Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Klaus Iohannis, după eșecul Schengen: ‘Am fost dezamăgit și supărat, după ce am primit rezultatul acestui vot. Sunt convins că vom găsi soluții și pentru această problemă’

Publicat

in

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că, deşi ministrul de Interne austriac a semnat pe 16 noiembrie împreună cu alţi miniştrii de Interne pentru extinderea spaţiului Schengen, două zile mai târziu a declarat că Austria nu poate fi de acord cu o astfel de extindere. Şeful statului a mai spus că Austria s-a opus în Consiliul JAI aderării României, însă a votat pentru aderarea Croaţiei. „Acest vot, chiar dacă m-a supărat sau dezamăgit, nu mă va face să dau înapoi. Personal, voi rămâne foarte conectat şi sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România va deveni membru Schengen. Voi ridica această problemă cu certitudine în Consiliul European”, a mai explicat Iohannis.

„Votul din Consiliul JAI este foarte problematic pentru noi toţi în România şi trebuie să spun că am fost dezamăgit şi supărat, după ce am primit rezultatul acestui vot. Această dezamăfire şi supărare vine din faptul că noi de 11 ani ne străduim, negociem şi sperăm să intrăm cu drepturi depline în Schengen, noi românii.

După ce în decursul acestui care se apropie de final am avut câteva reuşite notabile. Să nu uităm că una din principalele piedici pentru aderarea la Schengen a fost existenţa acelui MCV şi am reuşit, împreună cu Guvernul, cu coaliţia, să ajungem în punctul în care Comisia Europeană a considerat că acest mecanism s-a finalizat şi a fost ridicat. Am reuşit prin colaborare intensă şi bună cu Olanda să îi convingem pe partenerii olandezi să îşi schimbe opinia şi să propună un vot pozitiv pentru România, chesitune aprobată de Parlamentul olandez.

Tot în acest an s-a schimbat situaţia politică din Suedia. Am colaborat, am negociat, am discutat şi am înlăturat şi rezervele Suediei”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat luni la Cotroceni ce va face la Consiliului European din 15 decembrie, dacă este închis subiectul aderării României la Schengen, dacă va incerca să pună subiectul pe agendă şi cine decontează eşecul privjnd Schengen, MAI, diplomatia românească sau el însuşi.

Şeful statului a precizat că în 16 noiembrie miniştrii de Interne au semnat o declaraţie pentru extinderea spaţiului Schengen, însă apoi ministrul de Interne a declarat că Austria.

„În 16 noiembrie, aici, la Bucureşti, a avut loc o întrunire a miniştrilor de interne. La final, ei au emis o declaraţie, care a fost foarte clară – România şi Bulgaria sunt bine primite în Schengen. Acelaşi ministru declara două zile mai târziu că Austria nu poate să admită o extindere a spaţiului Schengen. Dintr-o chestiune greu de înţeles s-au vehiculat date care nu au coincis cu datele noastre sau Frontex şi când au votat s-a petrecut un lucru interesant, Austria a susţinut două săptămâni că nu poate vota extinderea spaţiului Schengen pentru că sunt mulţi migranţi, dar a ştiut să voteze da pentru Croaţia. Acest mod de a face politică în UE nu poate să fie considerat pozitiv.

Este foarte clar că migraţa reprezintă o problemă pentru UE, dar e la fel de clar că România nu permite o migraţie nelegală şi nu e cauza unei migraţii nelegale. Practic România a primit un nu nemeritat pentru o chesitune pe care nu am cauzat-o, ba dimpotrivă România e foarte activă în combaterea migraţiei ilegale. De aceea nici românii nu au înţeles de unde până unde acest refuz. Oamenii sunt revoltaţi şi pot să îi înţeleg. Dar în politică nu contează dacă eşti frustrat, supărat sau bucuros”, a completat Iohannis.

„Acest vot, chiar dacă m-a supărat sau dezamăgit, nu mă va face să dau înapoi. Personal, voi rămâne foarte conectat şi sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România va deveni membru Schengen.

Voi ridica această problemă cu certitudine în Consiliul European. Vor fi dezbateri, diferite opinii, dar un nou vot va fi când se întruneşte din nou Consiliul JAI, iar din datele pe care le am e greu de crezut că se va schimba prea curând opinia din partea austriaca, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să discutăm în continuare. Eu voi duce lucrurile mai departe şi sunt convins că vom găsi soluţii şi pentru această problemă. Pe mine o supărare sau o frustrare de acest tip nu m-a oprit niciodată pentru a face ceea ce e mai bine pentru comunitatea care m-a ales şi mă voi implica total”, a mai spus preşedintele Iohannis.

