President Nicusor Dan congratulated Giorgia Meloni on Friday after the government she leads became the longest-serving executive in Italy’s history, with the head of state emphasizing that governmental stability ensures institutional continuity.

„Congratulations, Giorgia Meloni, on the fact that the government you lead has today become the longest-serving in Italy’s history. It is a milestone that underscores the institutional continuity giving public policies the horizon needed to be effective,” the Head of State stated on the X platform.

In his message, Nicu?or Dan also highlighted the close relations between Romania and Italy, as well as the importance of the Romanian community in that country.

„Romania and Italy are linked by a Strategic Partnership with strong foundations. Over a million Romanians live and work in Italy the largest diaspora in that country and our economies have close ties. Italy is Romania’s second-largest trading partner and the leading source of foreign-owned companies here. We are highlighting these connections through the Romania-Italy Cultural Year,” the head of state adds.

The President also mentioned the joint projects of the two states.

„I look forward to continuing our work together and co-chairing the ‘Friends of Cohesion’ group during the negotiations for the 2028-2034 Multiannual Financial Framework a forum where Italy and Romania champion the shared cause of an ambitious EU budget with adequate resources for Cohesion and Agriculture and to standing together for security along NATO’s Eastern Flank and in the Black Sea region,” added Nicusor Dan.

Italian Prime Minister Giorgia Meloni and her cabinet set a longevity record on Friday, marking 1,413 days in office the longest uninterrupted period of governance since the founding of the Italian Republic in 1946 dpa reported.

Meloni has surpassed the previous record held by Silvio Berlusconi’s second government of 1,412 days, set between 2001 and 2005.

Giorgia Meloni (49), leader of the Brothers of Italy party, was sworn in on October 22, 2022, becoming the first woman to lead an Italian government.

In the post-war era, Italy has been marked by political instability and frequent changes of government. Since the republic was established 80 years ago, the country has had 68 governments, with an average lifespan of about 13 months.

The coalition led by Meloni, comprising three far-right and conservative parties, has been in power for nearly four years.

Her record applies only to the uninterrupted term of a single cabinet. If multiple governments led by the same prime minister are taken into account, Berlusconi remains in the lead, having held the office for over nine years. In such a ranking, Meloni places seventh.

Giorgia Meloni has hailed the longevity of her government as a major success. To mark this achievement, her party has scheduled a rally for Friday evening in the southern port city of Bari, where Meloni is set to deliver a speech.

O operațiune de amploare a principalelor instituții anticorupție din Ucraina este în desfășurare vineri seară la nivelul Procuraturii Generale, într-un dosar privind presupusa protejare a unei rețele de call-centere frauduloase și spălarea bunurilor provenite din activități ilegale. Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) au confirmat oficial operațiunea, însă o parte dintre informațiile apărute în presa ucraineană provin în continuare din surse jurnalistice și nu au fost confirmate de anchetatori.

Mai mult, Procuratura Generală a negat explicit, vineri seară, că ar fi avut loc percheziții la domiciliul sau în biroul procurorului general Ruslan Kravcenko, ceea ce creează în acest moment o contradicție directă între informațiile publicate de Ukrainska Pravda pe baza surselor sale și versiunea oficială a instituției conduse de Kravcenko.

Ce au confirmat oficial NABU și SAP

NABU și SAP au anunțat vineri seară că desfășoară o „operațiune specială” pentru destructurarea unei presupuse organizații criminale conduse de un funcționar din cadrul Oficiului Procurorului General al Ucrainei.

Potrivit mesajului comun al celor două instituții, gruparea este suspectată că ar fi oferit protecție unei rețele de call-centere frauduloase și că ar fi participat la „legalizarea bunurilor”, formularea folosită de autoritățile ucrainene pentru operațiuni de spălare sau introducere în circuitul legal a unor active obținute ilegal.

„NABU și SAP desfășoară o operațiune specială pentru descoperirea unei organizații criminale conduse de un funcționar al Oficiului Procurorului General al Ucrainei, implicată în protejarea unei rețele de call-centere frauduloase și în legalizarea bunurilor”, au transmis instituțiile, precizând că detaliile urmează să fie prezentate ulterior.

Până la această oră, este confirmat oficial că există o anchetă, există o operațiune în desfășurare la Procuratura Generală, iar NABU și SAP susțin că în centrul organizației criminale s-ar afla un oficial al instituției.

NABU și SAP nu au identificat însă oficial, în comunicarea inițială, persoana despre care susțin că ar conduce gruparea.

Angajații NABU, filmați intrând cu scări în sediul Procuraturii Generale

Ukrainska Pravda a publicat imagini și o înregistrare video cu angajați NABU care ajung la sediul Procuraturii Generale și, la un moment dat, trec gardul instituției folosind scări.

Publicația a relatat că în interior se desfășurau acțiuni de anchetă. Prezența efectivă a investigatorilor NABU la Procuratura Generală este astfel documentată independent de comunicatul autorităților anticorupție.

Surse: un înalt procuror ar fi fost reținut

Una dintre cele mai importante informații apărute pe surse este presupusa reținere a lui Serhii Kropyva.

În versiunea actualizată a relatării sale, Ukrainska Pravda afirmă, citând surse din mediul de afaceri, că NABU și SAP l-ar fi reținut pe Kropyva, care ocupă funcția de adjunct al șefului Departamentului pentru cooperare juridică internațională din cadrul Procuraturii Generale. Reținerea nu a fost, până în acest moment, anunțată nominal de NABU sau SAP.

În relatările inițiale, Kropyva a fost descris drept șef al departamentului de criminalitate cibernetică, explicația fiind legată de funcțiile pe care le-a ocupat anterior.

Ukrainska Pravda amintește că, în 2022, procurorul general de atunci, Irina Venediktova, a creat un nou departament responsabil atât de infracțiuni economice, cât și de securitatea cibernetică și l-a pus pe Kropyva la conducerea acestuia fără concurs. Înainte de intrarea în Procuratura Generală, acesta lucrase în Poliția Cibernetică, inclusiv ca șef al structurii din Kiev și ulterior ca prim-adjunct al conducerii Poliției Cibernetice.

Ukrainska Pravda: percheziții la Kravcenko, Vdovicenko și Kiper

Situația a escaladat în jurul orei 21:48, când Ukrainska Pravda a publicat o nouă informație, citând propriile surse: NABU și SAP ar fi desfășurat percheziții la trei oficiali de rang foarte înalt.

Este vorba despre procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, adjuncta acestuia Maria Vdovicenko și șeful Administrației Militare Regionale Odesa, Oleg Kiper.

Publicația a precizat că informația provine exclusiv de la sursele sale.

Interfax-Ucraina a preluat ulterior informația și a consemnat, într-o versiune actualizată la ora 22:36, că acțiuni de anchetă ar avea loc și în cazul celor trei oficiali. Agenția indică însă ca sursă tot relatările Ukrainska Pravda, nu o confirmare separată din partea NABU sau SAP.

Procuratura Generală neagă percheziția la Kravcenko

La aproximativ o jumătate de oră după apariția informației, Procuratura Generală a venit cu o dezmințire explicită în ceea ce îl privește pe șeful instituției.

Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Mariana Haiovska, a declarat pentru Ukrainska Pravda că nu s-au efectuat acțiuni de anchetă nici la domiciliul, nici în biroul procurorului general Ruslan Kravcenko.

Ukrainska Pravda și-a actualizat relatarea, păstrând informația furnizată de sursele sale privind perchezițiile, dar adăugând poziția oficială contrară a Procuraturii Generale.

Prin urmare, în cazul lui Kravcenko există în acest moment două versiuni contradictorii și nici NABU, nici SAP nu au intervenit public pentru a tranșa situația.

În cazul Mariei Vdovicenko și al lui Oleg Kiper, informația privind perchezițiile provine tot de la sursele Ukrainska Pravda, însă, până la această oră, nu a apărut o confirmare oficială comparabilă din partea NABU/SAP și nici o dezmințire oficială similară celei referitoare la Kravcenko.

