Lupta împotriva HIV, în pericol: Încetarea finanţării americane este ‘catastrofală’, potrivit experţilor

Anton Pisaroglu a anunțat retragerea sa din cursa pentru alegerile prezidențiale, deși a reușit să strângă peste 210.000 de semnături. Într-un mesaj adresat susținătorilor săi, el a explicat motivele deciziei și a criticat dur procesul electoral, pe care îl consideră „un simulacru” și „o capcană”.

Anton Pisaroglu a anunțat că nu își va mai depune candidatura la alegerile prezidențiale, deși a reușit să strângă peste 210.000 de semnături. Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, el a explicat că retragerea sa este determinată de „fragmentarea și demonizarea” mișcării suveraniste și de lipsa unei alternative reale în alegeri.

„DA, am reușit să strâng puțin peste 210.000 de semnături. Vă mulțumesc din suflet! Mulțumesc tuturor pentru mobilizarea excelentă, pentru tot sprijinul! Mulțumesc românilor din diaspora, mai ales comunităților din Italia și Marea Britanie, pentru efortul făcut. Mulțumesc echipei mele. Mulțumesc copiilor mei, Patrick și Annemarie, mulțumesc tuturor celor care mi-au fost aproape. Împreună, cu toții, am făcut o minune”, a declarat Anton Pisaroglu.

Cu toate acestea, el a decis să nu meargă mai departe în această competiție: „Validarea candidaturii domnului Simion e semnalul că planul de fragmentare a început. E un semn că nici George, nici doamna Gavrilă n-au înțeles ce urmează. N-au înțeles nimic din pact. N-au înțeles strategia cea adevărată. Urmează fragmentare, demonizare, antagonizare fără oprire. Mișcarea suveranistă anti-sistem nici nu va ajunge în finală”.

Anton Pisaroglu a susținut că alegerile prezidențiale din acest an sunt „un simulacru” și că turul doi, „cel care contează, cel care ne-a fost furat”, nu va mai fi recunoscut.

„Nu vreau și nu trebuie să fiu complice la asta. Nu avem voie să fim! Democrația trebuie adusă înapoi. E singura soluție! Trebuie să luptăm pentru ea!”

El a acuzat o campanie de discreditare împotriva sa în ultimele zile: „M-au portretizat în fel și chip, cum nici nu mi-aș fi putut imagina. Că sunt omul rușilor, că sunt omul lui Trump, că sunt noua stea a fermei de boți, mai rău ca Georgescu, periculos de legat. Alții că sunt globalist sau infiltrat, că sunt omul sistemului, ceva de speriat. Orice, doar să par ceva rău. Orice, doar să fiu de nefrecventat”.

Pisaroglu anunță marele plan politic

În locul candidaturii sale, Pisaroglu propune un nou proiect politic: „Săptămâna viitoare lansez Mișcarea pentru Turul 2, Înapoi. O organizație pentru toți cei care simt ceea ce simt și eu: că ne-a fost furat viitorul, că am fost păcăliți, că ne-a fost luat dreptul fundamental de a decide cum vrem să ne arate viața și cine să ne conducă”.

El susține că doar printr-o mobilizare puternică, acest obiectiv poate fi atins: „Uniți în credință, putem rescrie jocul. Bine organizați, în sinergie, nimic nu ne poate opri. Cauza e simplă: Turul 2, Înapoi. Iar ca organizație, Mișcarea pentru Turul 2, Înapoi. Uniți în credință, istoria ne va asculta”.

În încheiere, Anton Pisaroglu le-a mulțumit din nou susținătorilor săi și a subliniat că nu se retrage din luptă, ci își schimbă strategia:

„Continuăm lupta, dar nu la prezidențiale. Acolo va fi un simulacru – o mare eroare. Continuăm lupta, uniți în credință, formalizați în Mișcarea pentru Turul 2, Înapoi. Vă mulțumesc tuturor. Ne revedem curând – abia începem. Cu Dumnezeu, înainte!”.

Cine este candidatul surpriză?

Anton Pisaroglu este un personaj controversat, dovedit a fi în spatele lui Călin Georgescu, conform unei investigații realizate de Adevărul acum două săptămâni.

Un strateg politic cu relații puternice la nivel internațional, Pisaroglu a fost prezent în culisele marilor negocieri globale, având acces la lideri de prim rang. De la președintele Franței, Emmanuel Macron, la Papa Francisc, până la lideri din Africa și Orientul Mijlociu, numele lui Pisaroglu apare constant în zona de influență internațională.