Citeste mai mult

ACTUAL

Rusia: Detenție prelungită a directorului unui ONG de monitorizare a alegerilor / Cum îl intimidează gardienii

Publicat

in

Un tribunal din Moscova a prelungit vineri arestarea preventivă a copreședintelui unui ONG de monitorizare a alegerilor, arestat în august 2023, în contextul unei represiuni exacerbate în Rusia împotriva tuturor vocilor critice de la atacul asupra Ucrainei, potrivit AFP.

Grigori Melkonianț va fi reținut cel puțin „până la 17 august”, a anunțat judecătorul tribunalului Basmanni Boris Sarafine, potrivit unui jurnalist AFP prezent la audiere.

Grigori Melkonianț riscă până la șase ani de închisoare. El este acuzat de legături cu Rețeaua europeană a organizațiilor de observare a alegerilor (ENEMO), care a fost declarată „indezirabilă” și interzisă de autoritățile ruse.

El este copreședinte al ONG-ului rus Golos, despre care se spune că ține o evidență minuțioasă a fraudelor din timpul alegerilor din Rusia și care este clasificat drept „agent străin”.

La audierea de vineri, Melkonianț a insistat asupra nevinovăției sale și a denunțat condițiile în care a fost deținut, afirmând că a fost mutat din celulă de opt ori și a avut mai mult de 100 de colegi de celulă diferiți de la arestarea sa.

„A fost un calvar dificil”, a spus el. La audiere, acuzarea a cerut ca acesta să rămână în arest preventiv, susținând că ar putea încerca să fugă datorită „contactelor sale internaționale”.

„Nu am nicio intenție de a fugi din țară și de a mă ascunde. Am un singur obiectiv: să mă pregătesc pentru proces și să obțin adevărul”, a replicat Melkonianț, fără succes.

În Rusia, atacul pe scară largă asupra Ucrainei a fost urmat de o reprimare neîngrădită a oricărei disidențe, fie din partea presei, a ONG-urilor sau a cetățenilor obișnuiți. Mii de persoane au fost pedepsite cu amenințări, amenzi și pedepse grele cu închisoarea.

Citeste mai mult

ACTUAL

Gaza: Protecția civilă anunță recuperarea a aproximativ 60 de cadavre în două cartiere

Publicat

in

Aproximativ 60 de cadavre au fost găsite vineri în două cartiere din orașul Gaza, a anunțat Apărarea civilă palestiniană, afirmând că armata israeliană s-a retras din aceste zone din nordul teritoriului palestinian, potrivit AFP.

„Apărarea civilă și echipele medicale au găsit aproximativ 60 de martiri de când armata de ocupație israeliană s-a retras în această dimineață din Tal al-Hawa și al-Sinaa”, în sud-vestul orașului Gaza, a declarat Mahmoud Basal, purtătorul de cuvânt al apărării civile din Fâșia Gaza.

Acesta declarase vineri pentru AFP că au fost găsite aproximativ 40 de cadavre.

„Există încă persoane dispărute sub dărâmături, la care echipele noastre au dificultăți de acces”, a declarat el într-un comunicat.

Contactată de AFP, armata israeliană nu a confirmat că s-a retras din aceste zone ale orașului Gaza.

De asemenea, Mahmoud Basal a declarat vineri dimineață că multe case au fost distruse în aceste cartiere, iar altele incendiate.

Cu o zi înainte, organizația sa anunțase deja că a exhumat aproximativ 60 de cadavre din molozul clădirilor din Choujaïya, un alt cartier din Gaza din care armata și-a anunțat oficial retragerea miercuri seara.

Acest cartier, aproape complet ras de pe fața pământului după două săptămâni de operațiuni militare israeliene, a fost declarat „zonă calamitată” de către Apărarea Civilă.

Miercuri seara, armata israeliană a anunțat că și-a „încheiat” ofensiva în Shujaia, scena unor lupte violente începând cu 27 iunie, care au forțat zeci de mii de persoane să fugă.

Potrivit armatei, operațiunea a distrus opt tuneluri și a ucis „zeci de teroriști”.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend