Şase centre de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familie au fost finalizate de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, cu finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a anunţat, joi, ministerul.

„Azi, la împlinirea unui an de la semnarea contractelor pe PNRR, când prăznuim pe Sfântul Spiridon făcătorul de minuni, ocrotitorul celor bolnavi şi al celor aflaţi în nevoi am anunţat finalizarea primelor 6 centre, iar în următoarele 6 luni se preconizează încheierea lucrărilor tuturor celorlalte centre de zi planificate. PNRR înseamnă reforme şi un mod de viaţă pentru că locul copilului este alături de familie, iar rolul nostru este să facem tot posibilul astfel încât toţi copiii să crească şi să se dezvolte în interiorul familiilor lor. Îi felicit pe toţi primarii care şi-au dus la îndeplinire proiectele, le urez spor celorlalţi care sunt pe ultima sută de metri. Mă bucur că aţi fost alături de mine şi că împreună am pus înainte viitorul copiilor din comunităţile lor”, a declarat ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Natalia Intotero, conform unui comunicat transmis AGERPRES.

Cele şase centre de zi sunt:

– în comuna Călineşti, judeţul Argeş, având 45 de beneficiari, copii şi familiile lor, inclusiv copii de etnie romă, cu venit minim garantat şi în risc de abandon şcolar, în valoare de 470.305,70 euro;

– în comuna Sarasău, judeţul Maramureş, cu 63 de copii beneficiari, majoritatea de etnie romă şi în risc de abandon şcolar, în valoare totală de 417.351,58 euro;

– în comuna Afumaţi, judeţul Dolj, având beneficiari 42 de copii, familii cu venit minim garantat, risc de abandon şcolar, în valoare de 407.615,06 euro;

– la Coţofenii din Dos, judeţul Dolj, având 42 de beneficiari, copii separaţi de familie, cu măsuri de protecţie specială, în valoare de 380.555,59 euro;

– în comuna Galicea, judeţul Dolj, cu 279 de beneficiari, copii ai părinţilor plecaţi în străinătate, în plasament şi cu venit minim garantat, în valoare de 2.005.899,25 lei;

– în comuna Eremitu, judeţul Mureş cu 42 de beneficiari copii, inclusiv etnie romă, risc de abandon şcolar şi măsuri de protecţie specială, în valoare totală de 3.070.189,27 lei.

Aceste centre vor oferi consiliere şi sprijin social pentru familii vulnerabile, contribuind la prevenirea separării copiilor de familiile lor.

Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse este coordonator de reforme şi investiţii pentru PNRR Componenta 13 – Reforme Sociale, Investiţia I1 – Crearea unei reţele de centre de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familie.

Proiectul, cu o valoare totală de 50 de milioane de euro, are ca obiectiv principal sprijinirea copiilor din comunităţi vulnerabile şi prevenirea separării acestora de familiile lor. Cele 159 de centre de zi vor asigura pentru un număr de maxim 4.500 de copii accesul la servicii sociale de sprijin de prevenire a separării copilului de familia sa.

Călin Georgescu comentează imaginile în care apare alături de Horațiu Potra și Eugen Sechila la ferma de cai de la Ciolpani. Georgescu spune că familia sa a fost grav amenințată și că a avut nevoie să își sporească securitatea. Deși recunoaște că a fost la ferma de cai, Georgescu spune că nu a discutat cu Potra și Sechila.

