Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Lista miniștrilor din Guvernul Ciucă acuzați de plagiat plus alte nume celebre

Publicat

in

Lucian Bode este al treilea ministru din actualul guvern acuzat de plagiat, după foștii săi colegi de la PNL Florin Roman și Sorin Cîmpeanu, care au demisionat în urma acuzațiilor de plagiat. Însuși premierul Nicolae Ciucă este acuzat că și-a plagiat teza sa de doctorat.

Guvernul CiucaFoto: Facebook

​Comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai a analizat teza de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, și a ajuns la concluzia că „suspiciunile de plagiat se confirmă în marea lor majoritate”, iar „abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată”.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a reacționat pe Facebook după decizia UBB, susținând că demersul universității este „un precedent extrem de periculos nu doar pentru lumea academică, dar și pentru principiile care guvernează statul de drept” și că teza sa de doctorat „a parcurs absolut toate etapele de analiză și a trecut cu succes prin toate filtrele de verificare”.

El a susținut că Universitatea Babeș-Bolyai „s-a grăbit să dea curs acestor presiuni, fără a aștepta soluția instanței de judecată” și că se va adresa instanței „pentru că este singura cale corectă și legitimă pentru a tranșa acest caz care a depășit nu doar limitele legii, dar și ale rațiunii”.

Verificările UBB au fost declanșate după ce jurnalista Emilia Șercan a scris că ministrul de Interne ar fi plagiat cel puțin 18,5% din teza sa de doctorat.

Lucian Bode, care și-a susținut teza de doctorat în 2018 – la doi ani după ce verificarea lucrărilor doctorale cu softul a devenit obligatorie prin lege – a folosit o combinație de tehnici de camuflare a plagiatului menită să fenteze acest nou filtru de prevenție a fraudei, a scris Emilia Șercan într-un articol în PressOne.

La începutul lunii noiembrie 2022, Comisia de etică a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) a transmis că teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode include doar „erori de citare” și „unele fragmente plagiate”. Într-un mesaj postat atunci pe Facebook, Lucian Bode a „salutat” publicarea rezultatelor evaluării UBB, el susținând că în niciun moment nu și-a însușit ideile altora și nici nu a dat impresia că-i aparțin. În urma scandalului din spațiul public, UBB a anunțat că teza de doctorat a lui Bode va fi reanalizată, spunând căva coopta în analiză și experți internaționali independenți.

„Când albul devine negru”

Lucian Bode este al treilea ministru din actualul executiv acuzat de plagiat, după foștii săi colegi de la PNL Florin Roman și Sorin Cîmpeanu.

În decembrie 2021, Florin Roman a demisionat din funcția de ministru al Digitalizării, după ce ziarul Libertatea a scris că acesta şi-a plagiat disertaţia de master susţinută la Facultatea de Psihologie a Universităţii Titu Maiorescu, în 2012.

Mai mult, el a fost acuzat că și-a trecut în CV o licență la Universitatea Babes Bolyai, deși nu a urmat cursurile universității respective. Florin Roman și-a trecut în CV că este licențiat în Științe Economice la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, ale cărei cursuri a scris că le-a urmat între 19992-1996. Rectorul UBB, Daniel David, spunea că Roman nu a urmat cursurile acestei universități, ci pe cele ale unui colegiu din Alba Iulia, iar pentru că acesta nu era acreditat a dat examenul de absolvire la UBB.

Era al treilea neadevăr descoperit în CV-ul vicepreședintelui PNL, în decurs de 10 zile. Inițial, Florin Roman a spus că nu-și găsește cartea publicată la Editura Academiei, apoi a recunoscut că n-a scris-o. După aceea a declarat că, de fapt, cartea e un articol, dar nici pe acesta nu l-a găsit. Libertatea a arătat că 10 pagini din 10 verificate din masteratul ministrului cercetării sunt plagiate la literă din lucrarea unui profesor din Timișoara.

„Am înaintat azi demisia din funcția de ministru, mulțumind premierului și echipei guvernamentale. Când albul devine negru, când orice vorba îți este răstălmăcită, când îți asumi erori materiale, dar se ajunge la linșaj din prima zi de mandat, este prea mult. Nu vreau ca acest scandal sa afecteze activitatea Executivului”, susținea Florin Roman.

„Un fel de habarnişti în domeniul educaţiei”

În 22 septembrie 2022, Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcția de ministru al Educației, după ce timp de câteva zile a răspuns sfidător și ironic în fața acuzațiilor de plagiat.

Sorin Cîmpeanu a fost acuzat că ar fi plagiat, într-un curs de specialitate, 92 de pagini din munca a doi profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti, alături de care a semnat, în 2000, ca al patrulea autor, nouă pagini dintr-un curs universitar.

Jurnalista Emilia Șercan a scris în PressOne că Sorin Cîmpeanu şi-a însuşit prin plagiat 13 capitole publicate anterior sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

În replică, Sorin Cîmpeanu a susținut că cei care au lansat acuzațiile de plagiat la adresa sa „sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei” şi că îndrumătorul de lucrări practice pe care şi-a pus semnătura „a fost realizat foarte profesionist, respectând toate regulile, în interesul studenţilor”. El a mai spus că astfel de acuzații sunt lansate de către cei care „îşi doresc cu orice preţ să blocheze legile Educaţiei”, pe care i-a catalogat drept „analfabeți puri”.

HotNews a scris la acel moment că șapte din cei 24 de miniștri ai Educației pe care i-a avut România după Revoluția din decembrie 1989 au fost suspectați de plagiat. Până la Cîmpeanu, unul singur – Ioan Mang – a demisionat în urma acuzațiilor de plagiat, deși a susținut că nu a plagiat și că autorii unor articole i-ar fi trecut și numele pe acestea fără ca el să știe pentru că era șeful lor și “așa se obișnuia atunci în învățământ”.

Trei premieri acuzați de plagiat

Nicolae Ciucă

Însuși premierul Nicolae Ciucă este acuzat de plagiat în teza sa de doctorat în urma unei anchete publicate în ianuarie 2022 tot de jurnalista Emilia Șercan. Conform acesteia, teza include cel puțin 42 de pagini plagiate din totalul de 138. Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului. Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat, se arată jurnalista.

Nicolae Ciucă a obținut anularea, în instanță, a solicitărilor depuse la CNADTCU pentru verificarea suspiciunilor privind teza sa de doctorat.

Ciucă a dat în judecată Ministerul Educaţiei şi CNATDCU, acţiunea fiind deschisă la Curtea de Apel Bucureşti. Avocaţii premierului au cerut anularea celor trei sesizări de plagiat pentru teza sa de doctorat. Aceste sesizări au fost depuse la CNATDCU după ce jurnalista Emilia Şercan a afirmat că cel puţin 42 de pagini, dintr-un total de 138, din teza de doctorat a premierului Ciucă au fost plagiate.

Parchetul General – structura care a preluat o parte din atribuțiile Secției speciale – are în lucru un dosar în care este cercetat modul în care, în luna aprilie, la Curtea de Apel București, a avut loc repartizarea aleatorie a dosarului vizând teza de doctorat a premierului, au confirmat pentru G4Media mai multe surse judiciare. În acest dosar, Nicolae Ciucă a obținut din partea judecătorului Marius Iosif o sentință prin care au fost anulate cele trei sesizări depuse, în luna ianuarie, pentru verificarea suspiciunilor de plagiat din teza sa de doctorat.

Nicolae Ciucă este al treilea premier al României implicat într-un scandal de plagiat, după ce jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit, într-un articol PressOne, că generalul în rezervă a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Lista premierilor acuzați de plagiat a fost deschisă de Victor Ponta, care între timp și-a pierdut definitiv titlul de doctor în drept, șiu Mihai Tudose, care a încercat să renunțe la titlu, însă a pierdut în instanță.

Victor Ponta

Cel mai cunoscut caz de plagiat este fără îndoială cel al lui Victor Ponta, iar până la momentul în care instanța a decis ca fostul premier să rămână fără titul de doctor a venit după o serie întreagă de evenimente și la capătul a opt ani de la dezvaluirile de plagiat din revista Nature (iunie 2012)

Mai exact, în iulie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv cererea prin care fostul premier Victor Ponta a solicitat anularea ordinului ministrului Educaţiei prin care i-a fost retras în anul 2016 titlul de doctor în drept.

Instanţa supremă a respins recursul lui Victor Ponta şi a menţinut o decizie a Curţii de Apel Bucureşti din februarie 2017, instanţa care a confirmat atunci retragerea titlului de doctor.

Pe 1 august 2016, ministrul Educaţiei la acea vreme, Mircea Dumitru, a semnat ordinul de retragere a titlului ştiinţific de doctor în drept în cazul lui Victor Ponta. Ordinul ministrului Educaţiei a venit ca urmare a deciziei luate de CNATDCU în data de 27 iulie 2016, prin care s-a confirmat că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat.

Ponta a deschis atunci două procese în instanţă, în care a cerut suspendarea, respectiv anularea ordinului ministrului Educaţiei, însă acţiunile sale au fost respinse.

  • Îndrumatorul stiintific al lui Victor Ponta pentru această teză de doctorat a fost Adrian Năstase, care în 2003 era prim ministru al Romaniei. Victor Ponta era la acel moment secretar de stat in cabinetul Năstase.

În cazul plagiatului lui Ponta a fost implicat și actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu. Astfel, în decembrie 2014, la scurt timp după numirea lui Cîmpeanu în funcția de ministru al Educației, a fost adoptată o OUG prin care li se permite doctorilor să renunțe la titlul de doctor, modificând astfel Legea Educației. Această modificare venea la scurt timp după ce Victor Ponta anunțase că renunță la titlul de doctor, însă nu exista bază legală pentru această măsură. Cîmpeanu motiva că „altfel nu am cadru legal sa indeplinesc cererile venite din partea societatii civile si academice”, in ceea ce priveste titlul de doctor al lui Victor Ponta.

Principalele momente și articole HotNews.ro în cazul verdictului de plagiat al lui Victor Ponta:

Mihai Tudose

Fostul premier PSD Mihai Tudose (în perioada iunie 2017 – ianuarie 2018), în prezent europarlamentar PSD după ce a fost ales pe listele Pro România, a fost acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat obținută la Academia SRI într-un articol din 2015 al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI). Tudose era atunci Ministru al Economiei în guvernul condus de Victor Ponta.

  • “Circa 50 de pagini sunt plagiate, fie cuvânt cu cuvânt, fie prin reformulări minore, din alta lucrare de doctorat, susținută, cu un an mai devreme, de comisarul-șef Radu Andriciuc, la Academia de Politie ‘Alexandru Ioan Cuza’. Din doctoratul comisarului-șef s-au copiat inclusiv părți din concluzii, câteva anexe și chiar o secțiune din bibliografie”, potrivit Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigație.

Potrivit CRJI, lucrarea de doctorat a lui Tudose, cu titlul “Infrastructura critica – model si strategie manageriala”, a fost sustinuta în 2010 la Academia Nationala de Informatii “Mihai Viteazul” și publicată apoi la RAO International Publishing Company.

Ministrul Tudose a declarat pentru CRJI că la momentul redactarii lucrarii “erau alte vremuri”. “E vorba de Andriciuc si de niste texte de pe Internet, dar nu e vorba de mai mult de doua-trei pagini si nu sunt preluate cuvant cu cuvant. Am avut acordul scris al autorilor. Poate am fost si putin neglijent, dar era ca si cum as face o lucrare de geometrie: nu pot pretinde ca am inventat eu Teorema lui Pitagora”, a explicat Tudose, care a povestit un eveniment din timpul redactarii: “Am scris un capitol pe plaja, cu pixul, si dupa ce l-am bagat pe calculator, a fost verificat de un soft antiplagiat, reiesind ca era copiat in proportie de 15%”. Pentru acest articol, lucrarea lui Tudose nu a fost verificata cu un astfel de soft.

De precizat că în 2013, Mihai Tudose a ajuns conferentiar universitar la Academia Nationala de Informatii a SRI.

În iulie 2017, la o lună după ce a fost desemnat prim-ministru, Tudose a fost reclamat la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru plagiatul expus public în 2015, scrie PressOne.ro.

La rândul său, Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor. Hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI, care a invocat un alt verdict, de data asta de neplagiat – pronunțat, după câteva luni, de o comisie de „specialiști externi”.

Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. Prima cerere de renunțarea la titlul de doctor a fost făcută de fostul premier în data de 3 martie 2016, iar a doua, pe 13 noiembrie 2018. Fostul premier nu a așteptat 30 de zile pentru a vedea dacă primește un eventual răspuns din partea Ministerului Educației – termen prevăzut de legislația în domeniul petiționării – iar pe data de 19 noiembrie a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea de chemare în judecată, mai scrie pressone.

În primăvara lui 2020 însă, Mihai Tudose a pierdut, în primă instanță, procesul intentat Ministerului Educației. Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată acțiunea lui Tudose în data de 5 martie.

Alte nume celebre implicate în scandaluri de plagiat

Gabriel Oprea

Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru de Interne, a rămas în 2016 fără titlul de doctor. Lucrarea sa de doctorat, “Procedura plângerii prealabile”, a fost susținută în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universității din București, coordonator fiind profesorul universitar Ion Neagu.

În iulie 2015, Consiliul Național de Etică din subordinea Ministerului Educației a decis într-un timp record că suspiciunile de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, pe atunci vicepremier, nu se confirmă. Pe de altă parte, Marian Popescu, preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti, a analizat lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea, spunând că, în mod sigur, este vorba despre un plagiat, zeci de pagini fiind “copiate integral”.