Mai mult, expertiza sa în campanii politice nu este o necunoscută. A lucrat direct în campanii electorale pentru Nicușor Dan, George Simion și chiar Viorica Dăncilă.

Scriitorul norvegian Dag Solstad, un romancier lucid şi un comunist convins care a făcut o cronică a societăţii contemporane, a murit la vârsta de 83 de ani, a anunţat sâmbătă editoarea sa pentru cotidianul VG – transmite France Presse.

„Solstad a fost unul dintre cei mai mari scriitori ai timpului nostru. Cărţile sale au încântat şi surprins cititorii timp de 60 de ani şi a reînnoit şi extins constant genul romanului”, a declarat Ingeri Engelstad pentru ziar.

Acesta a murit în urma unui stop cardiac vineri seara, după o scurtă şedere în spital, a adăugat ea.

Născut în 1941 în Sandefjord (sud-est), într-o familie plină de datorii şi al cărui tată a murit 11 ani mai târziu, Dag Solstad şi-a făcut debutul literar la mijlocul anilor ’60. A experimentat mai multe stiluri, teoretizând în acelaşi timp, într-o serie de articole, o nouă literatură norvegiană.

Romanul său „Irr! Gront”, în care personajul principal ajunge la concluzia că libertatea constă în admiterea faptului că eşti suma rolurilor pe care ţi le asumi, i-a adus o largă recunoaştere în 1969. În deceniul următor, în urma revoltelor studenţeşti, Solstad, membru al Partidului Comunist Norvegian care dorea să răstoarne guvernul prin revoluţie dacă era necesar, şi-a pus proza în slujba maselor muncitoare şi s-a orientat către romanul social.

În curând, viziunea utopică a autorului asupra luptei de clasă va dispărea. În două romane publicate în anii ’80, personajele principale rememorează cu umor şi ironie trecutul lor în cadrul partidului.

Acest lucru nu îl împiedică pe Dag Solstad să rămână fidel ideologiei sale până la final şi să considere „păcat” că „Mao a pierdut”.

„Dacă vă uitaţi în urmă la munca mea, sper că nu veţi uita că am fost comunist. Este foarte important pentru mine”, a declarat el ziarului Dagens Naeringsliv (DN) în 2021.

În anii ’90, Solstad a intrat într-o nouă fază numită „moral-existenţială”: romanele sale, în special „Ruşine şi demnitate” (1994) şi „T. Singer” (1999), manifestă o mizantropie axată pe indivizi deziluzionaţi, spectatori neputincioşi ai unei lumi care se îndepărtează de ei.

Chiar şi atunci când atinge banalul, scriitorul se apropie de genialitate, potrivit comentatorilor, care conferă calităţi literare celor cinci cărţi coeditate cu compatriotul său Jon Michelet (1944-2018) despre Cupele Mondiale de fotbal din 1982 până în 1998.

Președintele interimar Ilie Bolojan publică pe X un mesaj după întâlnirea virtuală cu premierul britanic Keir Starmer, în care evidențiază poziția comună a celor două țări față de războiul din Ucraina.

„Mulțumesc, Keir Starmer, pentru organizarea unei întâlniri foarte bune astăzi. Coordonarea noastră strânsă în acest proces rămâne esențială”, scrie Bolojan.

Președintele interimar a subliniat angajamentul României de a sprijini în continuare Ucraina și pentru eforturile de a asigura o pace durabilă și justă.

„O încetare necondiționată a focului este un prim pas către acest obiectiv, iar RU trebuie să fie de acord cu el”, transmite Bolojan.

Thank you, PM @Keir_Starmer, for organizing a very good meeting today. Our close coordination in this process remains essential. I stressed Romania’s commitment to continuing support for UA & for the efforts to ensure a lasting and just peace. An unconditional ceasefire is a…

— Ilie Bolojan (@Bolojan) March 15, 2025

Diana Șoșoacă, o figură controversată a scenei politice românești, și-a făcut un nume prin pozițiile sale vocale și adesea polarizante. Această biografie explorează originile, educația și ascensiunea sa în lumina reflectoarelor, oferind o perspectivă asupra uneia dintre cele mai discutate personalități din România contemporană.