Ultimă oră – Eugen Sechila a fost ridicat și dus la audieri la Parchetul General

„În primul rând, sunt acuzaț de credință în Dumnezeu. Cei care mă acuză, de asta sunt acuzat. Vorbea de echitație. Domnul Potra este o victimă colaterală. Ciolacu a creat acest subiect și trebuie să îl explice. Nu văd care este fapta. Văd ce s-a întâmplat în seara asta cu colegul meu Eugen Sechila. Ne-am întors la dictatură. Mă aștept să vină poze trucate, să mi se adauge orice fel de calomnie. Cum poate fi un om acuzat de acțiuni contra statului, câtă vreme eu nu dețin puterea. Înainte de ziua de sâmbătă mi s-au tăiat curentul, căldura în casă. Am rămas cu familia fără căldură trei zile. Poliția era afară și făcea poze. Copiii au fost amenințați la școală. Soția mea la fel. Era firesc ca oamenii din jurul meu să dubleze, să tripleze ca protecție. (…) Eu nu m-am întâlnit acolo, colegii mei, echipa mea. Eu am fost acolo, colegii mei m-au solicitat să fiu acolo ca să discute cum multiplică situația de pază. Eu am fost în acea incintă, dar nu am luat parte la discuția lor”, a declarat Călin Georgescu la Realitatea.

Georgescu spune și de ce a mințit cu privire la întâlnire.

„Echipa mea mi-a interzis să discut despre asta”, a spus Georgescu.

Georgescu spune că șeful SPP i-a oferit pază, însă că a refuzat

„M-a sunat Lucian Pahonțu în turul 1 și mi-a spus să îmi ofere pază și protecție și i-am spus că am încredere în oamenii mei”, a declarat Georgescu.

Contextul politic tumultuos din Europa a influenţat decizia de politică monetară adoptată joi de Consiliul guvernatorilor BCE, a afirmat Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene. Deşi şeful BCE nu s-a referit direct la turbulenţele politice din Germania şi Franţa, care au dus la căderea guvernelor în primele două economii ale zonei euro, ea a observat suspansul privind planurile fiscale şi rezultatele electorale, care nu-i ajută pe colegii ei, într-un moment în care sporesc temerilor că SUA vor impune taxe vamale.

„Sperăm că în următoarele luni multe lucruri vor fi clarificate. Dacă există un lucru pe care l-am discutat în ultimele două zile, este nivelul de incertitudine cu care ne confruntăm, şi dacă este vorba de incertitudine ca rezultat al situaţiilor politice din unele state membre sau din evoluţiile aşteptate în SUA”, le-a spus Lagarde jurnaliştilor, transmite Bloomberg, relatează Agerpres.

Oficialul a refuzat să se refere în particular la orice ţară europeană, în timp ce s-a arătat îngrijorată de situaţia dificilă cu care se confruntă Consiliul guvernatorilor BCE. „Există incertitudini autoprovocate cu care nu avem nimic de-a face, dar care sunt provocate de actualele situaţii politice.

Sunt cu siguranţă alegerile din primul trimestru din 2025 şi este de dorit ca deciziile fiind luate mai rapid decât în alte state membre”, a apreciat preşedintele Băncii Centrale Europene.

Cel puţin patru state membre UE nu au transmis la Bruxelles planuri bugetare viabile – o listă care include Franţa – şi sunt şi alte situaţii politice care rămân nerezolvate, „ceea ce face mai complicate previziunile BCE”, a atras atenţia Lagarde.

Estimări pentru economiile din zona euro

BCE estimează că economia zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 0,7% în 2024, 1,1% în 2025, 1,4% în 2026 şi 1,3% în 2027. Rata inflaţiei ar urma să se situeze anul acesta la 2,4%, după ce în septembrie BCE estima un nivel de 2,5%. Pentru anul viitor este previzionată o inflaţie de 2,1%, aproape de ţinta de 2%. Pentru 2026, BCE continuă să se aştepte la o inflaţie de 1,9%.

Planurile fiscale din unele state importante din zona euro fie nu sunt finalizate, fie nu sunt actualizate, ţinând cont de actualele riscuri politice. În multe ţări, există riscuri la adresa planurilor bugetare care derivă din posibile măsuri suplimentare, pentru a îndeplini cerinţele cadrului fiscal revizuit al BCE”, se arată într-un comunicat al BCE.

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus joi dobânzile cu 25 puncte de bază, pentru a patra oară în acest an şi în linie cu estimările, în contextul în care economia zonei euro încetineşte iar turbulenţele politice din Franţa şi Germania creează îngrijorări.

Începând cu data de 18 decembrie, rata dobânzii la facilitatea de depozit va fi redusă la 3%, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor fi diminuate la 3,15% şi, respectiv, 3,40%, a decis joi Consiliul guvernatorilor BCE. A

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a comentat ironic, pe contul său de Facebook, reproșurile pe care i le aduce Diana Șoșoacă lui Călin Georgescu.

„Practic, partenera lui Iisus se încaieră cu trimisul lui Iisus. Arbitrul meciului este Părintele celor doi atleți ai creștinătății, Mache Teodosie. Prețul biletului de intrare, 0 (zero) lei”, a scris CTP, miercuri, pe rețeaua de socializare.

„Răspunsul lui cg la întrebarea „V-ați întâlnit cu H. Potra?” e inspirat de răspunsul Maricichii la întrebarea bărbatului ei „Maricico, te-ai regulat cu haidamacu ăla?”: „Bărbate, taie-mă cu maceta, omoară-mă, nu-mi aduc aminte!” (…) În național-socialismul ceaușist, Partidul era mai socialist, Securitatea mai naționalistă. Faptul că cg l-a depășit pe Ciolacu, destui pesediști votându-l pe românos, înseamnă o victorie de etapă a Securității în războiul de zeci de ani cu Partidul, beneficiar fiind Rusia. Și că trăim tot în Republica Socialistă România”, a adăugat Cristian Tudor Popescu.

După primul tur al prezidențialor, Șoșoacă i se adresa lui Georgescu într-un filmuleț pe TikTok: „Eu te cunosc. Nu-mi mai folosi numele că vai săraca doamna Șoșoacă…. Dar când mi-ai spus ‘Retrage-te nu mai zi nimic de vaccinare că o să-ți omoare copiii’. Și te-ai retras la Viena. Apropo, cum îți permiți tu casă de milioane de euro la Viena? De bun român ce ești. Băi, nu toți suntem proști. Unii te cunoaștem…”.

După anularea alegerilor, Șoșoacă a spus că „nici dracu pe lumea asta nu e salvatorul lumii” și că susținătorii lui Georgescu sunt păcăliți.

„Lăsați-mă cu toți fătălăii care vă vorbesc frumos. Să vedem la sfârșit de lună cu ce plătiți, cu vorbele lui frumoase? Cu vorbele lui Simion, care minte de nu mai poate? Pe bune? Încetați să vă mai duceți după fentă și după ăștia care se cred Mesia. Nici dracu pe lumea asta nu e salvatorul lumii”, a spus Diana Șoșoacă.

Trebuie să luptăm pentru Europa, pentru ţările noastre, pentru democraţii, a declarat, joi, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac. Ea a participat la un eveniment în cadrul căruia caricaturistul Costel Pătrăşcan şi-a prezentat albumul realizat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

„Cred că este un moment special. Recentele săptămâni tulburi ne-au făcut să ne întrebăm dacă facem bine ce facem, dacă facem destul. Aşa că am trăit sentimente de vinovăţie, frustrare. Ne întrebam dacă totul este în van, dacă UE nu este destul de prezentă, astfel încât românii să înţeleagă că fac parte din Europa şi că sunt acasă în Europa”, a spus Ramona Chiriac.

În acest context, ea a apreciat că „trebuie să luptăm pentru Europa, pentru ţările noastre, pentru democraţii”.

„Poate mult timp am luat aceste valori de-a gata. Partea bună a lucrurilor a fost să vedem cum a luptat România pentru ea însăşi, pentru calea sa europeană”, a arătat Chiriac.

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene a făcut un apel la o mai bună comunicare din partea instituţiilor europene. Pentru că evenimentul a avut loc în ziua în care la Consiliul JAI a fost luată decizia ca România şi Bulgaria să devină state membre Schengen cu drepturi depline, Ramona Chiriac le-a urat celor prezenţi „Schengen fericit!”.

Costel Pătrăşcan a evocat, în intervenţia sa, libertatea de exprimare.

„Eu spun de fiecare dată că sunt un beneficiar al Revoluţiei, un profitor, fiindcă de atunci libertatea de exprimare pentru noi toţi a existat”, a spus caricaturistul, care a glumit că a lucrat foarte mult pentru ca lansarea albumului său să coincidă cu intrarea completă a României în Schengen.

„Umorul este o latură nativă, dar eu cred că se şi educă. Suntem un popor cu această resursă. Se spune că facem haz de necaz. Am avut şi necazuri suficiente. Dar cred că este un motor care ne ajută să mergem mai departe”, a adăugat Pătrăşcan.

Albumul de caricaturi are texte în limbile română şi engleză şi spune „o poveste despre Europa”, după cum a afirmat Ramona Chiriac.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut joi statelor membre ale Alianţei să treacă la o „mentalitate de război” şi să-şi crească bugetele Apărării către 3% din PIB şi, de asemenea, producţia militară pentru a fi pregătite în faţa ameninţărilor Rusiei, a căreia agresiune lansată împotriva Ucrainei în februarie 2022 a provocat până în prezent, potrivit lui, peste un milion de victime, morţi şi răniţi însumaţi în ambele tabere, transmit agenţiile Reuters şi DPA, potrivit Agerpres.

„Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”, a spus Rutte într-un discurs la o conferinţă organizată la Bruxelles de centrul de reflecţie Carnegie Europe.

„Nu suntem pregătiţi pentru ceea ce vine în calea noastră în 4-5 ani”, consideră secretarul general al NATO. Prin urmare, a indicat el, „este momentul să trecem la o mentalitate de război, să creştem turaţia producţiei militare şi a cheltuielile de apărare”, în timp ce numai 23 din cele 32 de state membre ale Alianţei vor atinge anul acesta obiectivul de 2% din PIB asumat în cadrul NATO pentru bugetele Apărării.

„În timpul Războiului Rece, europenii cheltuiau pentru Apărare mult peste 3% din PIB-ul lor”, a argumentat Rutte. Sugestia sa corespunde şi solicitării preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, care de asemenea le-a cerut statelor NATO să-şi crească bugetele Apărării la 3% din PIB, iar într-un interviu publicat în weekend el a spus că ar putea lua în considerare ieşirea SUA din NATO dacă celelalte state membre „nu-şi plătesc facturile”.

În discursul său de joi, Mark Rutte a insistat şi asupra creşterii producţiei militare, solicitându-le guvernelor „să înceteze ridicarea de bariere între ele şi între industrii, bănci şi fonduri de pensii”. „Sunt bani pe masă şi (resursele financiare destinate Apărării n.red.) vor continua să crească. Prin urmare, îndrăzniţi să inovaţi şi să vă asumaţi riscuri!”, a îndemnat el industria militară.

Cât despre războiul din Ucraina lansat de Rusia în februarie 2022, NATO estimează că, până în prezent, peste un milion de persoane au fost ucise sau rănite în acest conflict. „În fiecare zi, sunt peste 10.000 de morţi sau răniţi (însumaţi) în toate taberele în (războiul din) Ucraina”, a precizat Rutte în acelaşi discurs.

Donald Trump a oferit recent o estimare asemănătoare, respectiv circa 400.000 de victime, morţi şi răniţi, în tabăra ucraineană şi circa 600.000 în cea rusă. În urma unei discuţii avute sâmbătă la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, viitorul preşedinte al SUA a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia pentru a opri această „nebunie”.

Zelenski a susţinut că aproximativ 43.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi în acest război şi circa 370.000 răniţi, iar dintre cei din urmă aproximativ jumătate au revenit în armată după tratament.

Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidenţială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morţi şi aproximativ 400.000 de răniţi în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziţie pe baza datelor notariale arată cel puţin 120.000 de morţi, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele menţionând până la 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi.