Naționala U19 a încheiat la egalitate primul meci de verificare cu Finlanda. În perioada 1-9 septembrie, naționala U19 a României se află într-un stagiu de pregătire, potrivit mediafax.

În perioada 1-9 septembrie, naționala U19 a României, alcătuită din jucători născuți începând cu 1 ianuarie 2006, se află într-un stagiu de pregătire în cadrul căruia are și două partide de verificare împotriva Finlandei, în deplasare.

În primul meci de pregătire, tricolorii au remizat cu Finlanda, scor 0-0.

Cele două partide cu Finlanda marchează startul perioadei de pregătire pentru EURO 2025, turneu la care România U19 va participa în calitate de gazdă.

Programul meciurilor anunțat de FRF este următorul:

Vineri, 6 septembrie: Finlanda U19 – România U19 0-0

Luni, 9 septembrie: Finlanda U19 – România U19 – ora 11:00

ROMÂNIA: 1. Munteanu – 2. Chinteș, 3. Fălcușan – cpt., 25. Marincău (4. Bărăitaru 85’), 16. Techereș (14. R. Răzvan 70’) – 13. Cercel (5. Ureche 90+1’), 6. Cepoi (18. Laszlo), 8. Matei (19. Stoian 70’) – 21. Guțea (11. Păcuraru 46’), 9. Vermeșan (22. Doicaru 70’), 17. Dănciuțiu (7. Tarbă 46’)

Selecționer: Ion Marin

Rezerve: 12. R. Riccardo – 20. Gheorghe, 10. Băsceanu

Ambele meciuri se vor juca în cadrul complexului Eerikkilä.

Lotul convocat de selecționerul Ion Marin pentru această acțiune:

Portari: Rafael Munteanu (Steaua București), Riccardo Radu (Juventus Torino / Italia)

Fundași: Alin Chinteș (Unirea Ungheni), Ionuț Cercel (Farul Constanța), Emanuel Marincău (FSV Mainz 05 / Germania), Darius Fălcușan (Empoli / Italia), Alexandru Ureche (Budapest VSC / Ungaria), Mario Bărăitaru (CSM Slatina), Alin Techereș (Universitatea Cluj), Răzvan Radu (Metalul Buzău)

Mijlocași: David Păcuraru (Steaua București), Gabriel Gheorghe (CFC Argeș), Matyas Laszlo (FCSB), Octavian Cepoi (FC Rapid 1923), David Matei (Steaua București), Alexandru Stoian (Farul Constanța), Ianis Tarbă (Celta Vigo / Spania), Remus Guțea (CS Mioveni)

Atacanți: Vlad Dănciuțiu (Udinese / Italia), Ioan Vermeșan (Hellas Verona / Italia), Luca Băsceanu (Farul Constanța), Iustin Doicaru (Farul Constanța)

România U17 a remizat cu Polonia în cel de-al doilea meci de la Syrenka Cup, potrivit mediafax.

Reprezentativa U17 a României, formată din jucători născuți începând cu 1 ianuarie 2008, participă la Syrenka Cup, în Polonia.

În cadrul acestui turneu de pregătire, naționala condusă de Nicolae Grigore are programate următoarele jocuri:

Miercuri, 4 septembrie, Varșovia: România U17 – Norvegia U17 1-1

Vineri, 6 septembrie, Varșovia: Polonia U17 – România U17 2-2

Luni, 9 septembrie, ora 11:00, Sulejówek: Muntenegru U17 – România U17.

Alexandru Butu a deschis rapid scorul pentru naționala noastră, în minutul 7, dar România a fost egalată aproape imediat după reușita lui Sammy Dudek, un minut mai târziu. Polonia a intrat în avantaj la pauză, grație golului înscris de Filip Skorb în minutul 41. Ianis Avramescu a stabilit scorul final după 90 de minute, 2-2. La loviturile de departajare, gazdele din Polonia s-au impus cu 4-3.

În prima partidă din cadrul turneului, tricolorii au remizat cu Norvegia, scor 1-1, iar apoi au pierdut la loviturile de departajare, scor 3-5.

Ultimul meci al României, contra Muntenegrului, se va juca luni, 9 septembrie, de la ora 11:00.

ROMÂNIA: 12. Ursu – 13. S. Radu (2. Gheorghe 57′), 4. Vechiu, 5. Moisa, 18. Precupanu (3. Niculaesei 66′) – 14. Ristoiu (22 A. Radu 57′), 8. Drăghici (6. Podoleanu 57′), 17. Amarandei (19. Rus 46′) – 20. Repciuc (11. Popescu 46′), 21. Butu (9. Avramescu 57′), 7. Miu (10. Bota 66′)

Selecționer: Nicolae Grigore

Rezerve: 1. Glodean – 15. Ungureanu, 16. Bădărău

Lotul de 22 de fotbaliști convocat pentru această acțiune cuprinde 15 jucători care evoluează în străinătate, în Italia, Spania, Germania, Ungaria.

Portari: Alexandru Glodean (Universitatea Craiova), Eduard Ursu (Villarreal | Spania)

Fundași: Sasha Radu (Villarreal | Spania), Costyn Gheorghe (Farul Constanța), Christian Vechiu (AC Milan | Italia), Bogdan Ungureanu (Atletico Madrid | Spania), Fabio Bădărău (Juventus Torino | Italia), Davide Moisa (Venezia | Italia), Stefano Precupanu (Juventus Torino | Italia), Albert Niculaesei (Elche | Spania)

Mijlocași: Ianis Podoleanu (Farul Constanța), Robert Drăghici (Augsburg | Germania), Robert Ristoiu (Universitatea Craiova), Albert Radu (Malaga | Spania), Alexandru Bota (Universitatea Cluj), Stefan Amarandei (Sampdoria | Italia), Marco Popescu (Lecce | Italia), Sebastian Rus (Puskas Akademia | Ungaria), Denis Miu (Hannover 96 | Germania), Gabriel Repciuc (Juventus Torino | Italia)

Atacanți: Ianis Avrămescu (Farul Constanța), Alexandru Buțu (CSC Ghiroda)

Tricolorii U17 pregătesc debutul din drumul spre EURO 2025. România va întâlni, în perioada 13-19 noiembrie, Grecia, Ungaria și Azerbaidjan.

Legendă a UFC, americanul Demetrious Johnson, în vârstă de 38 de ani, şi-a anunţat, vineri, retragerea din artele marţiale mixte, potrivit news.ro

Campion inaugural UFC la categoria muscă în 2012, Johnson şi-a apărat cu succes titlul de 11 ori înainte de a-l pierde în 2018.

Poreclit „Mighty Mouse”, americanul în vârstă de 38 de ani a deţinut titlul la categoria muscă în ONE Championship timp de doi ani până când şi-a anunţat decizia în timpul ONE 168 din Denver, vineri.
„Au vrut să las centura aici. Nu voi face asta”, a spus Johnson.

„Am venit în acest sport ca un campion. Plec tot ca un campion”, a adăugat el.

Johnson îşi încheie cariera cu un record profesional de 25 de victorii, patru înfrângeri şi o remiză.

După anunţul său, el a fost introdus, în premieră, în noul ONE Championship Hall of Fame.

Poliţiştii din municipiul Brad, judeţul Hunedoara, au percheziţionat locuinţa unui tânăr de 26 de ani, din judeţul Arad, care deţinea fără drept un pistol de tip airsoft, o puşcă, mai multă muniţie, dar şi o arbaletă, un arc şi săgeţi. În urma percheziţiei, bărbatul a fost reţinut 24 de ore, potrivit news.ro

”Poliţiştii Poliţiei Municipiului Brad au efectuat o percheziţie la domiciliul unui tânăr de 26 de ani, din comuna Almaş, judeţul Arad. În cursul acestei activităţi, poliţiştii au găsit, ca fiind deţinute fără drept, 9 butelii de CO2, 8 tuburi de cartuş (dintre care 4 percutate şi 4 nepercutate), 3 cutii de capse, un recipient de plastic care conţine bile de culoare albă, un pistol tip airsoft, 7 petarde din categoria F4, o arbaletă cu 3 săgeţi, un arc şi 15 săgeţi, o puşcă fără serie, cu aer comprimat, un recipient din plastic care conţinea bile rotunjite, din plumb şi un recipient din plastic care conţinea mai multe săgeţi pentru arc şi arbaletă”, a transmis IPJ Hunedoara.

În urma audierilor, poliţiştii au luat, faţă de tânăr, măsura reţinerii pe o perioadă de 24 de ore, acesta fiind dus  în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă Deva.

Guvernatorul regiunii Voronej de pe teritoriul Federației Ruse a ordonat, sâmbătă, evacuarea locuitorilor, după ce incendiu de proporţii provocat de un atac ucrainean cu dronă a condus la detonarea unor obiecte explozive, informează AFP, conform Agerpres.

???? Ukrayna Ordusu, Rusya’nın Voronej kentindeki bir mühimmat deposunu vurdu. pic.twitter.com/Wf4aWhEJoD

— Conflict (@ConflictTR) September 7, 2024

Sistemele ruse de apărare antiaeriană “au detectat şi neutralizat o dronă” sâmbătă dimineaţa devreme, a scris guvernatorul Aleksandr Gusev pe Telegram. Chiar dacă “nicio persoană nu a fost rănită”, căderea dronei a provocat un incendiu la sol “care s-a extins la obiecte explozive şi s-a produs o detonaţie”, a informat guvernatorul, fără alte precizări în ceea ce priveşte natura acestor obiecte.

Din cauza incendiului, “s-a decis evacuarea locuitorilor din sat” spre localităţi vecine, potrivit aceleiaşi surse.

Potrivit canalelor ruse de Telegram, incendiul s-ar fi declanşat într-un depozit local de muniţii.

Rusia, care se confruntă de o lună cu o ofensivă ucraineană transfrontalieră de amploare în regiunea Kursk, anunţă aproape zilnic că a distrus drone ucrainene lansate asupra teritoriului său. Kievul declară că întreprinde aceste lovituri ca răspuns la bombardamentele ruse sângeroase care îndoliază Ucraina de peste doi ani şi care vizează în special ţinte militare şi industriale.

Aproximativ 25% dintre podurile din SUA au fost construite înainte de anii 1960, iar în epoca schimbărilor climatice, aceste elemente de infrastructură aflate în dificultate încep să simtă căldura.

Potrivit unui nou raport al The New York Times, podurile se confruntă cu presiuni fără precedent din cauza fenomenelor climatice, inclusiv variații mari de temperatură, inundații mai mari și eroziunea solului problematică.

O lege bipartizană privind infrastructura, adoptată în 2021, alocă 110 miliarde de dolari pentru reconstrucția drumurilor, podurilor și autostrăzilor îmbătrânite ale națiunii, însă aceste noi proiecte trebuie să fie pregătite pentru viitorul nostru legat de schimbările climatice.

Infrastructura Statelor Unite este periculos de în urmă cu vremurile – și nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în cazul podurilor îmbătrânite ale țării. Potrivit unui nou raport publicat de The New York Times, un sfert din podurile din țară au fost construite înainte de 1960 și, ca și cum bătrânețea nu ar fi fost suficient de stresantă pentru aceste grinzi ruginite, șosele cu asfalt crăpat și fundații uzate, schimbările climatice nu au făcut decât să agraveze o problemă gravă.

„Avem o criză a podurilor care este legată în mod specific de fenomenele meteorologice extreme”, a declarat Paul Chinowsky, profesor de inginerie civilă la Universitatea Colorado Boulder, pentru New York Times. „Acestea nu sunt lucruri care s-ar întâmpla în condiții climatice normale. Acestea nu sunt lucruri pe care le-am văzut vreodată în acest ritm.”

Din cauza vechimii acestor poduri, multe dintre ele au fost proiectate fără a fi nevoie să reziste variațiilor bruște de temperatură care sunt acum obișnuite în SUA din cauza schimbărilor climatice. Având în vedere că metalul are obiceiul neplăcut de a se umfla și de a se contracta odată cu creșterea și scăderea temperaturilor, încălzirea lumii noastre devine o problemă deosebit de spinoasă pentru aceste piese de infrastructură conectivă aflate în dificultate.

Se știe de mult timp despre această problemă

Aceasta nu este o amenințare descoperită recent. Un raport publicat în 2019 în revista PLOS ONE a constatat că 25 % din toate podurile de oțel din SUA s-ar putea prăbuși până în 2050. După ce a așteptat acea săptămână a infrastructurii adesea promisă, dar niciodată sosită sub administrația Trump, guvernul SUA a început să se miște în 2021 prin adoptarea legii bipartizane privind infrastructura, cunoscută sub numele de Infrastructure Investment and Jobs Act, care a alocat 110 miliarde de dolari pentru drumuri, poduri și alte nevoi de transport.

„Pentru prea mult timp, America a lăsat podurile să se deterioreze, ceea ce a făcut ca oamenii să fie mai puțin în siguranță, a perturbat lanțurile noastre de aprovizionare și i-a costat pe oameni timp și bani”, a declarat Buttigeg într-o declarație de presă în iulie.

Dar provocarea la adresa acestor legături economice între state și mase terestre nu face decât să se agraveze pe măsură ce lumea se încălzește. Jim Tymon, director executiv al American Association of State Highway and Transportation Officials, a declarat pentru The New York Times că grupuri de oameni de știință, ingineri și agenții se grăbesc să pună în aplicare standarde rezistente la schimbările climatice pentru poduri.

Această problemă este, de asemenea, mai mare decât un simplu metal care își schimbă forma. Intensificarea precipitațiilor crește șansele ca podurile să fie distruse de ape, lucru care s-a întâmplat mult prea des în timpul inundațiilor torențiale din Vermont în luna iulie. Precipitațiile abundente sporesc, de asemenea, „eroziunea podurilor”, care erodează solul din jurul bazei unui pod, făcându-l mai puțin stabil.

Între timp, îmbinările umflate ale podurilor fac, de asemenea, ca podurile de oțel, care sunt proiectate să se îndoaie sub sarcini grele pentru a distribui greutatea, să fie mult mai rigide, existând riscul de a pune mai multă greutate decât cea pentru care au fost proiectate grinzile.

Datele economice ale Rezervei Federale sugerează că procentajul investițiilor publice din SUA în infrastructură a scăzut cu 40 % începând cu anii 1960, astfel încât America ar fi trebuit de mult să își modernizeze drumurile, podurile și transportul public. Acum, cu complicația suplimentară a schimbărilor climatice, nu mai este timp de pierdut.