Procuratura promite cooperare și anunță suspendarea angajatului vizat

Anterior apariției informației privind conducerea instituției, Procuratura Generală confirmase existența anchetei și anunțase că va coopera cu NABU și SAP.

Instituția a formulat însă cazul într-un mod semnificativ mai prudent decât autoritățile anticorupție, vorbind despre „posibila implicare a unuia dintre angajații Oficiului Procurorului General” în activitatea ilegală asociată call-centerelor frauduloase.

„Toate circumstanțele trebuie stabilite de anchetă. Oficiul Procurorului General va acorda autorităților anticorupție întregul sprijin și toate informațiile necesare, în limitele legii”, a transmis instituția.

Procuratura Generală a mai anunțat că angajatul a cărui posibilă implicare este verificată urmează să fie suspendat din funcție pe durata investigațiilor.

Comunicatul nu îl identifică nominal pe respectivul angajat și nu afirmă că procurorul general sau adjuncții săi ar avea calitatea de suspecți.

Cine este Ruslan Kravcenko

Ruslan Kravcenko se află la conducerea Procuraturii Generale din iunie 2025. Președintele Volodimir Zelenski l-a numit după ce candidatura sa fusese aprobată de Rada Supremă.

Kravcenko a avut anterior o carieră de procuror militar, a condus Procuratura districtului Bucea, Administrația Militară Regională Kiev și Serviciul Fiscal de Stat. El a fost, de asemenea, procuror în dosarul în care fostul președinte Viktor Ianukovici a fost condamnat pentru trădare. Înainte de a deveni procuror general, Kravcenko participase inclusiv la concursuri pentru conducerea SAP și NABU.

Relația dintre Procuratura Generală și structurile anticorupție este una sensibilă în Ucraina.

În iulie 2025, Parlamentul ucrainean a adoptat o lege care oferea procurorului general o influență considerabil mai mare asupra NABU și SAP. Legea a provocat proteste de stradă și critici internaționale, iar independența celor două organisme a fost restabilită ulterior printr-o nouă modificare legislativă. Șeful NABU a precizat ulterior că, în perioada scurtă în care vechea lege a fost în vigoare, Kravcenko nu a preluat dosare ale instituției anticorupție și nu a accesat investigațiile acesteia.

Oleg Kiper, fost procuror ajuns la conducerea regiunii Odesa

Și apariția numelui lui Oleg Kiper în informațiile pe surse este relevantă prin prisma carierei sale.

Kiper conduce Administrația Militară Regională Odesa din mai 2023, fiind numit de Zelenski. Înainte de această funcție, el a activat timp de peste două decenii în sistemul de procuratură și a fost inclusiv șef al Procuraturii orașului Kiev și oficial în cadrul Procuraturii Generale.

Nu există însă, la această oră, o comunicare oficială a NABU sau SAP care să precizeze în ce calitate ar fi vizat Kiper sau dacă acesta este suspect în dosar.

În Parlamentul României sunt 465 de parlamentari – 329 deputați și 136 senatori.

De la ultimele alegeri, aproape 1o la sută dintre aleși s-au mutat în altă ”barcă” politică, fapt ce reconfirmă traseismul despre veritabil sport în rândul politicienilor noștri.

De la alegerile parlamentare din 2024 și până la votarea moțiunii care a dat jos guvernul Bolojan, 16 senatori și deputați și-au schimbat grupul parlamentar. Apoi, în doar cinci luni, alți 19 s-au mutat și ei. Total, 35 de parlamentari, cu liberalii campioni ai transferurilor, urmați de social-democrați, scrie digi24.

Partidul condus de Ilie Bolojan a cooptat opt aleși de la AUR, SOS România și POT, majoritatea din aprilie încoace. Transferurile au fost criticate public de Alina Gorghiu, aflată în tabăra anti-Bolojan din PNL, care ironiza faptul că șeful partidului se declara, anul trecut, inamic al traseismului politic.

Citește și CUTIA NEAGRĂ. Cum şi-a „fidelizat” Ilie Bolojan electoratul liberal pentru a ajunge şef la PNL

Printre cei mutați la PNL se numără și Adrian Peiu, fost senator SOS România, care în iunie a fost ales lider interimar al organizației liberale Ialomița.