Pe 26 iulie 2016, Comisia de experți din cadrul CNATDCU care a analizat teza de doctorat a lui Gabriel Oprea a dat verdict de plagiat în cazul acestuia. Totodată, pe 29 august, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a respins contestația fostului vicepremier privind verdictul de plagiat, cu 31 voturi pentru și 2 împotrivă. Fostul ministru a anunțat apoi, pe pagina sa de Facebook, că se va adresa instanţei după ce CNATDCU i-a respins contestaţia la verdictul de plagiat, susţinând că nu i-a fost respectat dreptul la apărare şi că nu s-a numit singur doctor. Pe 2 septembrie 2016, ministrul Educației, Mircea Dumitru, a semnat ordinul de retragere a titlului de doctor al lui Gabriel Oprea.

El a contestat decizia în instanță, a pierdut în iulie 2018 la Curtea de Apel București și a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aici a primit termen pentru data de 11 februarie 2022, după o amânare.

Potrivit G4media, în 21 iulie 2019 a fost modificat un articol din Legea nr. 1/2011 în sensul că, după ce un titlu de doctor este retras pentru plagiat, universitatea care a acordat titlul respectiv trebuie să ceară în instanță anularea diplomei de doctor într-un termen de un an. Astfel, Academia Națională de Informații trebuie să ceară în instanță retragerea titlurilor de doctor cu verdict de plagiat.

Bogdan Licu

Un alt caz cunoscut este cel al lui Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general al României, doctorand chiar al lui Oprea. Pe 5 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Ministerul Educației este obligat să ia act de renunțarea la titlul de doctor. În cazul său, CNADTCU nici măcar nu a apucat să dea un verdict de plagiat.

Licu este cel de-al treilea doctorand coordonat de profesorul universitar Gabriel Oprea suspect ca si-a plagiat teza de doctorat (ceilalți doi sunt fostul primar al Sectorului 2, Neculai Onțanu, și avocata lui Victor Ponta, Loredana Radu). In urma unei analize facute asupra lucrarii, au fost identificate sursele de provenienta pentru mai bine de o jumatate din totalul celor 445 de pagini, continut copiat ad litteram fara a fi fost citat cu respectarea normelor nationale si internationale de citare in operele stiintifice. Bogdan Licu il plagiaza masiv pe judecatorul Cristi Danilet, fostul sau coleg din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), scria la vremea respectivă Emilia Sercan.

Petre Tobă

Un alt ministru care și-a pierdut titlul de doctor din cauza plagiatului este Petre Tobă. Pe 10 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată o contestaţie făcută de fostul ministru de Interne, Petre Tobă, împotriva retragerii titlului de doctor.

Lui Tobă îi fusese retras titlul de doctor pe 21 decembrie 2016 de către ministrul Educației Mircea Dumitru, la pachet cu cel al lui Florentin Pandele, primarul din Voluntari și soțul Gabrielei Firea.

Ordinele de retragere a titlurilor de doctor ale lui Petre Tobă şi Florentin Pandele au fost emise după ce contestaţiile acestora la deciziile Consiliului General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) de plagiat au fost respinse, notează Adevărul.ro.

Jurnalista Emilia Şercan a scris, în noiembrie 2015, că peste 250 din totalul de 390 de pagini ale tezei cu care Petre Tobă a obţinut titlul de doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii sunt copiate ad litteram din lucrări de specialitate sau din referate postate pe internet, fără utilizarea ghilimelelor şi fără a respecta normele naţionale şi internaţionale de citare în opere ştiinţifice.

Ce este plagiatul – definiția

Cum este plagiatul definit din punct de vedere legal:

Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.

  • Art. 4, alin. 1, lit d): “Plagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale”.

Definiția apare și în Ordinul de Ministru nr. 3482/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare:

  • Articolul 2, alin g) plagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;

Două definiții de autor:

  • „Însușirea și prezentarea ideilor sau a cuvintelor unei alte persoane ca fiind ale tale” (Bouville 2008).
  • „Utilizarea ideilor, conținutului sau a structurilor dintr-o altă lucrarea fără a recunoaște în mod adecvat sursa cu scopul de a obține un beneficiu propriu într-un cadru în care se așteaptă originalitate” (Foltýnek și colab. 2019).

Iohannis: „Hoții s-au cocoțat în vârful statului și din cauza toleranței prea mari a societății și a mediului universitar față de plagiat”

În mai 2019, președintele Klaus Iohannis dădea o explicație pentru care „hoții s-au cocoțat în vârful statului” și aveași o concluzie „cine a plagiat trebuie să rămână fără titlul obținut”:

  • „La noi hoții s-au cocoțat în vârful statului și acest lucru a fost posibil și datorită toleranței prea mari a societății și a mediului universitar față de plagiat. Fiindcă plagiatul este o formă de hoție. Dacă este tolerată, concluzia politicienilor este că și mai mult este tolerată și se poate. Și acum, din păcate, avem dovada că la noi, momentan, se poate sau s-a putut. Sper să se termine acest „s-a putut” cât mai repede”.

El amintea că acest fenomen a apărut în anii ’90, când, din inițiativa unor cadre universitare, foarte mulți politicieni au fost atrași spre universități:

  • „Doar ca să fie atractiv pentru politicieni li s-a oferit pe tavă un doctorat sau două. Foarte repede au observat unii politicieni că acest lucru se poate face și fără sa facă ei nimic, li se livrează și lucrarea, aproape că și dezbaterea li s-a livrat. Și aici universitățile au tras frâna de mână foarte târziu. Evoluția este mai complexă, de lungă durată și nu poate fi rezolvată, din păcate, doar spunând “OK, să se termine cu plagiatul” fiindcă lucrurile, între timp, s-au complicat.
  • Cine a plagiat trebuie să rămână fără titlul obținut și fără beneficiile obținute din plagiat, dar acest lucru nu trebuie să îl facă nici poliția, nici procurorii, ci universitatea care a emis titlul respectiv”.

Loading

NATIONAL

Festivalul Internaţional de Film de la Tokyo – Anamaria Vartolomei, recompensată cu premiul de interpretare pentru primul ei rol în limba română

Publicat

in

Filmul „Reostat. Jaful Secolului”, regizat de Teodora Ana Mihai, pe un scenariu de Cristian Mungiu, şi-a făcut debutul internaţional în toamna acestui an. După ce a fost distins cu Premiul pentru Cel mai bun film la Festivalul Internaţional de Film de la Varşovia în luna octombrie, a primit miercuri şi Premiul pentru Cea mai bună actriţă în rol principal, prin Anamaria Vartolomei, la Festivalul Internaţional de Film de la Tokyo, potrivit news.ro.

Premiul a fost acordat pentru Anamaria Vartolomei, actriţă franceză de origine română, aflată la primul ei rol într-un film românesc. Anamaria Vartolomei este un star în plină ascensiune în cinematografia mondială. În 2022, i-a fost acordat Premiul César pentru Cea mai bună speranţă a cinematografiei franceze după interpretarea din „L’Événement” (r. Audrey Diwan) filmul câştigător al Leului de Aur, la ediţia 2021 a Festivalului de Film de la Veneţia. În urma acestui premiu, ea a primit roluri importante precum cele din „L’Empire” (r. Bruno Dummont, Berlin 2024), „Maria” (r. Jessica Palud, Cannes 2024), „Contele de Monte Cristo” (r. Alexandre de La Patellière, Matthieu Delaporte, Cannes 2024) sau în „Mickey 17” (r. Bong Joon-ho) care va fi lansat în 2025 şi unde joacă alături de Robert Pattinson şi Mark Ruffalo.

Premiul de la Festivalul Internaţional de Film de la Tokyo a fost prezentat de actriţa Chiara Mastroianni, în numele juriului condus de actorul Tony Leung („In the Mood for Love”). Acceptând premiul, Anamaria Vartolomei a declarat: „Se cade să împart acest premiu cu toţi colegii mei de platou. Rareori am văzut nişte oameni mai implicaţi. A fost şi un proces de învăţare pentru mine să lucrez alături de voi la primul meu rol în limba română şi mă bucur că el a fost într-un film realizat de o echipă atât de minunată”.

În comentariul său, revista americană Variety a caracterizat filmul drept „povestea unui cuplu din România care se vede implicat într-un furt de artă pe fondul discrepanţei economice şi sociale dintre vestul şi estul Europei”, în vreme ce Hollywood Reporter notează că „filmul este inspirat de evenimente adevărate şi o are ca protagonistă pe Anamaria Vartolomei, mutată alături de soţul ei din film în Ţările de Jos în căutarea unei vieţi mai bune”, dar sfârşind prin a deveni o migrantă anonimă la marginea societăţii occidentale, la fel ca mulţi alţii aflaţi în aceeaşi situaţie”.

„Reostat. Jaful Secolului”, prezentat internaţional sub titlul „Traffic”, este inspirat de spargerea comisă de un grup de români la muzeul Kunsthal din Rotterdam, în 2012. Şapte tablouri de mare valoare au fost sustrase în mai puţin de trei minute, printre ele fiind şi opere semnate de Matisse şi Picasso. „Jaful secolului” s-a încheiat câteva luni mai târziu cu arestarea suspecţilor, însă tablourile nu au fost recuperate niciodată. Nici până astăzi nu se ştie dacă au fost arse, ascunse sau vândute pe piaţa neagră.

După proiecţia de la Varşovia, CineEuropa identifica principala temă a filmului drept punerea în discuţie a efectelor coloniasmului albilor europeni, care au capturat în folos propriu nenumărate opere de artă şi care acum se revoltă în faţa invaziei a ceea ce ei cataloghează drept noile migraţii. „Supravieţuirea este o chestiune care se obţine cu lacrimi şi sudoare, dar filmul ştie totodată când e bine să tratezi cu umor inechitatea lumii” – CineEuropa.

Alături de Anamaria Vartolomei, rolurile principale din film sunt interpretate de Ionuţ Niculae, Rareş Andrici, Macrina Bîrlădeanu, Thomas Ryckewaert şi Mike Libanon. Marius Panduru este directorul de imagine al filmului, iar Tudor Reu, producătorul acestuia. Filmul este o coproducţie România-Belgia-Olanda, realizată de Mindset Productions, Lunanime, Bastide Films, Les Films du Fleuve, Film i Väst, Filmgate Films, Avanpost Media şi Mobra Films.

„Reostat. Jaful Secolului” va intra în cinematografe în luna martie 2025, fiind distribuit de Forum Film.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

DNA anunță primele rețineri în dosarul notarilor publici din București care fabricau moștenitori falși

Publicat

in

Trei notari publici sunt urmăriţi penal de DNA, în dosarul care vizează eliberarea nelegală de certificate de moştenitor, iar patru persoane fizice au fost reţinute pentru 24 de ore. Procurorii au stabilit că au fost emise 9 certificate de moştenitor, în baza cărora 9 apartamente din Bucureşti au fost vândute cu peste 500.000 de euro.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii:

SECELEANU LIDIA SIMONA, notar public, pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată şi fals intelectual în formă continuată,

2. DUMITRU MARIANA şi TRIFOI DORU CRIN, notari publici, pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi fals intelectual.

Totodată, procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, faţă de 4 (patru) inculpaţi, persoane fizice fără calitate specială, pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, mărturie mincinoasă, fals în declaraţii şi spălarea banilor.

”Prezenta cauză vizează eliberarea nelegală, de către cabinetele notariale, în perioada 2021-2022, a unor certificate de moştenitor, precum şi a altor acte care atestau în fals dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, imobile nerevendicate ori care au aparţinut unor persoane fără moştenitori. După obţinerea documentelor respective, imobilele erau vândute la preţul pieţei”, a transmis, joi, DNA, într-un comunicat de presă.

Potrivit procurorilor, notarii publici Seceleanu Lidia Simona, Dumitru Mariana şi Trifoi Doru Crin, la instigarea şi cu complicitatea celorlalţi 4 inculpaţi, dar şi a altor persoane, ar fi eliberat în mod nelegal 9 certificate de moştenitor în care ar fi fost atestat în fals faptul că beneficiarii acestora ar fi fost singurii moştenitori ai unor apartamente situate în municipiul Bucureşti.

”Apartamentele respective obţinute în această modalitate ar fi fost tranzacţionate pe piaţa imobiliară, inculpaţii obţinând astfel în mod nelegal peste 560.000 de euro”, a transmis DNA.

Persoanele fizice reţinute urmează să fie prezentate Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În dosar se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

În cursul zilei de miercuri au fost făcute 12 percheziţii în acest dosar.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Lovit cu 120 km/h pe trecerea de pietoni și lăsat în comă două săptămâni, și-a revenit spectaculos la Spitalul de Recuperare Medicală `Sfântul Sava`

Publicat

in

Recuperarea medicală efectuată profesionist la Spitalul ”Sfântul Sava cel Sfințit”, a repus pe picioare un tânăr de numai 20 de ani, lovit pe trecerea de pietoni de o mașină cu viteza de 120 km/h. A rămas inconștient pe caldarâm.

A fost în comă, timp de două săptămâni, apoi alte două săptămâni a rămas internat la Spitalul de Urgență Floreasca.

”Când am fost externat, nu eram într-o stare tocmai bună. Mergeam strâmb, mâna nu o prea puteam folosi, nu aveam nici putere în ea, nu o puteam mișca bine. Am citit pe internet despre Spitalul ”Sf. Sava”, mi-a fost recomandat și de medici, și așa am luat decizia să vin aici la recuperare medicală. Am simțit progresul după doar câteva zile: pot să merg, să calc bine. Pot să alerg pe bandă, ceea ce nici nu visam înainte. Pot să-mi folosesc mâna.

Terapeuții de aici, de la Spitalul ”Sf. Sava”, sunt săritori și mă sprijină mult, sunt foarte sociabili. Îi recomand cu mare drag, pentru că este un spital foarte bun”, spune tânărul pacient.