Originile și copilăria Dianei Șoșoacă

Diana Iovanovici-Șoșoacă s-a născut în București, într-o familie cu rădăcini diverse. Mama sa, Alice Florescu-Bleotu, este un renumit medic ginecolog din Capitală, în timp ce tatăl Dianei își are originile în Macedonia, mai precis în Skopje. Copilăria ei a fost marcată de divorțul părinților, fiind crescută în principal de bunicii materni, în special de bunica Dona, pe care o consideră ca pe o mamă. Diana a copilărit în fostul Sector 8 din București, petrecând mult timp și la Otopeni, alături de străbunica sa. Educația a jucat un rol crucial în formarea sa. A învățat matematica de la străbunica, care absolvise opt clase într-o perioadă când puține femei aveau acces la educație. Familia bunicilor materni fusese înstărită înainte de instaurarea comunismului, deținând o brutărie care a ajutat comunitatea în timpul foametei din 1946-1947. Diana a urmat primii patru ani de școală în București, la Școala nr. 186, continuându-și apoi studiile la Liceul C.A. Rosetti, unde a absolvit profilul matematică-fizică.

Educația și formarea profesională

Deși provine dintr-o familie cu tradiție în medicină, Diana a ales să urmeze o carieră juridică, absolvind Facultatea de Drept la Universitatea Româno-Americană din București în 1999. În timpul facultății, ea a beneficiat de pregătire din partea unor reputați profesori de drept, inclusiv în domeniul dreptului american. Încă din primul an de facultate, Diana a început să colaboreze cu cabinete de avocatură, acumulând astfel experiență practică valoroasă. După absolvire, și-a continuat pregătirea, urmând un master în Dreptul Afacerilor. De asemenea, a ocupat pentru o perioadă funcția de consilier personal pe probleme juridice al ministrului delegat pentru comerț, Eugen Dijmărescu. Un element interesant al biografiei sale profesionale este faptul că Diana a avut oportunitatea de a lucra în Canada, la Ministerul Justiției, însă a decis să revină în România după o scurtă ședere, motivată de dorința de a-și ajuta conaționalii.

Cariera politică și controversele asociate

Diana Șoșoacă și-a început cariera politică în 2020, când a intrat în Parlamentul României ca senator din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Ascensiunea sa rapidă în atenția publică a fost marcată de o serie de controverse și poziții radicale. Un aspect notabil al carierei sale politice a fost excluderea din AUR în februarie 2021, la doar câteva luni după alegeri, din motive legate de comportamentul său, considerat incompatibil cu strategia formațiunii. Liderul AUR, George Simion, a fost cel care a anunțat public această decizie, marcând o ruptură semnificativă în cadrul partidului. În activitatea sa parlamentară, senatoarea s-a remarcat prin poziții vocale împotriva măsurilor anti-COVID, promovarea unor teorii ale conspirației, refuzul de a purta mască în Parlament și declarații controversate la adresa vaccinării. Un incident relevant a avut loc în februarie 2021, când Diana a susținut de la tribuna Parlamentului că vaccinul Pfizer/BioNTech „distruge matricea națională a poporului român”, intervenție care a dus la întreruperea microfonului senatoarei.

Viața personală și familia Dianei Șoșoacă

Diana are o viață personală la fel de tumultuoasă precum cariera sa publică. A fost căsătorită de trei ori și are doi copii: un băiat în vârstă de aproximativ 20 de ani și o fetiță de aproximativ 8-9 ani. Referitor la eșecul primelor sale căsnicii, ea a declarat că se consideră o persoană „insuportabilă și autoritară”. Actualul său soț este Dumitru-Silvestru Șoșoacă, care lucrează în domeniul consultanței pentru afaceri. Conform declarației de avere, Diana deține un teren de 23.000 mp, o casă, două apartamente, terenuri intravilane în județele Vâlcea și Dâmbovița, obiecte de artă în valoare de 5.000 euro și două conturi bancare cu aproximativ 20.000 euro fiecare. Veniturile sale anuale se ridică la aproximativ 133.842 lei, provenind în principal din activitatea de avocatură.

Impactul și percepția publică asupra Dianei Șoșoacă

Diana Șoșoacă a devenit rapid una dintre cele mai controversate și mediatizate figuri politice din România în ultimii ani. Ascensiunea sa fulminantă în atenția publică a fost marcată de o serie de acțiuni și declarații care au polarizat opinia publică. Capacitatea sa de a atrage atenția mass-media prin pozițiile sale vocale și adesea provocatoare a contribuit semnificativ la creșterea notorietății sale. În percepția publică, imaginea Dianei este profund divizată. Pentru susținătorii săi, este văzută ca o voce curajoasă care se opune „sistemului”, în timp ce criticii o consideră o promotoare a teoriilor conspirației și a dezinformării. Stilul său combativ și direct a atras atât admiratori, cât și detractori vehemenți. Capacitatea sa de a mobiliza susținători la diverse proteste și acțiuni publice demonstrează că a reușit să-și construiască o bază de suporteri dedicați.

În ciuda controverselor, Diana Șoșoacă rămâne o figură proeminentă în spațiul public românesc, cu o capacitate remarcabilă de a genera dezbateri și de a polariza opinia publică. Impactul său se extinde dincolo de sfera politică, influențând discursul public pe teme precum sănătatea, drepturile individuale și relația cetățeanului cu statul.

Concluzii și perspective de viitor

Adevărata biografie a Dianei Șoșoacă reflectă o personalitate complexă și controversată, care a reușit să capteze atenția publicului într-un timp remarcabil de scurt. Originile sale diverse, educația solidă în domeniul juridic și experiența profesională variată au contribuit la formarea unei figuri publice care nu ezită să își exprime opiniile, indiferent de consecințe. Cariera sa politică, marcată de controverse și poziții radicale, a transformat-o într-un subiect constant de dezbatere în societatea românească. Pe măsură ce Diana Șoșoacă continuă să fie o prezență activă în viața publică, rămâne de văzut cum va evolua cariera sa politică și ce impact va avea în continuare asupra scenei politice și sociale din România. Recenta respingere a candidaturii sale de către Biroul Electoral Central pentru alegerile europarlamentare reprezintă o nouă provocare în parcursul său politic, dar și o oportunitate de a-și redefini strategia și obiectivele. Indiferent de opiniile personale, este clar că Diana Șoșoacă a reușit să devină o voce distinctă în peisajul politic românesc, provocând constant status quo-ul și generând discuții aprinse despre rolul și responsabilitățile reprezentanților aleși în societatea contemporană.

Legături relevante:

Adevărata biografie a lui Cristian Popescu Piedone

Diana Șoșoacă, în miez de noapte la sediul BEC

SOS România, interzis la alegeri? Controversă în privința documentelor de la ANAF ale partidului lui Șoșoacă

Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2025, invocând jurisprudența Curții Constituționale și încălcarea unor principii constituționale fundamentale. Decizia, publicată sâmbătă, 15 martie 2025, precizează că fostul senator nu îndeplinește condițiile de eligibilitate impuse de lege și de Constituție.

Motivele respingerii

Potrivit BEC, candidatura depusă pe 13 martie 2025 de către partidul S.O.S. România nu respectă exigențele impuse de Curtea Constituțională. Instituția electorală face referire la mai multe hotărâri ale instanței constituționale, printre care Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, care a stabilit că o persoană care aspiră la funcția de Președinte trebuie să respecte Constituția și valorile democratice încă din momentul înscrierii în cursa electorală.

Un alt argument cheie invocat de BEC este faptul că, în cadrul scrutinului prezidențial anulat din 2024, Curtea Constituțională a analizat candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă și a constatat că aceasta nu îndeplinește criteriile constituționale pentru a participa la alegeri. Prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea a anulat întregul proces electoral, impunând reluarea acestuia în totalitate. În acest nou ciclu electoral, principiile stabilite anterior rămân valabile, iar BEC are obligația de a le respecta.

Hotărârea Curții Constituționale, argument final

BEC subliniază că hotărârile Curții Constituționale sunt obligatorii pentru toate instituțiile statului, inclusiv pentru Biroul Electoral Central. Astfel, Curtea a reafirmat că evaluarea eligibilității unui candidat nu se limitează doar la aspecte formale (precum depunerea documentelor necesare), ci și la respectarea valorilor constituționale și a democrației.

În plus, instanța constituțională a stabilit că persoanele care, prin acțiuni sau declarații publice, au avut atitudini contrare ordinii constituționale și principiilor democratice pot fi considerate ineligibile pentru funcția de Președinte al României. În cazul Dianei Șoșoacă, Curtea a constatat anterior astfel de abateri.

Conform legislației în vigoare, Diana Iovanovici-Șoșoacă are posibilitatea de a contesta decizia BEC la Curtea Constituțională în termen de 24 de ore.

Decizie BEC invalidare candidatură Diana Șoșoacă by florinpuscas