcate, sigur nu sunt atât de productive și atunci evident că au nevoie de o formă de sprijin pentru a se comp compensa pierderile de venit. Mai mult, trebuie să înțelegem că activitatea fermierilor mici, mijlocii nu trebuie să fie subsumată doar în logica produselor alimentare pe care ei le produc. De ce? Pentru că de multe ori, așa cum am spus, activitățile lor sunt mai puțin profitabile, pentru că își desfășoară activitatea în zone de munte, de deal, unde, repet, nu, nu ai acces la ceea ce înseamnă o tehnologie de de vârf sau să poți o implemete tehnologie de vârf. Și atunci evident că trebuie să înțelegi rolul lor în ceea ce înseamnă prevenirea depopulării spațiilor rurale.

Când am fost în Italia, una dintre marile probleme în sudul Italiei erau legate de incendiile care au loc acolo, deoarece nemaifiind animale care să consume vegetația era foarte multă vegetație uscată și de la o simplă sticlă de plastic aruncată lua foc vegetația. Deci, fermierii, mici și mijlocii, au un rol dincolo de ceea ce înseamnă producerea hranei alimentare. Dar în același timp, nu trebuie să uităm de fermierii mari, pentru că aceștia produc eminamente ceea ce înseamnă cantitățile necesare de alimente pentru consumul la nivelul Uniunii Europene. Și atunci, în opinia mea, trebuie să fie un sprijin echilibrat, un sprijin, dar tuturor, astfel încât să-și poată păstra mai departe capacitatea, repet, de a pune pe masă alimente, nu doar în cantități suficient. Atenție ce aceste alimente trebuie să fie și la niște prețuri accesibile și pentru noi.

Acesta este un obiectiv în acest mandat de a creiona această politică agricolă comună în această logică de a fi flexibilă și de a fi accesibilă pentru fermieri, să ne putem păstra durabilitatea la nivelul Uniunii Europene. Sigur, și altele.

Sabina Iosub: Există o întrebare pe care și-o adresează mulți dintre europeni: ne apropiem de o criză alimentară, date fiind toate problemele care au apărut în ultima perioadă?

‘Suntem într-o situație extrem de fragilă’

Daniel Buda, europarlamentar: Colegul meu din Germania a venit și a spus așa: la nivelul Uniunii Europene avem nevoie de 254 de milioane tone de alimente. În momentul de față avem 264 de milioane tone, adică suntem la 7 milioane tone diferență de a avea pusă în pericol securitatea alimentară. Ce s-a dat? 7 milioane de tone. Uitați-vă ce s-a întâmplat la Galați și la Vaslui, prin Constanța, cu inundațiile, într-o clipită, aceste alimente pot să dispară. De aceea trebuie să tratăm cu maximă responsabilitate această chestiune a securității alimentare, pentru că fermierii foarte ușor își pierd din ceea ce înseamnă durabilitatea sau viabilitate a fermei. Uitați-vă ce a semnat pesta micilor rumegătoare, ce a însemnat pesta porcină, pesta porcină, care ne-a dus într-un import de 85% de carne de porc pentru consumul intern.

Adică foarte ușor suntem într-o situație, din punctul meu de vedere, suntem într-o situație extrem de fragilă. Astăzi suntem pe linia de plutire, dar valurile acestea care țin de căldură, care țin de inundații, care țin de schimbările climatice, care țin de războaie, care țin de creșterea inflației sunt atât de puternice încât este posibil ca la un moment dat să ne măture și să intrăm în ceea ce înseamnă această criză privind securitate alimentară. Sunt extrem de îngrijorat prin faptul prin prima faptului că avem această rată mare a populație, 21% din populația Uniunii Europene, repet, nu își permite să mănânce odată la 3 zile și 31% este într-un risc. Iată deci cât de cât de mari sunt aceste rate și de aceea noi nu trebuie să privim faptul că astăzi ne ducem în magazin, într-adevăr, avem alimente, dar aceste alimente se produc cu foarte multă trudă și trebuie să păstrăm capacitate a fermierilor.

Sabina Iosub: Cum facem asta, cum ne păzim de tot ceea ce înseamnă o posibilă criză alimentară? Pentru că multe dintre motivele care ar putea duce la o astfel de situație pe care le-ați enumerat nu pot fi prevenite ploile, inundațiile, războaiele, lucrurile care au apărut, iată, mai ales în în ultimii ani, au fost imposibil de prevenit. Așadar, ce altceva putem face?

Daniel Buda, europarlamentar: Tocmai am spus acest lucru legat de ceea ce înseamnă inundații și secetă, că fermierii nu au instrumente cu care să lupte de îndată asupra acestor chestiuni. De altfel, am și provocat o dezbatere în Parlamentul European și le mulțumesc colegilor că au înțeles necesitatea unei dezbateri în Parlamentul European în cursul zilei de joi vizavi de ceea ce înseamnă seceta și fenomenele extreme în agricultură. Și aici sunt mai multe căi de acțiune. În primul rând, trebuie să se înțeleagă un lucru de către toți decidenții la nivelul Uniunii Europene că banii investiți în agricultură sunt bani investiți pentru mâncare.

Asta avem, într-adevăr, o treime a bugetului Uniunii Europene alocat către către agricultură și de multe ori birocrații de la Bruxelles spun că n-avem rezultate tangibile în ceea ce înseamnă banii cheltuiți în cadrul pilonul unui de dezvoltare și le spuneam cu ocazia discuțiilor, că fiecare produs alimentar pe care noi îl luăm din magazine are acolo componentă din plățile directă din banii băgați în agricultură. Cum putem preveni această chestiune? Cu o finanțare adecvată a sectorului agricol, chiar dacă de la nivelul Uniunii Europene, de exemplu, doar să construiesc, nu știu mii de kilometri de autostradă. Prefer să am garantată securitatea alimentară. Agricultura nu se poate face fără bani. Nu se poate face fără niște mecanisme care să fie pusă la îndemâna fermierilor în ceea ce înseamnă reducerea birocrației.

N-aveți idee în această vară, cât de mulți fermieri mi-a spus că se lovesc de o birocrație incomensurabilă, din păcate, de foarte multe ori și la nivel național. Sigur, vine și de la nivel european, dar depinde cum interpretez legislația. Însă pentru cei care au accesat o schemă de bunăstare a animalelor pe pășune, de exemplu, să fie nevoiți în fiecare zi să completeze un tabel cu 300-400 de rubrici. Mi se pare absolut o muncă de Sisif. Stau la îndemâna noastră aceste instrumente de reducere, creșterea simplificării în accesarea fondurilor europene, pentru o finanțare adecvată în sectorul agricol. Avem nevoie de bani. Dacă ai un fermier care are 50 de hectare de pământ, hai să vedem ce prețuri de cost are acel fermier corect.

Și atunci foarte ușor pot să intervin. Dar ai nevoie până la urmă de o viziune aplicată. Și eu cred că aceasta este rolul Parlamentului în această perioadă de a lucra pe aceste documente, de maniera în care această politică agricolă să fie una care să ne garanteze nouă securitate alimentară. Sigur, este foarte important orice tip, orice tip important, orice tip de de securitate și energetică și socială, social alimentară. Dacă nu ai securitate alimentară, nu ai absolut nimic, atunci poți să ai tu orice securitate, dacă vrei militară sau de orice natură. Mai e o chestiune pe care noi trebuie să să nu uităm: prevenirea risipei alimentare.  Aceasta sunt date care mă mă preocupă și mă întristează în același timp cât de ușor aruncăm alimentele, când ar trebui să fie consumate în mod conștient și rezonabil.

Ceea ce în mod obişnuit ar fi un eveniment unic în viaţă – sau o excursie la cercul polar arctic – a devenit o privelişte tot mai frecventă în ultimii doi ani. În noaptea de joi spre vineri, culorile uimitoare ale aurorei boreale au fost din nou vizibile chiar şi cu ochiul liber în mare parte din SUA, dar şi în Europa, până în România, adică la latitudini unde un astfel de fenomen nu poate fi observat în mod obişnuit, scrie news.ro.

Experţii spun că Luminile Nordului – sau Aurora Boreală – sunt mai vizibile în acest moment datorită faptului că Soarele se află la ceea ce astronomii numesc „maximul” ciclului său solar de 11 ani, scrie BBC.

La fiecare 11 ani, la vârful acestui ciclu, polii magnetici ai soarelui se inversează, iar Soarele trece de la o stare de activitate lentă la una activă şi furtunoasă. Pe Pământ, ar fi ca şi cum Polul Nord şi Polul Sud şi-ar schimba locurile la fiecare zece ani.

„Când este cel mai liniştit, Soarele se află la minimul solar. În timpul maximului solar, Soarele străluceşte cu explozii şi erupţii solare”, potrivit NASA, agenţia spaţială americană.

Ciclul actual de 11 ani, al 25-lea de când au început înregistrările, în 1755, a început în 2019 şi se aşteaptă să atingă punctul maxim anul viitor. Prin urmare, condiţiile care au dus la recenta activitate se vor menţine pentru mai multe luni de acum înainte.