Spitalul de Recuperare Medicală ”Sfântul Sava” are 118 paturi avizate de Ministerul Sănătății și un personal medical performant de excepție: 11 medici specialiști, 40 de kinetoterapeuți și fizioterapeuți, peste 120 de asistenți medicali, infirmieri și alte categorii de personal.

Fiecare pacient beneficiază de terapeut propriu pentru exercițiile de kinetoterapie, care îl preia din salon, îl aduce la sala de kinetoterapie și îl readuce în salon.

content-image

Supravegherea pacienților este asigurată 24 ore/24, inclusiv prin monitorizare video și medic de gardă.

Spitalul de Recuperare Medicală ”Sfântul Sava”, din județul Ilfov, este unul dinrte cele mai mari și mai bine dotate centre de specialitate din țară. Este construit de la zero și deschis în urmă cu doar 6 ani, după standardele celor mai renumite clinici de profil din lume.

”Programul intensiv de recuperare medicală include zilnic mai multe ședințe de kinetoterapie, ședințe de fizioterapie și masaj terapeutic, în funcție de diagnosticul și starea pacienților. Exercițiile sunt efectuate 7 zile din 7, inclusiv pe perioada weekendului și a sărbătorilor legale. Am observat că un astfel de regim este benefic pacienților și l-am aplicat în mod constant.

Oferim condiții de cazare similare regimului hotelier, dar și o bază de tratament de excelență: am achiziționat cele mai inovative echipamente de pe piață, cu performanță dovedită la peste 10.000 de pacienți care ne-au trecut pragul, în cei șase ani de funcționare.

Avem cea mai performantă echipă de kinetoterapeuți și fizioterapeuți, formată din profesioniști cu experiență și cu mii de rezultate dovedite. Avem linii de gardă cu medici 24 de ore din 24, cu 11 medici specialiști și peste 100 de asistenți și personal auxiliar.

Pacienții noștri sunt tratați cu deosebită atenție și grijă, fiind permanent monitorizați în saloane și în sălile de terapie, inclusiv prin sistem video intern.

Dorința noastră este ca pacienții și familiile lor să fie tot timpul siguri că le asigurăm ce e mai bun, că le oferim un spațiu de siguranță și confort, astfel încât efortul depus în recuperare medicală să fie benefic”, spune managerul și fondatoare Spitalului de Recuperare Medicală ”Sfântul Sava”, doamna Alina Ion.

Pachetele de recuperare medicală sunt specializate pentru orice tip de afecțiune – recuperare ortopedică, recuperare respiratorie, recuperare neurologică, recuperare după AVC și recuperare după toate tipurile de intervenție chirurgicală.

Internarea se face în saloane cu 1,2 și 3 paturi. Sunt incluse 3 mese pe zi, cu hrană proaspăt preparată în bucătăria proprie.

Spitalul de Recuperare Medicală ”Sfântul Sava” deține peste 180 de echipamente de ultimă generație, deosebit de performante în recuperarea medicală, unele în exclusivitate pentru România.

content-image

Toate saloanele sunt dotate cu instalație de oxigen și sistem de monitorizare video, din camera de gardă.

Spitalul este în permanentă legatură cu familia pacientului, care primește clipuri video din timpul ședințelor de recuperare efectuate de pacient.

Spitalul ”Sfântul Sava” acordă servicii medicale de monitorizare permanentă a funcțiilor vitale ale pacienților, în regim de terapie intensivă, în care pacienții pot fi internați la scurt timp după intervențiile chirurgicale, fără riscuri de contaminare cu virusuri sau fungi, precum în spitalele vechi.

Date de contact ale Spitalului de Recuperare Medicală ”Sfântul Sava”:

0724.021.090 | 0724.338.881

contact@spitalulsfantulsava.ro

https://spitalulsfantulsava.ro/

Str.Cozieni nr 2, Pantelimon, Ilfov

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Cel mai negru scenariu pentru Ucraina după venirea la putere a lui Donald Trump

Publicat

in

Campania lui Donald Trump nu a făcut un secret din scepticismul său cu privire la Ucraina. Acum, în calitate de președinte ales, incertitudinea înconjoară politica lui Trump atunci când vine vorba de războiul Kievului cu Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Trump s-au întâlnit în septembrie în marja Adunării Generale a ONU, conform CNN, relatează Mediafax.

Pe parcursul campaniei sale, Trump și contracandidatul său JD Vance au pus la îndoială angajamentul continuu al SUA față de Ucraina, în condițiile în care războiul durează de mai bine de doi ani și jumătate.

În plus, Trump a făcut comentarii care sugerează că SUA ar putea face presiuni asupra Ucrainei pentru a ajunge la un armistițiu „dificil” cu Rusia. Nu este exlus ca Trump să-i sugereze lui Zelenski să cedeze teritoriile ocupate de soldații lui Vladimir Putin în Ucraina.

Zelenski a declarat că l-a sunat pentru a-l felicita pe Trump și a spus că cei doi lideri „au convenit să mențină un dialog strâns și să avanseze cooperarea noastră”.

Anterior, el a spus că apreciază angajamentul lui Trump pentru „pace prin forță”.

Volodimir Zelenski a anunţat că a avut o convorbire telefonică “excelentă” cu Donald Trump

Volodimir Zelenski a declarat miercuri că, după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, a avut o conversaţie telefonică “excelentă” cu candidatul republican.

“Am convenit să menţinem un dialog strâns şi să avansăm cooperarea noastră”, a declarat preşedintele ucrainean pe X. “O conducere puternică şi neclintită a Statelor Unite este esenţială pentru lumea noastră şi pentru o pace justă”, a asigurat el, conform News.ro.

Imediat după ce Trump şi-a declarat victoria, Zelenski l-a felicitat. “Aşteptăm cu nerăbdare o eră a Statelor Unite ale Americii puternice sub conducerea decisivă a preşedintelui Trump”, adaugă Zelenski. “Ne bazăm pe sprijinul bipartizan puternic şi continuu pentru Ucraina în Statele Unite”, a precizat el, pentru a atenua o aparentă critică la adresa administraţiei Biden, considerată prea şovăitoare.

Care ar fi planul lui Trump pentru rezolvarea războiului din Ucraina

Administrația lui Donald Trump, care a câștigat alegerile prezidențiale din SUA, a pregătit propuneri pentru a pune capăt războiului ruso-ucrainean. Printre acestea, scrie The Wall Street Journal citând surse în acest sens, se numără respingerea planului Ucrainei de a adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani. Administrația Trump propune, de asemenea, să înghețe linia frontului, formând o zonă demilitarizată. În același timp, securitatea sa nu va fi asigurată de trupele americane sau de contingentele ONU și de orice alte organizații finanțate de SUA (pe larg, aici: Planul lui Trump pentru a încheia războiul din Ucraina: Zonă demilitarizată și oprirea Kievului de a adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani (surse WSJ)).

Scenarii posibile ale revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, din perspectiva NATO, în privinţa războiului din Ucraina. Generalul Virgil Bălăceanu explică ce consecinţe ar fi pentru România

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a explicat pentru News.ro, care ar putea fi consecinţele revenirii lui Donald Trump la Casa Albă asupra războiului din Ucraina, cum s-ar putea raporta noua Administraţie americană la Rusia şi ce scenarii ar fi posibile în cazul unui armistiţiu, lucru ce ar consfinţi „cuceriri teritoriale” şi „anexări ilegale” ale Rusiei. De asemenea, generalul a menţionat şi care ar fi consecinţele pentru România în cazul acestor scenarii.

„Modul în care Statele Unite, sub administraţia lui Trump, se vor raporta la războiul din Ucraina, în speţă la continuarea sprijinului pentru Ucraina, în baza pachetului de 61 de miliarde de dolari, aprobat de Congres, e o problemă care trebuie atent analizată. Pentru că, dacă luăm în calcul un scenariu de diminuare considerabilă a sprijinului SUA şi cerinţa unui armistiţiu, să se înceapă discuţiile de pace, asta ar însemna că se consfinţesc cuceririle teritoriale şi anexările ilegale ale Federaţiei Ruse. De aici apare principiul dominoului, pentru că se încheie acest război prin încetarea acţiunilor de luptă. Se ajunge deci la un armistiţiu, o oprire a războiului, cu cedări teritoriale care ameninţă poziţia politică a lui Zelenski. Dacă adăugăm faptul că Trump şi, prin el, Administraţia americană, vor spune „nu este cazul să sprijinim Ucraina în drumul său spre NATO”, atunci poporul ucrainean va fi dezamăgit, va fi revoltat, se va simţi abandonat”, a explicat Bălăceanu.

Generalul a completat spunând că este greu de crezut, în aceste condiţii, că Vladimir Zelenski s-ar putea menţine la putere în continuare, întrucât ucrainenii, „având un tribut de sânge atât de mare” şi fiind dispuşi să-l plăteasacă în continuare, i-ar reproşa că a admis să nu continue lupta şi a cedat teritorii.

„Pe de altă parte, potrivit scenariului, Occidentul, prin vocea SUA, abandonează Ucraina, deşi au fost atâtea promisiuni că drumul spre NATO îi rămâne deschis. Sigur că în condiţii de război nu poţi vorbi de accedere în NATO, pentru că ar însemna o implicare directă, nu indirectă, a NATO într-un război cu Federaţia Rusă. Dar ar putea rămâne deschisă oportunitatea, în timp şi în condiţii favorabile, a accederii Ucrainei la NATO. Dacă teritoriile sunt cedate şi dacă drumul spre NATO este închis, atunci dezamăgirea, revolta poporului ucrainean se pot transforma într-un vot nefavorabil lui Zelenski. După război, nemaifiind valabilă legea marţială, trebuie să se organizeze şi alegeri. Şi atunci putem asista, în mandatul lui Trump, că la Kiev preşedinte nu mai este Zelenski, ci este Yanukovici (Viktor Yanukovici, fostul preşedinte al Ucrainei – n. red)”, a spus Bălăceanu.

„Prezenţa SUA în România, dezavantajoasă; mult mai consistentă în Polonia”

Acesta a explicat că în momentul în care se ajunge la o asemenea conducere politică favorabilă Rusiei, este foarte probabil să avem „Uniunea Statală Federaţia Rusă, Belarus-Ucraina, eventual Republica Moldova”. Potrivit generalului, în aceste condiţii, partenerul şi aliatul Occidentului, care este Ucraina, ar deveni în acel moment un adversar, ba chiar un inamic al NATO, un stat care-ţi poate pune la dispoziţie teritoriul, precum Belarus, pentru dislocarea armelor nucleare tactice ruseşti, pentru baze militare ruseşti etc.

„Indirect, NATO, dar mai ales România ar avea o graniţă care creează multe probleme din punct de vedere al planurilor de apărare şi care va schimba cu totul paradigma apărării în flancul de sud-est al NATO, care nu este abordată consistent nici în acest moment în România. De aici şi ceea ce putem gândi alături de prezenţa americană în Europa. Întrebarea pe care ne-o punem e această prezenţă se va menţine la nivelul actual”, spune Bălăceanu.

Potrivit generalului, prezenţa SUA în România este dezavantajoasă, pentru că cele două flancuri, cel de nord-est – pivot Polonia şi cel de sud-est pivot- România, sunt dezechilibrate: „Avem o prezenţă mult mai consistentă în flancul de nord-est, într-o Polonie care se înarmează masiv şi al cărei buget al apărării tinde către 4%. Va rămâne Polonia favorită a lui Trump, iată, un stat care prin propriile cheltuieli îşi dezvoltă capacitatea de apărare, pe când România are un program de apărare, dar nu atât de bine realizat”.

Întrebat pe ce drum ar trebui să apuce România în tot acest context, generalul Bălăceanu a răspuns că, ţinând cont că Trump rămâne impredictibil, ne putem gândi la o „agresivitate a administraţiei americane”, a deciziilor legate de Federaţia Rusă, dacă nu luăm în calcul oprirea focului.

„Deci aici avem scenariu în care se cedează, dar putem lua în calcul şi scenariul în care sprijinul american să fie mai consistent. Justificarea ar veni tocmai prin prezenţa presupusă a nord-coreenilor în bătălia pentru Kursk şi atunci internaţionalizarea conflictului ar însemna un punct de cotitură, dându-i de gândit lui Trump în contextul câştigării războiului de către Federaţia Rusă. Dacă se admit cedările teritoriale, atunci Rusia devine câştigătoare într-un moment în care un aliat care este un duşman feroce al SUA, adică Nord Coreea, oferă sprijin, nu numai material, dar şi cu trupe Federaţiei Ruse”, este scenariul avansat de Virgil Bălăceanu.

Generalul spune că de aici lucrurile se complică, că avem o implicare a Asiei într-un conflit din Europa, în contextul în care Spaţiul Indo-Pacific va fi „favorit pentru Trump, fără doar şi poate”.

„Ca atare, putem lua în calcul ambele scenarii, dar cred că situaţia legată de războiul din Ucraina nu va rămâne în aceeaşi dimensiune. Pornind de la stilul impredictibil şi de la viziunea lui Trump putem asista la o diminuare a sprijinului şi la impunerea încetării focului sau putem asista la o multiplicare a efortului, ajungându-se la concluzia că Federaţia Rusă reprezintă un pericol, internaţionalizând conflictul prin prezenţa trupelor nord-coreene”, a explicat generalul.

Presiunile privind bugetele pe apărare, binevenite

Pe de altă parte, Bălăceanu consideră binevenite presiunile cu privire la bugetele pentru apărare, pentru că, paradoxal, o asemenea poziţie, care „va continua, cu siguranţă”, întăreşte NATO în formatul său european.