Social-democrații au transferat șase parlamentari, de la POT și SOS. Cei mai mulți dintre aceștia au venit la PSD la scurt timp după alegerile parlamentare din 2024.

SOS România s-a fragmentat în mai multe grupuri. Unul dintre acestea este PACE, apropiat de PSD și apărut în perioada în care începuseră deja primele tensiuni în fosta Coaliție. Un alt grup, Uniți pentru România, înființat în mai și condus informal de Victor Ponta, a atras trei parlamentari, tot de la SOS, mai notează sursa citată.

O parte dintre parlamentarii plecați din SOS au ajuns în AUR, în timp ce grupul neafiliaților a adunat aleși proveniți din mai multe formațiuni.

În ceea ce-i privește pe parlamentarii care au schimbat cel mai des grupul, Andrei Csillag și Gheorghe Petru Pîclâșan au făcut câte cinci astfel de schimbări. Cei doi au trecut de două ori la POT și la grupul neafiliaților și o dată la Uniți pentru România. Jianu Iosif și Moiseev Alexandrin au trecut prin câte patru grupuri parlamentare, după ce au plecat din SOS România și au ajuns în PSD și PNL, scrie aceeași sursă.

Citește și Un senator AUR și-a dat demisia din funcțiile de conducere și îl acuză pe George Simion că impune discreționar oameni în funcții: „Un sucevean a fost desemnat de către conducere pentru a coordona județul Botoșani” VIDEO

Irina Rimes a făcut anunțul chiar în prima ediție a noului sezon „Vocea României”, într-un moment în care nimeni nu se aștepta la acest lucru.

„Anul ăsta e ultimul meu an la «Vocea României». Este foarte serios! Dacă vreți vă zic și motivul: pentru că vreau să iau o pauză în carieră și vreau să întemeiez o familie! M-am gândit că este un moment oportun să o spun și față de public, și față de colegii mei… Și, fiind ultimul meu an, nu-mi permit să scap o voce bună. Dacă vreau să devin mamă la un moment dat, trebuie să ies un pic din lumina reflectoarelor și să mă concentrez pe corpul meu și să mă pregătesc, pentru că sănătatea este foarte importantă.

Irina Rimes pleacă de la Vocea României. Anunțul a fost făcut chiar de ea: ”Dacă vreți vă zic și motivul”

Cred că faptul că este ultimul meu sezon la «Vocea României», îl face magic. Încep să apreciez altfel fiecare clipă petrecută în studioul ăsta, cu oamenii din jurul meu. Parcă o fac cu un soi de plăcere pe care n-am mai trăit-o până acum la intensitatea asta. Vreau să plec frumos, așa că miza mea anul ăsta este să fac tot posibilul să fiu cel mai bun antrenor”, a spus Irina Rimes în timpul emisiunii de la PRO TV.

Cu doar câteva ore înainte ca Irina Rimes să anunțe la „Vocea României” că pleacă din show-ul muzical începând cu anul 2027, PRO TV a trimis un comunicat de presă prin care dezvăluia decizia cântăreței.

Despre plecarea Irinei Rimes de la PRO TV a vorbit și Horia Brenciu. „Eu țin foarte mult la ea și mi-aș dori să continue. Ea o să facă un anunț destul de neașteptat în primele emisii de la «Vocea României», potrivit căruia anul viitor nu va mai fi la Voce. Dar dacă ea vrea, dacă există o portiță, eu aș vrea să rămână, pentru că are un fel de a fi pe care nu îl regăsești la niciunul dintre antrenori, iar asta o face specială. Dincolo de lucrul ăsta, cred că dacă aș insista puțin, aș putea să o conving, dar ea trebuie să-și dorească, pentru că nu aș vrea să o conving în dauna dorinței ei”, a spus el în exclusivitate pentru Libertatea.

Tot pe 4 septembrie 2026 a făcut un anunț important și alt jurat de la „Vocea României”: Smiley a lansat, alături de Guess Who, videoclipul melodiei „Totul pe nimic”.

„E o plăcere și o revelație fiecare colaborare cu Guess Who. Din compatibilitate umană și artistică, parcă ajungem mereu împreună să punem acest «punct pe I» în subiecte adânci, dar redate sincer, puternic, concret, cu care reușește oarecum multă lume să se identifice. Sper ca cei care ne ascultă să aleagă autenticul, fericirea și timpul pentru ceea ce contează cu adevărat în viață”, a spus Smiley.

Bătălia serii s-a dat pentru Francoise Manuel, concurenta care a întors scaunele în doar 3 secunde. Tudor Chirilă a dat primul „super-block” al acestui sezon

Ioana State, concurentă la „Vocea României” 2026
La „Vocea României” 2026, acolo unde Irina Rimes este în continuare antrenor, până la finalul anului, după care va pleca, urmează să apară în calitate de concurentă și Ioana State, fostă concurentă la „iUmor”, show difuzat de Antena 1, și totodată una dintre cele mai cunoscute actrițe de stand-up comedy din țară.

VOCEA ROMÂNIEI LIVE VIDEO. Ioana State, apariție-surpriză la show-ul Pro TV. Noi reguli în 2026!

SUA au organizat un exercițiu tactic complex care a testat rezistența NATO într-un scenariu ipotetic plasat în anul 2028.

Exercițiul, organizat de Universitatea Cornell și Fundația Rockefeller, a adunat la un loc congresmeni americani, foști diplomați și veterani din serviciile secrete pentru a testa reacția Washingtonului în cazul unei escaladări directe a conflictului est-european.

Ce scenariu a fost dezbătut

Scenariul luat în calcul este plasat în anul 2028. În timp ce luptele din Ucraina bat pasul pe loc, Rusia atacă Republica Moldova. În timpul acestor operațiuni, o dronă rusească lovește un depozit de combustibil din România, provocând o explozie în care își pierd viața mai mulți civili.

Deși România este stat membru NATO, reacția americanilor în cadrul acestei simulări a fost una ezitantă.

Articol 5 își pierde din putere

Jurnalistul David Ignatius de la The Washington Post, prezent la exercițiu, a concluzionat că Articol 5 privind securitatea colectivă NATO este aproape inexistent.

În cadrul simulării, membrii Congresului au fost de acord că opinia publică americană nu ar susține o acțiune fermă, iar fără conducerea SUA, Europa ar fi dezbinată și dezorganizată.

„Iar partea cea mai rea este că președintele Donald Trump face parte din această echipă de demolare”, a spus jurnalistul WP, prezent la simulare, referitor la atitudinea ostilă a administrației Trump față de Europa și acțiunile administrației americane referitoare la reducerea numărului de trupe din Europa.

Trump nu este afectat de atacurile asupra NATO

În ciuda faptului că războiul hibrid al Rusiei se extinde spre țările NATO, jurnalistul a precizat că, atât Donald Trump, cât și mulți înalți oficiali din administrația sa refuză să recunoască această nouă realitate.

Simularea a arătat că, într-o situație reală de criză la granița NATO, răspunsul Statelor Unite ar putea fi mult mai reținut decât prevăd tratatele oficiale.

Arbitrul Istvan Kovacs va conduce la centru partida Dinamo – FCSB, care se va disputa sâmbătă, de la ora 20:30, în etapa a opta a Superligii, scrie news.ro.

Kovacs va fi ajutat la cele două linii de Mihai Marius Marica şi Ferencz Tunyogi.

În camera VAR se vor afla George Cătălin Găman şi Andrei Florin Chivulete.

Arbitru de rezervă va fi Gabriel Mihuleac, iar observator de arbitri Sebastian Colţescu.

Sâmbătă se vor disputa în Superligă şi partidele FC Botoşani – Sepsi (ora 15:00) şi UTA Arad – Csikszereda (ora 17:30).

Meciul de la Botoşani va fi arbitrat de Andrei Moroiţă, iar cel de la Arad îl va avea la centru pe arbitrul Iulian Călin.