Erupţiile solare care au provocat cea mai recentă serie de lumini strălucitoare pe cerul nopţii au început la 8 octombrie, când o pată solară uriaşă a erupt pe suprafaţa Soarelui, la o distanţă de 150 de milioane de kilometri. Erupţia a trimis spre Pământ un flux de particule încărcate electric, numite ioni. Acest curent este cunoscut sub numele de vânt solar.

Aurorele boreale apar atunci când particulele încărcate se ciocnesc cu gazele din atmosfera Pământului în jurul polilor magnetici. Pe măsură ce acestea se ciocnesc, lumina este emisă la diferite lungimi de undă, creând pe cer imagini colorate care clipesc şi se rotesc.

În timpul acestui moment maxim al ciclului solar, numărul de pete solare creşte, ceea ce duce la mai multe ejecţii de masă coronală, care trimit particule încărcate spre Pământ, creând aurora.

În emisfera nordică, cea mai mare parte a acestei activităţi are loc în apropierea Cercului Arctic. Dar când activitatea solară este puternică, aria se poate extinde acoperind o zonă mai mare.

Experţii spun că, având în vedere activitatea generală ridicată a soarelui, cu o mulţime de pete solare, există şanse mari să avem parte de mai multe astfel de ejecţii de masă coronală îndreptate spre Pământ în lunile următoare.

Totuşi, specialiştii spun că pentru a obţine o vedere bună a aurorei borale, trebuie stat într-un loc întunecos – departe de sursele artificiale de lumină – şi într-o regiune în care cerul este lipsit de orice nor.

Seceta este atât de severă în anumite părți ale Africii de Sud, încât guvernele spun că trebuie să ucidă sute dintre cele mai captivante și mai impunătoare animale sălbatice pentru a hrăni oamenii care suferă de foame extremă. În august, Namibia a anunțat că a început un masacru de 723 de animale, inclusiv 83 de elefanți, 30 de hipopotami și 300 de zebre. Luna următoare, Zimbabwe a autorizat sacrificarea a 200 de elefanți.

Ambele guverne au afirmat că aceste măsuri vor contribui la ameliorarea efectelor celei mai severe secete din ultimii 100 de ani în regiune, reducând presiunea asupra terenurilor și resurselor de apă și prevenind conflictele dintre oameni și animale, în timp ce acestea din urmă se apropie din ce în ce mai mult de așezările umane în căutare de hrană.

Totuși, această decizie a declanșat o dezbatere aprinsă.

Conservatoriștii au criticat aceste măsuri ca fiind crude și pe termen scurt, argumentând că ele creează un precedent periculos.

Decizia Namibiei de a oferi unii dintre elefanții săi vânătorilor de trofee – turiști care, adesea din SUA și Europa, plătesc mii de dolari pentru a împușca animale și a păstra părți din trupurile acestora drept trofee – a alimentat și mai mult opoziția, ridicând întrebări cu privire la motivațiile guvernelor.

Cu toate acestea, unii susținători ai acestor măsuri spun că criticii nu înțeleg conservarea, cel mai bine, sau, în cel mai rău caz, sunt „rasiști” – spunând țărilor africane ce să facă și valorizând fauna sălbatică mai mult decât viețile oamenilor.

Situația din Africa de Sud este extrem de gravă. Recoltele au eșuat, animalele domestice au murit și aproape 70 de milioane de oameni au nevoie disperată de hrană. Zimbabwe a declarat dezastru național în aprilie, urmat de Namibia în mai, când seceta a lăsat jumătate din populație în fața insecurității alimentare severe.

Seceta este cauzată de El Niño, un fenomen climatic natural care a redus drastic precipitațiile în regiune, și agravată de criza climatică provocată de om.

„Realitatea este că asistăm la o creștere fără precedent a secetelor”, a declarat Elizabeth Mrema, director adjunct al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu. „Există o suferință imensă.”

Recoltarea și consumul legal al vânatului sălbatic pentru hrană este o practică obișnuită în multe culturi din întreaga lume, a spus Mrema. „Atâta timp cât recoltarea acestor animale se face prin metode științific dovedite și sustenabile… nu ar trebui să existe motive de îngrijorare.”

Atât Namibia, cât și Zimbabwe afirmă că aceste măsuri nu vor amenința supraviețuirea pe termen lung a populațiilor de animale sălbatice. Dimpotrivă, susțin că reducerea numărului acestora va ajuta la protejarea celor care rămân, în condițiile în care seceta diminuează resursele de hrană și apă.