Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că pentru anul viitor, instituţia pe care o conduce va solicita o uşoară majorare bugetară, faţă de acest an şi că se vor construi două penitenciare noi în România, primele după mulţi ani.

”Voi vorbi despre bugetul pe care Ministerul Justiţiei îl va propune în perioada următoare pentru că 2024 cu siguranţă este un an atipic, un an cu 4 rânduri de alegeri într-un context geo-politic complicat, însă obiectivul pe care MJ îl are este să avem o justiţie eficientă, să continuăm investiţiile pe care le-am început şi să demarăm altele noi. Avem această obligaţie, faţă de fiecare cetăţean, ca justiţia să fie un serviciu public eficient şi performant. Dacă în 2023 am avut ctredite bugetare de 3.174.000 lei, propunerea pe 2024 este să avem credite bugetare de 3. 420.000 lei, puţin mai mult ca anul trecut. De asemenea, de la 4.600.000 credite de angajament pe 2023 dorim 5.610.000 pe 2024 credite de angajament. Aceste uşoare majorări pentru 2024 sunt absolut necesare pentru dezvoltarea sistemului de justiţie”, a declarat Alina Gorghiu, într-o conferinţă de presă, sâmbătă, informează News.ro.

Gorghiu s-a referit şi la construcţia de penitenciare noi în România

”Avem în proiectul de buget, pentru prima dată în 2024 investiţia multianuală prin care construim două noi penitenciare în România, după mulţi ani, unul în judeţul Buzău şi am reuşit în săptămâna acesta să semnăm contractul de începere a lucrărilor şi încă unul în judeţul Prahova unde vom avea regim de maximă siguranţă şi închis”, a declarat Alina Gorghiu.

Ministrul Justiţiei a precizat că cu bani din PNRR se vor construi noi instanţe şi că în buget au fost cuprinşi şi bani pentru onorariile avocaţilor din oficiu.

”De asemenea, în bugetul anului următor am prins cheltuieli pentru construirea în judeţele Alba, Buzău, Galaţi şi se va adăuga cel mai sigur a patra instanţă, sedii de instanţe noi construire din PNRR pentru care avem alocate 211 milioane lei, termenul este trimestrul II din 2026. De asemenea, am prins ca in fiecare am o sumă relevantă pentru onorariile avocaţilor din oficiu, sume necesare pentru cei care nu îşi permit să aibă avocaţi în instanţele româneşti şi vă asigur că este un număr relevant de cetăţeni. Anul trecut am avut peste 200.000 de români care nu îşi permit avocat în instanţă. 205.000 lei alocate pentru avocaţii din instanţă, pentru actele de procedură”, a mai spus Alina Gorghiu.

Două cazuri de difterie cutanată netoxigenă au fost confirmate în București, au declarat pentru News.ro reprezentanţii INSP, care au precizat că această afecţiune apare în special la persoane din grupuri vulnerabile.

SpitalFoto: Sudok1 | Dreamstime.com

Conform sursei citate, ambii pacienţi la care a fost confirmată difteria cutanată netoxigenă au fost internaţi la Spitalul „Victor Babeş”.

Boala apare la persoane din grupuri vulnerabile, în general consumatori de droguri, care trăiesc in condiţii precare.

Cei doi pacienți sunt bărbați de 38 și 40 ani, consumatori de droguri, infectați HIV, și au fost internați cu leziuni cutanate, iar evoluția lor este favorabilă, a transmis Ministerul Sănătății.

Din leziunile cutanate aflate la locurile de injectare s-au izolat tulpini de Corynebacterium diphteriae ne-toxigene.

Tulpinile de bacil difteric care produc toxina (toxigene) și sunt implicate în producerea difteriei respiratorii sunt diferite de cele izolate la cei doi pacienți.

„E vorba de difterie cutanată. Tulpini ne-toxigene, fără legătură cu forma respiratorie care este produsă de tulpinile care produc toxina şi care e o problema de sănătate publică”, a precizat ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila.

Ultimul caz de difterie cu tulpini toxigene a fost înregistrat în România în anul 1989. Acest tip de difterie se previne prin vaccinare încă din primul an de viață, cu vaccinul inclus în Programul Național.

(sursă foto Dreamstime)