„Cu cât mai mult se va aloca pe apărare, mai ales în privinţa statelor puternice, ca în cazul Germaniei, cu atât NATO va fi mai puternică. Sloganul care devine, dacă vreţi, mesaj socio-politic al lui Trump, „America First”, va determina, fără doar şi poate, o politică ce nu există în mod coerent la ora actuală, mult mai închegată. Va obliga Europa, care are suficiente resurse financiare, să fie preocupată mult mai bine de problema apărării, nemaimergând în continuare pe ceea ce a însemnat în Războiul Rece, dar şi după, umbrela americană. Asta nu înseamnă că excluzi SUA ca aliat”, a punctat generalul Bălăceanu.

El a menţionat că SUA vor continua sub Trump să cheltuiască mult pe apărare şi că este foarte probabil să asistăm la o creştere a bugetelor pentru apărare, astfel încât NATO va fi mult mai puternică.

„Pentru că resursele financiare vor fi alocate în înzestrare, în refacerea stocurilor de muniţii, în pregătirea NATO pentru un război de lungă durată şi de înaltă intensitate, va trebui să investească mai mult Europa în mobilitatea militară. Mă aştept la un moment dat ca Trump să spună: bine, într-o situaţie de criză, să dizlocăm trupele americane pe lanţul de est, mai ales în flancul de nord-est şi sud-est, unde cheltuiesc consistent alianţii noştri de acolo, dar investiţi şi în mobilitatea militară. Pentru că ne va fi greu nouă, americanilor, să ne deplasăm din porturile din Germania, Ţările de Jos, Grecia etc, în condiţii normale, înspre graniţa de Est. De ce nu investiţi aici? Venim cu echipamentele noastre grele şi ne blocăm în drumul spre îndeplinirea misiunii? Deci există şi o parte pozitivă a administraţiei americane, din perspectiva apărării”, a conchis generalul Virgil Bălăceanu.

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Ce nu știm despre cercetarea din România? Soluții în biotehnologii marine și stocarea energiei verzi

Publicat

in

Institutelor de cercetare din România li se oferă acum o șansă de a contribui cu idei și soluții pentru criza climatică. Proiectele și strategiile recente arată o deschidere mai mare pentru inovație și colaborare. De exemplu, Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 are obiective clare de a sprijini decarbonizarea și inițiativele sustenabile, ceea ce duce la investiții mai mari în tehnologii verzi și parteneriate internaționale, sprijinind cercetătorii români în găsirea de soluții pentru adaptarea la schimbările climatice.

Un bun exemplu este Climate Paths, un proiect ce creează punți între institutele de cercetare și sectorul privat, facilitând proiecte de cercetare aplicată ce pot aduce un impact direct asupra societății. Cu sprijin din partea Norvegiei, acest program înseamnă un forum cu peste 200 de participanți și 90 de institute de cercetare din România, Norvegia, Belgia și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, o vizită în Norvegia pentru a prelua bunele practici din experiența norvegiană în domeniul tranziției verzi și a transferului tehnologic sustenabil și un ghid de bune practici cu cele mai eficiente și inovatoare soluții din domeniul tranziției verzi, oferind un instrument valoros pentru factorii de decizie, cercetători și antreprenori. 

De la tehnologii prietenoase cu mediul la politici de reducere a impactului climatic, Climate Paths își propune să transforme provocările de mediu în oportunități de cercetare aplicată cu impact real asupra comunităților. Am discutat cu doi dintre reprezentanții a două institute de cercetare beneficiare în proiect pentru a afla care sunt provocările acestora în fața schimbărilor climatice, ce soluțiile propun aceștia, dar și care este relevanța proiectelor colaborative pentru cercetarea climatică. 

Provocările institutelor de cercetare în fața schimbărilor climatice

Sebastian Munteanu, cercetător la Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale şi Avansate, specializat în simularea și analiza curgerii fluidelor, subliniază că schimbările climatice au un impact major asupra managementului resurselor, generând efecte în cascadă în conexiunile apă-energie-materiale-alimente. Această dinamică complexă face ca institutele de cercetare să se confrunte cu provocări semnificative în adaptarea și implementarea soluțiilor inovatoare pentru a răspunde cerințelor tot mai mari de apă potabilă și energie, așa cum a demonstrat recent vizita sa la compania Aigües de Barcelona, unde schimbările climatice au redus drastic sursele tradiționale de apă.

Florin Timofte, de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, atrage atenția asupra efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine din Marea Neagră. Temperaturile ridicate ale apei au favorizat migrarea speciilor mediteraneene și au dus la apariția unor fenomene extreme, precum furtunile frecvente și ploile torențiale, care afectează stabilitatea ecosistemului marin. De asemenea, acidificarea apelor și modificările în curenții marini compromit lanțurile trofice, amplificând necesitatea unor studii aprofundate și a unei infrastructuri performante pentru a monitoriza aceste schimbări.

Soluții și exemple de bună practică

Producția și stocarea energiei regenerabile Sebastian Munteanu explică faptul că programul REPowerEU are ca obiectiv creșterea producției de energie curată și diversificarea surselor de aprovizionare în Uniunea Europeană. Acesta stimulează instalarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, precum energia eoliană și solară. Pe măsură ce capacitățile de producție cresc, soluțiile de stocare devin esențiale pentru flexibilitatea sistemului energetic.

“Singura tehnologie fezabilă astăzi pentru stocarea unor capacitate mari de energiei (sute de MWh sau GWh) si care asigura compensarea lunară, sezonieră, multi-sezonieră, anuală si multi-anuală este acumularea prin pompaj. Exemplele de buna practica se găsesc in majoritatea tarilor din Europa (de exemplu Austria, Elveția, Republica Ceha, Lituania, Bulgaria) care au instalat centrale hidroelectrica cu acumulare prin pompaj pentru creșterea flexibilității și echilibrării sistemului energetic.”

În România, deși necesitatea unor astfel de centrale a fost discutată timp de peste 30 de ani, nu s-au realizat proiecte concrete în acest sens.

Gestionarea durabilă a resurselor marine – Florin Timofte subliniază că gestionarea resurselor marine este din ce în ce mai importantă în contextul schimbărilor climatice. Implementarea soluțiilor eficiente pentru Marea Neagră este esențială pentru protecția biodiversității. Zonele marine protejate, cum ar fi rețeaua Natura 2000 din România, necesită colaborarea între comunitățile locale, sectorul privat și autorități pentru o gestionare sustenabilă.

Politicile de pescuit bazate pe date științifice sunt necesare pentru prevenirea supraexploatării stocurilor de pește. Acvacultura sustenabilă poate reduce presiunea asupra pescuitului excesiv, iar reglementările stricte împotriva poluării marine sunt esențiale pentru protecția ecosistemelor.

“Implicarea comunităților locale, în special cele care depind de resursele marine pentru supraviețuire, joacă un rol esențial în gestionarea sustenabilă a acestora. Promovarea gestionării durabile a resurselor, împreună cu educația și conștientizarea publicului, pot contribui la protejarea pe termen lung a resurselor marine.”

Biotehnologia ca soluție inovatoare Florin Timofte mai explică și faptul că biotehnologia oferă soluții inovatoare pentru protejarea ecosistemelor marine. Tehnicile de inginerie genetică pot ajuta la restaurarea habitatelor, iar organismele obținute astfel pot fi reintroduse în medii afectate. Biotehnologiile pot combate poluarea marină prin dezvoltarea organismelor capabile să degradeze poluanți, facilitând curățarea apelor. Habitatele marine, precum iarba de mare, au capacitatea de a stoca carbon, contribuind la reducerea efectelor schimbărilor climatice. Biotehnologia poate maximiza această capacitate, aducând beneficii ecologice semnificative.

Colaborarea cu mediul privat și comunitățile: parte din soluție

Colaborarea între mediul academic, sectorul privat și comunitățile locale este esențială pentru protejarea mediului marin și utilizarea sustenabilă a resurselor. Sebastian Munteanu subliniază importanța mecanismelor constructive de colaborare, care includ implicarea consultanților independenți din diverse domenii pentru a asigura transparența și respectarea standardelor în proiectele de infrastructură. 

Florin Timofte accentuează rolul comunităților locale, care, având o înțelegere profundă a mediului, devin parteneri valoroși în colectarea de date prin inițiative de tip „Citizen Science”. Aceste colaborări nu doar îmbunătățesc calitatea datelor, ci și cresc conștientizarea comunităților despre importanța conservării resurselor marine.

Programele educaționale, precum „Școala Verde”, sunt cruciale pentru sensibilizarea tinerilor privind impactul schimbărilor climatice. Prin co-creare, cercetătorii și comunitățile pot dezvolta politici de conservare adaptate nevoilor locale, asigurând astfel o abordare integrată și sustenabilă în protecția mediului marin. Colaborarea dintre sectorul privat și comunități aduce beneficii economice și sociale, consolidând astfel angajamentul față de conservarea ecosistemelor.

Climate Paths: Impactul proiectelor colaborative pentru cercetarea climatică 

Forumul Climate Paths, alături de alte platforme similare, joacă un rol esențial în sprijinirea instituțiilor de cercetare și în facilitarea colaborării între diverse părți interesate. Sebastian Munteanu spune că identificarea soluțiilor și tehnologiilor inovatoare din diferite domenii este vitală pentru dezvoltarea unor instrumente și metodologii eficiente, cum ar fi ghiduri de implementare.

Florin Timofte adaugă că aceste platforme facilitează accesul la resurse și schimbul de cunoștințe, promovând astfel o dezvoltare accelerată a soluțiilor inovatoare. Aceste inițiative sunt cruciale pentru integrarea rezultatelor cercetării în politicile publice, asigurând o abordare sustenabilă în protecția mediului marin și a Mării Negre. Impactul Climate Paths se reflectă în crearea unor cadre de acțiune comună care să răspundă provocărilor schimbărilor climatice, întărind astfel angajamentul față de conservarea ecosistemelor și promovând colaborarea activă între mediul academic, sectorul privat și comunități.

Proiectul Climate Paths: Metode Inovatoare pentru Reducerea Impactului Climatic și de Mediu, organizat de Social Innovation Solutions (SIS) în parteneriat cu Cancelariei Prim-Ministrului României și Smart Innovation Norway, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian, operat de Innovation Norway, oferă oportunități de impact pentru cercetarea climatică din România. Prin facilitarea colaborării între experți români și norvegieni, reprezentanți ai guvernului, mediului academic și sectorului privat, proiectul urmărește dezvoltarea de politici publice și soluții inovatoare care să răspundă nevoilor specifice ale României.

Articol susținut de Social Innovation Solutions

Loading

Citeste mai mult

NATIONAL

Teatrul din Oradea, spectacol de Florian Zeller – la Festivalul Prapremier (Polonia)

Publicat

in

Teatrul ”Regina Maria” va participa, în perioada 8-11 noiembrie, cu spectacolul ”Fiul” de Florian Zeller, în regia lui Bobi Pricop, la cea de-a XXXIII-a ediţie a Festivalul Prapremier din Bydgoszcz, Polonia, reprezentaţia urmând să aibă loc în data de 10 noiembrie pe scena Teatrului Polonez din Bydgoszcz.

Potrivit unui comunicat de presă al Teatrului din Oradea, spectacolul “Fiul” a avut premiera la sfârşitul anului 2022 şi a fost primit cu căldură de publicul orădean şi apreciat de criticii de teatru din România.

“Montarea s-a remarcat prin profunzimea abordării unei tematici actuale şi interpretarea actoricească, devenind rapid unul dintre cele mai îndrăgite spectacole din repertoriul Teatrului ‘Regina Maria’. În cei doi ani de la premieră, spectacolul ‘Fiul’ a avut mai bine de 25 de reprezentaţii pe scena teatrului din Oradea şi a participat la şapte festivaluri din ţară, iar acum se pregăteşte pentru a participa la Festivalul Prapremier din Polonia”, se arată în comunicatul semnat de secretarul artistic al Teatrului, Ramona Nemeş.

Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Prapremier se va desfăşura la Bydgoszcz, în perioada 8-23 noiembrie. Evenimentul este dublat de Concursul Internaţional de Dramaturgie Contemporană Aurora, concurs câştigat în 2022 de Elise Wilk, cu piesa “Dispariţii”, a cărei montare realizată de Cristian Ban la Teatrul “Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe a participat la ediţia 2023 a festivalului, deschizând drumul unei colaborări româno-poloneze de durată.

Tema ediţiei 2024 a Festivalului Prapremier este “Progres/Regres”, iar pe lângă spectacolele poloneze sunt invitate şi spectacole din străinătate semnate de Susanne Kennedy sau Marina Otero, dar şi de Bobi Pricop şi Andrei Măjeri, în cadrul Sezonului România-Polonia 2024-2025.

Spectacolul Teatrului “Regina Maria” din Oradea, “Fiul” de Florian Zeller, în regia lui Bobi Pricop şi spectacolul Teatrului Metropolis din Bucureşti, “Cine l-a ucis pe tata”, de Edouard Louis, în regia lui Andrei Măjeri, care va monta un spectacol şi la Oradea în 2025, vor fi urmate de discuţii cu publicul.

În cadrul aceluiaşi sezon, Teatrul Polonez din Bydgoszcz a fost prezent la ediţia 2024 a Festivalului Internaţional de Teatru Oradea, cu spectacolul “Ultimele zile ale Elenei şi ale lui Nicolae Ceauşescu” de Julia Holewinska, în regia lui Wojciech Faruga, spectacol care a participat în luna octombrie şi la Festivalul Naţional de Teatru de la Bucureşti.

Participarea spectacolului “Fiul” la Festivalul Prapremier din Polonia este susţinută de Institutul Cultural Român, iar partenerul de mobilitate al Teatrului “Regina Maria”, D&C Oradea, contribuie la facilitarea colaborării, esenţiale pentru teatrul şi artiştii orădeni, se mai precizează în comunicat.

Loading

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend