Donald Trump l-a criticat pe actorul George Clooney, un activist democrat proeminent, după ce acesta a abordat teme politice în cadrul unei emisiuni. Președintele american l-a descris pe actorul premiat cu Oscar drept „un «star» de cinema de mâna a doua și un expert politic ratat”.

Starul premiat cu Oscar a fost subiectul emisiunii 60 Minutes, duminică, pentru a-și promova debutul pe Broadway, într-o versiune scenică a filmului „Good Night, and Good Luck”, în care îl joacă pe jurnalistul veteran Edward R. Murrow.

În cadrul interviului, Clooney, în vârstă de 63 de ani, a vorbit despre decizia sa de a renunța la sprijinul acordat fostului președinte Joe Biden printr-un editorial publicat în New York Times. Lupta dintre guvern și presă este o „luptă de veacuri”, a spus Clooney, potrivit The Guardian.

„Vedeți că se întâmplă la LA Times, vedeți că se întâmplă la Washington Post”, a spus el, referindu-se la protestele personalului celor două publicații față de proprietarii lor de dreapta, ambii luând măsuri drastice împotriva ziarelor care au ales să susțină un candidat la alegerile de anul trecut.

„Guvernelor nu le place libertatea presei. Nu le-a plăcut niciodată. Și asta este valabil indiferent dacă ești conservator, liberal sau de orice altă parte ai fi. Nu le place presa”, a adăugat el.

Trump l-a mai criticat pe Clooney și în trecut

Trump a reacționat la afirmațiile actorului pe Truth Social pentru a combate argumentele lui Clooney și pentru a lansa o ofensivă împotriva emisiunii.

„De ce ar face 60 Minutes, acum extrem de discreditată, o emisiune total măgulitoare despre George Clooney, un «star» de cinema de mâna a doua și un expert politic ratat?” a scris Trump.

Trump l-a mai criticat pe Clooney și în trecut, numindu-l un „actor de film fals” care „nu a fost niciodată aproape de a face un film măreț”.

„Ce știe Clooney despre orice? Ar trebui să iasă din politică și să se întoarcă la televiziune. Filmele nu au funcționat niciodată cu adevărat pentru el!!!”, a spus Trump.

Simona Halep a vorbit în cadrul unei emisiuni despre cele mai frumoase momente din cariera sa. Fosta jucătoare de tenis, care s-a retras în luna februarie, a amintit despre cele două trofee de Grand Slam, care au veni după trei finale pierdute.

Halep a câștigat Roland Garros 2018 și Wimbledon 2019. Înainte jucase trei finale de Grand Slam, Roland Garros 2014, 2017 și Australian Open 2018.

Turneu parizian l-a câștigat după ce a învins-o în finală pe Sloane Stephens, scor 3-6, 6-4, 6-1. La Wimbledon a trecut de Serenei Williams, 6-2, 6-2.

”Am muncit, am pierdut trei finale și cumva a fost o împlinire foarte mare sufletească (n.r.-după ce a cucerit primul turneu de Grand Slam). Întotdeauna am spus că nu ești un număr 1 adevărat dacă nu ai un Grand Slam câștigat, astfel că a fost eliberarea mea ca sportiv și împlinirea că am ajuns numărul 1 și am câștigat și Grand Slam.

Nu pot să spun că momentul de la Wimbledon este mai prejos decât cel de la Roland Garros. Ce am trăit la Wimbledon a fost mult deasupra, deoarece cucerisem deja, nu mai era eliberarea că ‘gata, am fost în stare să câștig un Grand Slam’. Am câștigat la Wimbledon, ceea ce poate nici măcar nu am visat.

Pe iarbă, să joc și cu Serena în finală, emoții, tribuna regală, părinții, toți prietenii care au fost alături de mine… A fost ceva diferit, însă amândouă sunt cele mai speciale momente din viața mea, cu siguranță”, a declarat Simona Halep, pentru Digi Sport .

De teama amenințării continue din partea Rusiei și a protecției militare reduse din partea Statelor Unite, mai multe țări europene în frunte cu Polonia, Estonia, Regatul Unit și Germania își sporesc cheltuielile pentru apărare, explică WASHINGTON EXAMINER într-o analiză, relatează Rador Radio România.

De asemenea, Uniunea Europeană pune la dispoziția celor 27 de state membre împrumuturi de apărare în valoare de 163 de miliarde de dolari. Din două motive împrumuturile nu vor acoperi achizițiile de la producătorii militari din SUA.

În primul rând UE dorește să-și consolideze baza de producție de apărare.

În al doilea rând, se teme că președintele Donald Trump ar putea, ca răspuns la o nemulțumire viitoare, să suspende exporturi militare esențiale pentru menținerea echipamentului american în arsenalele europene. Portugalia și-a suspendat planurile de a cumpăra avioane de luptă americane F-35 parțial din acest motiv, deși principalul motiv a fost acela de a evita cheltuieli mai mari pentru apărare.

Administrația Trump a reacționat cu furie la decizia UE de a cumpăra echipamente doar de la propriii contractori de apărare, cu noi tarife, dar asta ar fi o greșeală.

Mai întâi, acțiunea Europei nu este la fel ca atacul protecționist asupra firmelor tehnologice americane. Aceste companii au fost în mod repetat și pe nedrept extorcate de UE din cauza succesului lor pe piață. Trump ar avea dreptate să pedepsească UE pentru asta cu tarife. În schimb, America va beneficia de pe urma construirii de către UE a bazei sale industriale de apărare. Dacă se va întâmpla așa, asta le va permite națiunilor europene să-și asume, în sfârșit, mai multă responsabilitate pentru securitatea lor și să reducă povara uriașă a Americii pentru apărarea lor, demers pe care l-au promis din 2014.

Ar putea părea o contradicție faptul că noi împrumuturi pentru apărare doar pentru Europa ar fi în avantajul SUA pe termen lung.

Acest lucru se datorează faptului că o mișcare europeană de a prelua conducerea în securitatea sa trebuie susținută pentru a obține rezultatele strategice dorite. Dar așa este. Investițiile în apărarea autohtonă europeană vor întări sprijinul european pentru aceste măsuri, deoarece vor aduce beneficii economice populare. Investițiile ar pune de asemenea firmele europene de apărare pe o bază mai solidă pentru a oferi creșteri susținute în producția de echipamente și muniție de luptă. Dacă Rusia ar ataca un stat membru UE (majoritatea fiind membri NATO), Europa ar fi în măsură să răspundă ca o adevărată putere militară, poate chiar ca lider și partener al SUA.

O apărare europeană robustă ar permite de asemenea SUA să redistribuie escadrile de luptă, bombardiere, avioane de realimentare și informații pentru forțelor aeriene în Pacific. Distrugătoarele marinei și grupurile de luptă ar fi eliberate. Aceste active limitate ar fi critice într-un război dintre SUA și China.

Majoritatea analiștilor militari americani cred că China va încerca să invadeze Taiwanul înainte de 2030.

Dacă SUA ar interveni pentru a apăra Taiwanul, armata americană s-ar confrunta cu o forță aeriană și o marină chineze mult mai mari și, în multe domenii, cu o capacitate de luptă comparativă. Pe scurt, SUA au nevoie de cele mai puternice mijloace de luptă pentru Pacific.

Apărarea europeană nu trebuie pusă în pericol. Noua poziție de apărare a Europei face parte din aceasta, dar și Rusia trebuie să înțeleagă că SUA rămân angajate față de NATO. Trump a subliniat recent acest lucru, spunând că SUA ar trebui să-și redistribuie mai multe forțe europene în Polonia, națiunea care exemplifica cel mai bine împărțirea echitabilă a sarcinilor NATO.

Acțiunea europeană este demult așteptată. Exercițiul Air Defender 23 al NATO din iunie 2023 a dezvăluit că armata americană a fost suprasolicitată din cauza neglijării de către Europa a cheltuielilor pentru apărare.

Exercițiul respectiv a simulat un atac surpriză al Rusiei împotriva Germaniei. După cum a remarcat Washington Examiner, armata americană „a desfășurat 100 de avioane, inclusiv avioane de luptă F-15, F-16, F-18, F-35, avioane de război electronic EA-18, de realimentare KC-46 și KC-135 și de transport C-17 și C-130, pentru a-și apăra aliatul”. Majoritatea statelor europene au trimis ajutoare derizorii. Franța a trimis doar o aeronavă radar.

Dependența Europei de aeronavele de realimentare din SUA a fost de asemenea evidentă în exercițiu.

Furnizorii din SUA au depășit în mod regulat angajamentul total de realimentare al Europei cu 3 la 1. Este o acuzație regretabilă a președintelui francez Emmanuel Macron, a cancelarului german Olaf Scholz și a altora că le-a luat mai mult de trei ani de la declanșarea celui mai mare război terestru din Europa după 1945 pentru a recunoaște nevoia sporirii cheltuielilor pentru apărare. Din fericire, Scholz părăsește mandatul, iar Macron pare să se fi trezit la realitate.

Realitatea este că o bază industrială europeană de apărare revigorată va face Europa, NATO și America mai puternice. NATO servește Europa și America, dar sprijinul politic american pentru NATO a scăzut odată cu delăsarea europeană. SUA și Europa sunt parteneri comerciali importanți, cu mult peste tot ce poate oferi Rusia Americii, cu valori democratice comune și interese reciproce privind statul de drept. Este mult mai bine ca Europa să-și consolideze apărarea și să restabilească încrederea americanilor decât să se prăbușească alianța transatlantică.

În loc să se plângă de faptul că au de pierdut companiile de apărare din SUA în procesul renașterii apărării europene, administrația Trump ar trebui să salute avantajele strategice mai mari. Ar trebui să urmeze exemplul Europei în mișcarea de consolidare a bazei industriale de apărare din SUA.

Placa unei terase s-a prăbușit de la etajul 1 al unei case în localitatea Valea Lupului. Două persoane sunt rănite.

Potrivit ISU Iași, în localitatea Valea Lupulu intervin o autospecială de intervenție și stingere cu modul de descarcerare și acordarea primului ajutor calificat, o autospecială de descarcerare, echipajul de terapie intensivă mobilă cu medic și o ambulanță de la SAJ Iași, cu medic.

În urma prăbușiri plăcii unei terase de la etajul 1 al unei case au rezultat două victime. Este vorba de doi bărbați, conștienți, de 47 șli 57 de ani, cu politraumatisme.

Ambele persoane au fost preluate de către echipajele medicale și urmează să fie transportate la spital.

Joi vor avea loc noi trageri loto, cu reporturi semnificative: peste 6,39 milioane de euro la Loto 6/49, 2,84 milioane de euro la Joker și 2,67 milioane de euro la Noroc.

Loteria Română anunță noi trageri joi pentru Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

La tragerile loto de duminică, 23 martie, Loteria Română a acordat peste 32.200 de câștiguri în valoare totală de peste 2,29 milioane de lei.

La Loto 6/49, reportul categoriei I este de peste 29,49 milioane de lei (6,39 milioane de euro). La Noroc, este în joc un report cumulat de peste 13,28 milioane de lei (2,67 milioane de euro), iar la Joker se înregistrează un report de peste 14,15 milioane de lei (peste 2,84 milioane de euro).

Pentru celelalte jocuri, reporturile sunt următoarele:

-Noroc Plus: peste 326.300 de lei (65.600 de euro).

-Loto 5/40: peste 214.300 de lei la categoria I.

-Super Noroc: peste 21.300 de lei.

La tragerea Loto 5/40 s-a câștigat premiul de categoria a II-a, în valoare de 136.656,80 de lei. Biletul norocos a fost jucat pe bilete.loto.ro.

Parlamentarii AUR vor depune un proiect legislativ pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu scopul prevenirii unor noi abuzuri ale acestei instituții în privința alegerilor electorale.

„Considerăm că invalidarea fiecărui tur al alegerilor pentru alegerea președintelui României se poate dispune numai în baza unei contestații temeinic motivate sau în baza propunerii de invalidare temeinic motivată a Biroului Electoral Central determinată de fraude grave, nefiind posibilă revenirea asupra unei hotărâri pronunțate ori invalidarea din oficiu a întregului proces electoral după validarea fiecărei etape legale. Totodată vom propune ca toate contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de președinte al României însoțite de probele care justifică invalidarea se soluționează de Curtea Constituțională cu votul majorității judecătorilor în termenele prevăzute de lege pentru alegerea președintelui României și pot viza numai existența condițiilor constituționale pentru existența dreptului de a fi ales ori neîndeplinirea condițiilor prevăzute de această lege pentru înregistrarea candidaturii. Aceste probe se depun odată cu o contestație sub sancțiunea decăderii”, a declarat deputatul AUR Gianina Șerban.

Astfel, articolul 37 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale se va modifica astfel:

„(1) Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, în limitele și cu respectarea dispozițiilor legale și constituționale.”

(2) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat sau invalidat de Curtea Constituțională, numai în baza probelor și a dispozițiilor legale incidente.

(3) Invalidarea fiecărui tur al alegerilor pentru alegerea Președintelui României se poate dispune numai în baza unei contestații temeinic motivate sau în baza propunerii de invalidare temeinic motivate a Biroului Electoral Central, determinate de fraude grave, nefiind posibilă revenirea asupra hotărârii pronunțate ori invalidarea din oficiu a întregului proces electoral după validarea fiecărei etape legale”, prevede proiectul legislativ depus de AUR în Parlament.

De asemenea, articolul 38 se va modifica, astfel încât contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, însoțite de probele care justifică invalidarea, se vor soluționa de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României și vor putea viza numai existența condițiilor constituționale pentru existența dreptului de a fi ales ori neîndeplinirea condițiilor prevăzute de această lege pentru înregistrarea candidaturii.

În exercitarea atribuțiilor care îi revin, Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale, cu excepția cazului prevăzut la art. 38 al prezentei legi.

„Drepturile românilor nu pot fi anulate de unii judecători, chiar fiind aceștia și judecători la Curtea Constituțională. Ceea ce s-a întâmplat în cazul domnului Călin Georgescu, ceea ce s-a întâmplat în cazul doamnei Diana Șoșoacă, sunt situații cu care România și românii nu trebuie să se mai întâlnească. Toți românii trebuie să aibă dreptul să candideze, așa cum prevede Constituția României. Nu trebuie să ne jucăm cu democrația și cu legile țării. Trebuie să respectăm întocmai acest drept, și anume dreptul de a alege și de a fi ales. Vom lupta până la capăt pentru ca democrația în România să nu fie îngropată”, a conchis Gianina Șerban.